Page 85 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 85
ê
V » .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA*
| ■ Interven(ia americano-
| saigoneză în Laos s-a soldat
| cu un eşec total
| ■ Mesajul de salut al C. C.
| al PX.R. adresat Partidului
| Socialist Italian al Unităţii
| Proletare
s
5
| mCurier, Atlas
ANUI XXIII. Nr. 5 042 VINERI 26 MARTIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
$
LUCRĂRILE CONGRESULUI Plenara Consiliului judeţean Hunedoara
UNIUNII GENERALE al oamenilor muncii de naţinnalitate maghiară
Ieri a avut loc Ia Deva doara, Gabor Csosz. director noare pentru locul VI obţinut
plenara Consiliului judeţean adjunct al Liceului din Pe în întrecerea dintre judeţe.
A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Hunedoara al oamenilor mun troşani. Arpad Szekely, mun Apreciind rezultatele obţinu
oprit
te. vorbitorul s-a
citor strungar Ia CS. Hune
cii de naţionalitate maghia
în
doara, şi Eva Lorincz, profe
ră. La lucrările plenarei au
mod deosebit asupra sarcini
participat tovarăşii loachim soară la Liceul nr. 2 din lor ce revin consiliului jude
Moca, prîm-secretar al Comi Deva. ţean, tuturor colectivelor
tetului judeţean Hunedoara V orbitorii şi-au exprimat de muncitori, în lum i
In cea de-a 3-a zi, lucrâ- niul aprovizionării populaţiei, prietenie şi colaborare fră al P C R , preşedintele Consi satisfacţia faţă de expunerea na cuvîntârii tovarăşului
riJe Congresului Uniunii Ge al deservirii oamenilor mun ţească cu toate ţările socia liului judeţean al Frontului tovarăşului Nicolae Ceauşescu Nicolae Ceauşescu la recenta
nerale a Sindicatelor s-au cii prin unităţile medico-sa- liste, de extindere a cooperă U nităţii Socialiste. David La- Ia recenta plenară a Consiliu plenară a Consiliului oameni
desfăşurat pe probleme. în nitare, staţiunile balneocli rii m ultilaterale cu toate sta zăr. secretar al Comitetului lui oamenilor muncii de na lor muncii de naţionalitate
comisii de lucru. analizând materice şi unităţile de pres tele lum ii, indiferent de orîn- judeţe.an de partid, şi Sabin ţionalitate m.aghiară şi au fă maghiară, pentru îmbunătăţi
activitatea sindicalelor în do tări de servicii către popu duirea lor socială, politică, pe Boticiu, vicepreşedinte al Co cut o serie dc propuneri p ri rea activităţii dc educare pa
meniul economic si al pre laţie. baza principiilor respectării m itetului executiv al Consi vind îmbunătăţirea activităţii triotică a oamenilor muncii
gătirii profesionale ; în pro M ulti vorbitori s-au referit independenţei şi suveranităţii liului popular judeţean. Au consiliului judeţean Discuţi maghiari, concentrarea efor
blemele sociale şi ridicării n i în intervenţiile lor la sarcini nationale, egalităţii In drep luat parte secrel.ari ai co ile purtate au relief«at preo tu rilo r acestora pentru trans
velului de trai : In domeniul le sindicatelor în domeniul turi. neamestecului în trebu m itetelor municipale, orăşe cuparea Consiliului oamenilor punerea in viată a politicii
cultural-educativ, al sportu îm bunătăţirii conţinutului şi rile interne, avantajului reci neşti şi comunale de partid, muncii de naţionalitate ma partidului. la dezvoltarea
lui §i turism ului ; în dome formelor muncii politice şi proc. reprezentanţi ai Consiliului ghiară din judeţul Hunedoa continuă si multilaterală a
niul organizatoric-statutar şi cultural-educative de masă In toate comisiile dc lucru judeţean al Frontului U nită ra pentru desfăşurarea unor României socialiste.
autonomia sindicatelor ; în pentru lărgirea, diversificarea pe probleme s-au făcut pro ţii Socialiste, ai organelor de ample acţiuni politico-cduea- Intr-o atmosferă entuziastă,
domeniul relaţiilor internatio şi adaptarea acesteia la cerin puneri ministerelor, in stituţii stat. organizaţiilor de masă şi tive comune, menite să con participanţii la plenară au a
obşteşti, conducători ai unor
nale. ţele diferitelor categorii de lor centrale şi organizaţiilor întreprinderi şi instituţii, oa tribuie la întărire«! prieteniei dresat o telegramă Comitetu
Desfăşurate în spiritul de oameni ai muncii, astfel îneît obşteşti pentru întărirea co meni ai muncii de naţionali şi frăţiei dintre toti oamenii lui Central al Partidului Co
mocraţiei socialiste ce carac ele să corespundă în mai ma laborării cu sindicatele, pen tate maghiară. muncii în procesul făuririi munist Român, tovarăşului
terizează întreaga viată poli re măsură interesului salaria tru ca acestea să-şi sporeiiscă Informarea asupra activită bunurilor materiale si spiri NICOLAE CEAUŞESCU. în
tuale necesare întregii socie
tică. economică şi socială a ţilor. S-a subliniat de aseme participarea lor la opera de ţii consiliului judeţean, pre caic se spune printre altele :
tării noastre, dezbaterile la nea necesitatea îm bunătăţirii construire a societăţii socia zentată de losif Balogh, a re tăţi. „în fră ţiţi în muncă şi viaţă,
Plenara a cooptat în consi
care au luat cuvîntul 218 de activităţii în domeniul spor liste m ultilateral dezvoltate levat aportul însemnat pe ca liul judeţean pe tovarăşii : în tot ceea ce întreprindem,
legaţi şi invitaţi au prilejuit tului şi turism ului de masă, în ţara noastră. re oamenii muncii de naţio Gabor Csosz. Adalbert Both, srntein convinşi că noul plan
un fructuos schimb de opinii fâctndu-se numeroase sugestii Lucrările congresului sindi nalitate maghiară din jude Margareta Ferenez. Ludovic cincinal, în care ne-am anga
privind rolul, sarcinile şi a- privind organizarea unor catelor vor continua în cursul ţul Hunedoara — alături de Kiss, loan Berey şi Pavel Fe- jat încă din primele luni ate
tribnţiile ce revin organelor competiţii cu un caracter larg. zilei de vineri în şedinţă ple Termocentrala Mintia. Procesul de alimentare cu cărbu români, germani şi alte na kete De asemenea, «au fost acestui an, va duce la creşte
şi organizaţiilor sindicale în In cadrul lucrărilor, un ac nară. ne a buncârelor de la cazane este urmărit şi condus cu ţionalităţi — l-au adus la în cooptaţi în biroul consiliului rea potenţialului economic al
noile condiţii ale construcţiei cent deosebit a fost pus pe ajutorul panoului de comanda. Foto : N. GHENA făptuirea sarcinilor economice judeţean tovarăşii ; Margare patriei noastre socialiste. la
socialiste în patria noastră promovare«! largă a democra (Agerpres) din planul de stat pe anul ta Ferenez. cooperatoare Ia ridicarea nivelului de trai al
oamenilor muncii,
spre noi
ţiei muncitoreşti şi sindicale,
In domeniul economic s-a 1970, la însemnatele realizări C A P Bâcia, şi Arpad Sze culmi ale bunăstării materia
subliniat necesitatea partici a unui stil de muncă dina ale cincin.alului 1966—1970, kely. muncitor la C.S.H. le şi spirituale. Mobilizaţi de
pării mai active a sindicate mic, operativ şi eficient, pre acţiunile cu car«acter cultural- Luînd cuvîntul în încheie apropierea gloriosului semi
lor la înfăptuirea obiectivelor cum şi pe modalitatea de Cu planul trimestrial îndeplinit educativ desfăşurate în rîhdul rea lucrărilor plenarei, tova centenar al partidului, parti
majore puse de partid în in concepere a activităţii sindi poputaţiei rrmghiare, partici răşul loachim Moga a adre cipanţii la plenară, exprim ind
dustrie. construcţii, transpor catelor în condiţiile acordării pare«! «acestei«! In conducerea sat calde felicitări oame hotărirea comuniştilor, a tu
unei reale autonomii. Pornind
turi. agricultură, comerţ Nu şi peste 2 000 tone lemne treburilor obşteşti. nilor muncii de naţionalitate turor oamenilor muncii ma
meroase propuneri s-au refe de la experienţa «acumulată U.E.I.L. Orăşfie Unităfi din oraşul Pe marginea inform ării maghiară pentru contribuţia ghiari din Judeţul nostru, a-
de sindicate, de Ia neajunsu de foc — la cote mult mai
rit la perfecţionarea organi rile manifestate în munca lor, înalte. • * prezentate, au luat cuvîntul adusă, alături de toţi oame sigurăin conducerea partidu
zării producţiei şi a muncii, ei au analizat cu profunzime, Angajaţi *-cu forţe spori tovarăşii : Ladislau Lovassy, nii muncii hunedoreni. Ia în lui. pe dumneavoastră perso
la ridicarea nivelului calita în spirit critic şi autocritic, te in realizarea sarcinilor Haţeg profesor la Liceul nr.’'2 ‘ din deplinirea cu succes a sarci nal, iubite tovarăşe Nicolae
Deva, Alexe Farcaş, pensio
tiv şi a eficientei întregii ac «activitatea organizatorică a dc pion şi a angajamen întreprinderea nilor economice, pentru reali Ceauşescu, că vom depurie
tivităţi economice, pentru organelor şi organizaţiilor, a telor luate in întrecerea Despre un succes ase nar din Hunedoara, Szigis- zările obţinute în industrie, toate eforturile, priceperea şi
mund Ferenez. inginer la Re
realizarea unor forme mai comitetelor uniunilor pe ra socialistă, forestierii de la de industrie locală mănător ne-a informat ieri gionala C F Deva, loan Pe pe ogoare, în învâtâmînt şi capacitatea de care dispunem
cultură — succese apreciate
adecvate de calificare şi ri m uri de activitate şi a Con Orăştic au reuşit să înde şi tovarăşul Nicolae Zamora, ter, preşedintele C.A.P. din şi răsplătite de conducerea dc pentru a îndeplini obiectivele
dicare a calificării tuturor sa siliului Central al Uniunii plinească cu T» zile înainte Hunedoara secretar al Comitetului o Cristur, Ştefan Gal), munci p.artid şi de stat. conferin- trasate de Congresul al X-lea
lariaţilor Dezbaterile au sub Generale a Sindicatelor şi a dc termen prevederile tr i răşenesc dc partid Haţeg. tor Ia Simeria, Emerich Mo- du-se Comitetului judeţean de al Partidului Comunist Ro
liniat creşterea rolului mun organelor teritoriale ale sin mestriale Ia producţia glo Tovarăşul Pavel Cara, d i gvorosi. inginer la Centrala partid Ordinul Muncii clasa mân, pentru înălţarea conti
Alte 5 unităţi din acest
citorilor în comitetele de di dicatelor, formulînd propu bală şi marfă. rectorul întreprinderii dc oraş şi-au realizat înain cărbunelui din Petroşani, E- a IlI-a . iar Consiliului popu nuă a patriei noastre socia
recţie şi consiliile de admi neri preţioase pentru îmbu industrie locală Hunedoara, merich Nagy. medic la Hune lar judeţean Diploma de o- liste*.
te dc termen sarcinile dc
nistraţie. precum şi necesita nătăţirea ei. Au fost făcute, Unul din factorii hotă- ne-a informat despre un plan la producţia globală,
tea perfecţionării activităţii în acelaşi timp, propuneri ritorî care au condus Ia succes de seamă înregistrat
sindicale în vederea r e z o l v ă pentru îmbunătăţirea proiec obţinerea acestui succes îl de colectivul de muncă al de export şi prestări de
rii operative a problemelor telor de statute, supuse con constituie sporirea produc acestei unităţi. Este vorba servicii către populaţie. Consfătuire de lucru cu medicii veterinari
care privesc generalizarea ex gresului spre dezbatere şi a tivită ţii muncii pe seama despre îndeplinirea integra Trebuie amintită. în p ri
perienţei înaintate. îmbună probare. organizării raţionale a lă, cu 8 zile înainte de ter mul rînd. fabrica de con
tăţirea condiţiilor de muncă, In domeniul relaţiilor inter producţiei şi a muncii, men. a sarcinilor de plan serve care, pînă la sfîrşi- şi şefii fermelor zootehnice
aplicarea prevederilor legale naţionale s-a arătat că sindi creşterii indicilor de u tili- trimestriale la producţia tul lunii, va realiza o pro
referitoare la stimularea ma catele din tara noastră au globală şi depăşirea cu ducţie suplimentară în
terială desfăşurat o intensă si m ulti- zorc a utilajelor şi maşi I10 000 lei a producţiei valoare de peste 200 mii La Deva a avut loc ieri industrie alimentară, silvi crare mai fructuoasă Intre
cultură şi ape.
Dezbaterile au subliniat, de tateralâ activitate, favorizată nilor, folosirii cu eficaci marfă vîndută şi încasata. lei, colectivul fabricii de dimineaţă o consfătuire de toţi factorii de răspundere
de creşterea continuă a pres lucru cu medicii de la cir In cadrul consfătuirii s-au din unităţile cooperatiste
asemenea, rolul sindicatelor tigiului României socialiste tate sporită a forţei de Cele mai bune rezultate, păşind pînă in prezent cji cumscripţiile sanitar-veteri- dezbătut probleme referitoa pentru a crea, încă de pe a
în rezolvarea problemelor pe pe arena internaţională. Vor muncă şi a tim pului dc lu care au concurat la reali 60 m ii lei valută sarcina n«are şi şefii fermelor zoo re la îndeplinirea sarcinilor cum, premise favorabile asi
zările amintite, s-au obţi
care le ridică continua îmbu- bitorii au subliniat că Uniu cru. nut la produsele : prefabri la export. Dc asemenea, tehnice din cooperativele a de plan în sectorul zootehnic, gurării bazei furajere nece
ătătire a nivelului de trai al nea Generală a Sindicatelor Colectivul de muncă de cate şi fî.şii din beton, pia rezultate m eritorii au în gricole. la aportul pe care trebuie sare in fiecare C.A P., gospo
salariaţilor, in folosirea mai din România trebuie să m ili la U.E.I.L. Orăştie este tră concasată. confecţii me registrat şi colectivele de La consfătuire an partici sâ-1 aducă medicii veterinari d ă ririi judicioase a supra
teze în continuare în relaţii talice, covoare destinate ex pat tovarăşii loachim Moga. şi şefii fermelor zootehnice în feţelor afectate producerii
eficientă a fondurilor de asi ferm hotărit ca pînă la f i muncă de la I.G.C.L., coo
le cu sindicatele din celelalte portului şi altele Pînă la prim-secretar al Comitetului privinţa realizării efectivelor nutreţurilor, realizării inte
gurări sociale şi peniru pro ţâri, în spiritul politicii p.ar- nele trim estrului să am finele acestui trimestru sc perativa „Retezatul", auto judeţean Hunedoara al P.C.R., de animale, reducerii pierde grale a efectivelor şi îmbu
tecţia muncii. în exercitarea tidului şi statului nostru de plifice plusurile dc pro preconizează ca întreprin baza nr. 7 şi din cadrul preşedintele Comitetului e rilo r prin m ortalităţi şi creş nătăţirii potenţialului biolo
controlului obştesc în dome- dezvoltare a relaţiilor de ducţie pe care lc deţin — derea să dea o însemnată ocolului silvic, care sînt xecutiv al Consiliului popu terii indicelui de natalitate gic al acestora, îndeplinirii
producţie suplimentară, ast lar judeţean, şi Aurel Nîs- la toate speciile de animale, în totalitate a obligaţiilor
300 mc buşteni, 350 mc fel creîndu-sc premise fa hotărîtc să-şi realizeze e tor, vicepreşedinte al Comi precum şi Ia sporirea pro contractuale la produsele a
derulaj de fag, 200 mc vorabile îndeplinirii cu xemplar sarcinile dc plan tetului executiv al Consiliu ducţiei de lapte. De aseme nimal iere.
succes a angajamentului a
lemn de mină râşinoasc, şi angajamentele asumate lui popular judeţean, direc nea, s-au stabilit o serie de
sumat în întrecerea socia măsuri în scopul redresării In încheierea lucrărilor
1 500 mc lobde industriale listă. pentru acest an. tor general al Direcţiei ge consfătuirii a luat cuvîntul
Cuvînful tovarăşului nerale pentru agricultură, situaţiei sectorului zootehnic tovarăşul loachim Moga.
vizînd, în
esenţă, o conlu
CONSTANTIN NASTASE
La însămînţarea custurilor din prima epocă
Cu un efort colectiv, dina tidului nostru pentru creşte
mizat de hotârîrile partidu rea autonomiei sindicatului
lui, minerii din Lupeni cu din întreprinderi. Noi înţe
o bogată tradiţie în respec legem că această autono NICI 0 CLIPA IROSITĂ, NICI UN ATELAJ NEF0L0SIT
tarea cuvîntului dat — a mie presupune îmbunătăţi
arătat tovarăşul Constantin rea substanţială atît a acti
Năstase, preşedintele comi vităţii organelor noastre sin
tetului sindicatului de la dicale superioare, cît şi a Obţinerea unor producţii zahăr. La executarea la timp îngrăşate suplimentar toate hectare salată şi s-a începot de transportat în cîmp gu
Exploatarea minieră Lupeni propriei noastre activităţi. bune la toate culturile se şi de calitate a acestor lu suprafeţele cultivate cu griu plantarea unui hectar cu noiul de grajd. De ce ? S-a
— muncesc cu multă abne Organele teritoriale ale sin poate «asigura num«ai prin crări şi-au adus şi îşi aduc şi orz. De asemenea, s-au ceapă. Tot aici, s-au îngră aşteptat după greifer. După
gaţie pentru realizarea pla dicatelor vor trebui să pă mobilizare«! întregului poten o importantă contribuţie grăpat 25 ha trifoi şi 20 ha şat suplimentar cu azotat cît se vede s-a uitat că se pot
nului de stat şi a angaja răsească metodele depăşite, ţial uman şi material la e mecanizatorii Pavel Vinerea- lucernâ. In continuare se e- suprafeţele cultivate cu grîu folosi şi furcile pentru în
mentelor luate in întrecerea de tutelare măruntă a sin xecutarea la tim p şî în con nu. Mirel Boroboanâ, loan xecutâ grăpatul la grîu şt şt orz şi s-au grăpat 43 ha cărcat gunoiul în remorci şi
socialistă, exprimîndu-şî ast dicatelor, i.ar uniunea pe diţii «agrotehnice corespunzâ- Ganea, Cornel Andreşoi şi orz. Şi terenul destin.at cul trifoi şi 25 ha lucernâ. Râ atelaje. Din această cauză
fel ataşamentul lor profund ramură şi Consiliul Central to«are a tuturor lucrărilor din alţii. Terenul destinat cultu tu rii cartofului a fost îngră mase în urmă sînt lucrările s-a irosit mult timp preţios
faţă de linia politică gene vor trebui să vină în mai campania agricolă de primă rii sfeclei de zahăr — 50 ha şat cu gunoi de grajd la semănatul culturilor fura şi ca atare însămînţarea cul
rală a partidului. Vorbitorul mare măsură în sprijinul vară Tinînd seama şi de — şi cartofi de toamnă — 15 Am asigurat — ne spunea jere — trifoi şi lucernâ. tu rilo r din prima epocă n-a
a relevat în continuare suc nostru pentru soluţionarea faptul că nivelul recoltelor ha a fost fertilizat atît în inginerul cooperativei — nn Despre modul cum se des început.
cesele obţinute de m inerii problemelor care depind de este influenţat de încadrarea toamnă cît şi in primăvară bun pat germinativ la toate făşoară lucrările în actual«! O situaţie nesatisfăcâtoare
din Lupeni fin cincinalul m inister şi celelalte organe semănatului în epoca opti cu superfosfat. azotat, sare campanie la C.A.P. din Ge-
precedent. centrale. In încheierea cu- mă stabilită pentru fiecare potasicâ şi uree Şi cele 60 oagiu, ne-a informat tovară se întîlneşte Ia C.A.P. Batiz
vîntulul său, vorbitorul a so (ing. şef Horea Marcu), un
Pentru realizarea sarcini cultură, de asigurarea unui hectare teren destinate cul RAID-ANCHETÀ şul loan Buciuman, secretarul de din cele 17 ha cu ovăz şl
lor de plan şi a angajamen licitat sprijin în rezolvarea bun pat germinativ şi res turii legumelor au fost fe rti comitetului comunal de par 4 ha sfeclă furajeră nu s-a
telor luate, sindicatul nos unor probleme care privesc pectarea tehnologiilor de lu lizate cu îngrăşăminte chi tid. Aici, datorită preocupă însămînţat încă nici nn hec
tru a întreprins numeroase perfecţionarea unor utilaje cru stabilite, conducerile coo mice şi organice. O altă su culturile Faptele demon rii consiliului de conducere, tar La C.A.P. Spini s-au se
acţiuni Au fost organizate de tăiere şi transportat căr perativelor. specialiştii şi prafaţă de 75 hectare a fost strează că şi aici există o organizaţiei de partid şi a mănat doar cele 10 ha plani
consfătuiri, schimburi de bunele în abataje şi a sub mecanizatorii trebuie să de îngrăşată cu gunoi de grajd preocupare deosebită pentru specialiştilor, măsurilor lu ficate cu ovăz. La sfecla fu
experienţă, dezbateri eu m i liniat necesitatea ridicării pună eforturi sporite pentru Aceasta va asigura — cum obţinerea unor producţii cit ate pentru folosirea din plin rajeră. sparcetâ şi ghizdei,
neri pe problemele îmbună efectuarea la timp şi de cali ne spunea tovarăşul Păun mai mari pe unitatea de su a tim pului bun de lucru şi a sămînţa aşteaptă în magazie.
răspunderii cadrelor de con tate «a lucrărilor de pregăti Răvaş, preşedintele coopera cap«acitâtii tr.actoarelor şi ma
tă ţirii calităţii cărbune Mina Mesteacăn. „Albii" re a terenului şi a semăna tivei — obţinerea în «acest prafaţă. Şi aici, culturile din Orice motivări sau justificări
lui, creşterea pixaductivitâţii ducere şî «a specialiştilor din noi pentru drumul cărbu an a unor producţii net su prima epocă — ovăzul pentru şinilor agricole. s-au terminat pe care ar fi dispuşi să le
muncii, întărirea discipline:, centrală faţă de rezolvarea nelui. tului. ştiut fiind că numai perioare prevederilor planu boabe şi masă verde, sfecla de însămînţat toate cele 50 aducă conducerile acestor
astfel pot fi obţinute recolte
creşterea vitezelor de avan propunerilor făcute de către Foto: V. ONOIU cît mai bogate lui de producţie, depăşirea furajeră — au fost însămînţa- de hectare destinate culturii cooperative şi inginerii agro
sare în abataje la lucrările salariaţii din exploatări. angajamentelor asumate, ce te In aceste zile va începe şi sfeclei de zahăr, 20 ha mază nomi nu au nici an temei.
miniere de deschideri şi pre O activitate intensă în n- ea ce va duce nem ijlocit la plantatul cartofilor. Cînd re, 20 ha borceag. iar la gră Aici este vorba de o slabă
gătiri, extinderea metodelor ceastâ direcţie se desfăşoară creşterea avuţiei obşteşti şi condiţiile vor fifavorabile.se dina de legume 20 ha râdă- organizare a muncii, de iro
moderne de susţinere. Au pe ogoarele C A P. din Sime a veniturilor personale ale va trece cu toate forţele la cinoase (morcov şi pătrunjel), sirea cu bună ştiinţă a tim
fost organizate dezbateri pe ria. Aici s-au însămînţat cul cooperatorilor însămînţarea porumbului. un ha ridichi de lună, 2 ha pului prielnic de lucru tn
probleme de protecţia mun In pagina a ll-a turi din prima epocă. aşa In cooperativa agricolă dc mazăre pentru păstăi. Meca cîmp. Consiliile de conduce
In cooperativa noastră —
cii. cum prevede planul de pro ne spunea tovarăşul loan Ig- producţie din Tîmpa, ne re nizatorii Gligor T rif şi Tra- re ale C A P., organele şi
au executat hi
lan Todea
ducţie, 10 ha ovăz, 22 ha ma
lata ing. Maria Baciu, s-au
Tn continuare, vorbitorul org«anizatiile de partid, spe
zăre şi 50 ha borceag, iar la nn, inginerul şef «al C.A.P semănat 13 ha borceag şi 2 crârî de bună calitate, res- cialiştii trebuie să ia măsuri
s-a referit la unele sarcini BS în întîmpinarea semicentenarului grădina de legume 10 h«a Turdaş — avem ogoare de ha ridichi de lună. Acum se pectind întocmai tehnologiile urgente pentru însămînţarea
ce revin sindicatelor în pe morcovi, 5 ha pătrunjel. 1 ha toamnă pe tot terenul des- fac ultimele arături pe ce stabilite de inginerul şef al in cel mai scurt timp a cul
rioada următoare. îm bră partidului mazăre, precum şi 4 ha cu tin.at culturilor din această le 17 hectaVe râmase neo- cooperativei turilor din prima epocă, pen
ţişez cu deosebită satisfacţie cartofi tim purii. De «aseme primăvară. O supr«af«aţâ de 75 gorîte din toamnă. La Bâ La Geoagiu s-a putut lu tru a fi gata cu pregătirile
nea, s-au însămînlat şi ha, care va fi cultivată cu cia. după cum ne relata tova cra şi însâmînţa sfecla de
— a spus delegatul m ineri @ lin secol de la Comuna din Paris 40 ha cu trifoi, iar de porumb, s-a discuit şi a fost răşa Hortensia Hâlâlaie, pre zahăr, mazărea. borceagu). în vederea trecerii cu toate
lor din Lupeni — orienta azi va începe însâmîn- fertilizată cu îngrăşăminte şedintele cooperativei, s-an La Pricaz însă. o cooperativă forţele la semănatul porum
rea dată de conducerea par ţarea celor 50 ha sfeclă de chimice şi organice. Au fost semănat 10 ha cu ovăz, 3 vecină, nu s-a terminat încă bului.