Page 86 - Drumul_socialismului_1971_03

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 042 • VINERI 26 MARTIE 1971

U n p r i e t e n d e b r e a s lă in s t a la ţ i i d e g e n u l a c e s t o r a . t i d u l u i n o s t r u , se lu c r e a z ă o p e r a ţ i a d e î n c h i d e r e a t u r ­
s c r in u n d e v a , r e f e r i n d u - s e la ...R ă s fo in d a r h i v a t e r m o ­ d e z o r la g r u p u l e n e r g e t i c b i n e i şi l u c r ă r i l e d e m o n t a j
, , r c c o r d u r i u, că e le au d e v e ­ c e n t r a l e i n e - n t o a r c e m d in n r. 4. Ş a n t i e r u l „ E n e r g o c o n - la i n s t a l a ţ i i l e d e e l c c t r o f i l -
n it a t it d e in s t a b il e incit d o ­ n o u la r e c o r d u r i f i n e d o ­ s t r u c ţ i a u r a p o r t e a z ă că struc­ tr e , i a r l u c r ă r i l e d e a u t o m a ­
z a r e a a p r e c i e r i l o r c o n s t i t u i e z ă m a p r e c i e r i l e în r a p o r t de tura e l e c t r o f i l t r e l o r d e la t iz a r e , măsură şi c o m a n d ă ,
o o b l i g a ţ i e a n e v o io a s ă F i ­ s e m n i f i c a ţ i a f a p t e l o r . G r u p u l c o r p u l B , p l a n i f i c a t ă p e n t r u c u n o s c u n r i t m d e o s e b it de
g u r a d e stil, o r i c i t d e p r e ţ i ­ e n e r g e t i c n u m ă r u l 1 a r e a ­ 15 m a r t i e , a f o s t r e a li z a t ă c u în a in t a r e . Masă rotundă
oasă s - a r p r e s u p u n e , r ă m i n e liz a t p a r a m e t r i i p r o i e c t a ţ i 10 z ile î n a i n t e d e t e r m e n ,
L a o r a a p r o p i a t e i s i n t e z e
u n d e v a la p e r i f e r i a f a p t e l o r la u n i n t e r v a l d e d o u ă l u n i ia r s t r u c t u r a f i r u l u i F c u 15 — î n c a r e e n t u z i a s m u l şi Răspuns
a căror g r a n d o a r e s e m n i f i ­ şi j u m ă t a t e d e la p u n e r e a z ile . L a c o r p u l A , s u p o r ţ i i Partidului
v r e d n i c i a au a r m o n i z a t c u - n a t
că, p r i n e le in s e le , c o ta c o ­ in f u n c ţ i u n e , g r u p u l 2 d u p ă d e c a n a l e la g a z e l e a rs e s -a u „Din trecutul de
v î n t u l şi f a p t a — a g e n d a î n ­
t i d ia n ă m a x i m ă , fă r ă Insă a t r e i s ă p t ă m i n i , i a r g r u p u l 3 r e a li z a t c u 10 z i l e m a i î n a ­
t r e c e r i i î n s c r ie , la e x p l o a t a ­
a v e a u n c a r a c t e r a b s o lu t . d u p ă n u m a i 30 d e o re ... D a - i n t e d e c t t a n g a j a m e n t u l lu a t. Drumul pe care mă sul Dacă m-a» întreba cineva
rea t e r m o c e n t r a l e i , e c o n o m i ­
P e p la n i n d u s t r i a l r i t m u ­ Are din treaptă ¡n treaptă de ce mi-e cîntecul flamură,
s ir e a u n e i c a n t i t ă ţ i d e 250 luptă al clasei
r il e d e l u c r u d e v i n d i n ce Zvonuri de vis şi statui de ce cuvînfele-mi sînt
t o n e c o m b u s t i b i l c o n v e n ţ i o ­
in c e m a i in t e n s e . R e c o r d u ­ n a l d i n 380 t o n e a n g a j a m e n t Şi de luceferi ce-oşteaptâ. facle de vis
r i l e c r e s c d e la o p e r i o a d ă TERMOCENTRALA MINTIA p in ă în z iu a de 8 m a i, r e a ­ muncitoare Clipa se pierde incet şi fârâ de capăt
la alta. P i o n i e r i i a c e s t o r a ­ liz a r e a p e s t e p la n a 111 m i ­ Ca de amurguri uitate -
v a n s u r i nu renunţă insă la semafoarele gîndirii şl ale privirilor,
li o a n e k W / h p r i n d e p ă ş i r e a Am un prieten poet
c l ş t i g a r e a u n o r n o i r e p e r e î-aş râspunde fârâ ocol :
a n g a j a m e n t u l u i lu a t c u 17,8 Cu braţele descătuşate.
s p r e î n ă l ţ i m e . la s u tă la p r o d u c e r e a d e e ­ hunedorene“ Şi are prietenul meu pentru câ sint
A m f o s t t e n t a t să f a c a - ORA APROPIATEI n e r g i e e l e c t r i c ă , O minte de flacărâ vie —
c e a s tă m i c ă d i g r e s iu n e , g î n - fiul acestui pâmint
P r e m i s e l e p u n e r i i î n f u n c ­ In cadrul manifestărilor ce Nu ştiu, e chiar Prometeu
d i n d u - m ă , m a i i n t î i , să a d u n pentru câ sînt ,
ţ i u n e a g r u p u l u i e n e r g e t i c se desfăşoară in vederea în- De tot cenuşiul sfişie ?
u n b u c h e t d e c u v i n t e o m a ­ n r. 4 î n a i n t e d e t e r m e n se. timpinorn semicentenarului El face din fiece vers o părticicâ din esenţa prezentului,
g i a l e p e n t r u p r o i e c t a n ţ i i şi SINTEZE î n t r e v ă d în c ă d e p e a c u m partidului, recent la Şcoala Un steag de văpăi fără moarte -
e x e c u t a n ţ i i c e t ă ţ i i d e e n e r ­ Ş i nu e d e l o c p u ţ i n d a c ă o dala
g i e d e la M i n t i a , c a r e - a u generală din Bretea Streiului E însăşi sublim Univers pe care va trece viitorimea
n e g t n d i m că e n e r g i a p r o d u ­ Şi nimeni nu poate desparte
î n s c r is în l i n i i , c a l c u l a t e f a r ­ a avut loc o masă rotundă
să d e T e r m o c e n t r a l a M i n t i a spre ţinutul
m a c e u t i c , o a u t e n t i c ă m e t a ­ t o r i t ă a c e s t u i f a p t , sarcina „ E n e r g o m o n t a j u U a b e t o n a t în numai 5 z i l e va a s ig u r a cu tema „Din trecutul de Trupul de flacăra Iul neasemuitelor limpezimi,
f o r ă i n d u s t r i a l ă : t e r m o c e n ­ luptă al clasei muncitoare Din care-am luat o făclie
de e n e r g i e e l e c t r i c ă la sfx r- t u r b i n a 4, a p r e d a t f r o n t u l p r o d u c ţ i a p e 8 z ile a C o m ­
tr a la . D i n s u f l e t u l p la n ş e lo r , ş i t u l a n u l u i t r e c u t a fost de­ d e z i d ă r i e la c a z a n u l 4 c u b i n a t u l u i s i d e r u r g i c d i n H u ­ hunedorene", susţinută de Pe drumul pe care mă sui D. CARTOJAN
c o n s t r u c t o r i i şi m e n t o r i i a u profesorii Maria Creţu, Mir­ Ca pavăză dreaptă să-mi fia.
păşită cu 300 m i l i o a n e k W / h . 10 z i l e în a i n t e d e t e r m e n la n e d o a r a .
în ă l ţ a t o a d e v ă r a t ă b i j u t e r i e cea Valea şi Vasîle lonaş
î n d ă r ă t u l a c e s t o r c i f r e şi ... S p u n e a m , l a - n c e p u t , că u n
a p u t e r n i c e i n o a s t r e i n d u s ­ c i r c a 30 la sutd d i n z o n e ; din Deva. Au fost trecute in
f a p t e d e o v a l o a r e i n c o n t e s ­ p r i e t e n d e b r e a s lă a f i r m a
t r i i. a n g a j a m e n t u l la p r e ţ u l de revistă principalele momente
t a b il ă s t ă r u ie d ă r u i r e a t o ­ c o s t a fo s t d e p ă ş it c u 10 la că r e c o r d u r i l e a u d e v e n i t
C i f r e l e c o n s e m n e a z ă c r o ­ ta lă a o a m e n i l o r c a r e se d e ­ instabile. N e p u t e m a ş te p ta din şirul luptelor purtate sub Actorii omagiază partidul
s u tă , i a r p l a n u l v a l o r i c g l o ­
n o l o g i c şi l a p i d a r t e r m e n e l e n u m e s c s i m p l u : A u r e l M e - b a l c u p e s te 1 m i l i o n le i. la s u r p r i z e d in c e în c e m a i conducerea Partidului Comu­
d e d a r e I n e x p l o a t a r e a a­ s e ş a n d e la e l e c t r i c , N i c o l a e . ..A ic i, la Mintia, unde fap­ d e o s e b it e L a M i n t i a î n t r e ­ nist Romăn pentru apărarea
c e s t o r u i m i t o a r e c o m p l e x i ­ Ş e r b u d e la z id a r i, C o n s t a n ­ tele iau locul metaforelor c e r e a c o n t i n u ă , s e m n că, p i ­ drepturilor şi libertăţilor actori distribuiţi i n această
t ă ţ i d e in s t a l a ţ i i d e n u m it e - t i n A z a m f i r i i d e la c o n s t r u c - nă la s ă r b ă t o r i r e a s e m i c e n ­ muncitoreşti, a independenţei Teatral petroşânean „Va­ hicâ, petrecută aievea ca 27
s i m p l u : grupuri energetice: ţ i i - m o n t a j , M i r c e a F i r t a t şi meşteşugite, construcţia şi t e n a r u l u i a g e n d a f a p t e l o r va şi suveranităţii ţârii. Evoca­ lea Jiului" a prezentat în de ani In urmă. Lupta piesă se desprind cîţiva ca­
noiembrie 1969, iunie 1970, J u r c ă A d a m d e la e x p l o a ­ montajul grupului 4 s in t a ­ f i d i n c e i n c e m a i b o g a tă . rea a fost audiată cu in­ zilele de 18, 19 şi 20 martie pentro alungarea hitleriştt- re au cu adevărat mari va­
v a n s a t e , u r m î n d a se t e r ­ lor din ţară, partatâ sub lenţe artistice pentru scenă.
decembrie 1970. P e n t r u p r i ­ ta re ... D e a l t f e l , f i e c a r e z i c o n f i r ­ teres de numeroşi partici­ a.c., în faţa Iubitorilor de
m a o a r ă în ţară la noi, în A c u m , c î n d se a p r o p i e o r a m i n a l u c r ă r i l e p r e l i m i n a r e m ă d e p l i n a p r o p i a t u l b i ­ panţi. teatru din Deva, trei piese conducerea partidului co­ Dumitru Drâcea a realizat
n u m a i 12 l u n i c a l e n d a r i s t i ­ s i n t e z e l o r , în p r a g u l s ă r b ă ­ p r o b e i h i d r a u l i c e . I n c u r i n d la n ţ... din actualul său repertoriu. munist, este cunoscută ori­ un Dum itriu, aşa cum l-a
ce s -a u p u s în f u n c ţ i u n e t r e i t o r i r i i s e m i c e n t e n a r u l u i p a r - se v a f a c e p r o b a c a z a n u l u i , DIMITRIE OZANA In afară de ultima piesă, a- cui şi rămine vie oricărei văzut autoarea piesei, in tri­
Concurs parţinînd tînârului scriitor memorii De cîte ori aceas­ gant. carierist etc. Constan­
iugoslav Miroslav M itrovici, tă perioadă istorică este a- tin Dumitra, prin interpre­
v-'
tarea lui Mihal Rotară, a
s*;
m it m u ñutí 7000 tone oţel nifestări dedicate întimpină- de Radu Bâdilâ şi Eugenia celor de literatură, gestul dovedit câ este un actor de
bordatâ cu ajutorul m ijloa­
două — semnate
celelalte
numeroasele
Printre
ma­
celui care e face presupu­
mare fineţe psihică şi ar­
Busuioceanu — sînt închina­
tistică. Momentele în care
şl
ne o răspundere socială
te sărbătoririi semicentena­
evenimentului de la 8
rii
peste plan
Mai, care se desfăşoară in
k*
momente,
ales acele
tele
trebuie aduse în faţa
pe afişele „Zilelor drama­
Oţelarii hunedoreni în­ satele şi oraşele judeţului, rului partidului şi vor figura artistică sporită. Evenimen­ nu rosteşte replici, şi mai
Oftăm de maltâ vreme du­ neavoastrâ de alte unităţi de schimb nici un restaurant făptuiesc sarcinile de di­ turgiei originale" — concurs oamenilor cît mal veridic şl reclamă ca pe un bun ac­
pă e „departajare" în profi­ alimentaţie publică, de res­ lactovegetarian. Singurul ca­ versificare a producţiei in se numără şi interesantul de creaţie şi Interpretare, într-« formă Inedită, ştiut tor. Personajul principal
lul unităţilor de alimentaţie taurant de pildă ? întrebarea re a existat cîndva, cu ani condiţiile îm bunătăţirii in­ concurs al pionierilor şi şco­ ale cărui faze zonale au în­ fiind faptul câ ele au con­ din piesă este Victor Dum­
publică. Şi no atlt departaja­ e întîmplnatâ cu o clătinare în armă, la Petroşani, s-a dicatorilor tehnico-produc- larilor de la Cristur — „Cine ceput joia trecută. încercăm stituit şi vor constitui o bravă. interpretat bine de M i-
hni Clita,
alături de care
re în profil, pentru că orice semnificativă a capului. transformat în cafe-bar. Mă tivi ai agregatelor. La oţe- ştie, răspunde" - intitulat sâ subliniem, In eîteva rîn- sursă Inepuizabilă de Inspi­ „joacă" tot atît de bine ac­
lucrător de la T.A P.L. ne-ar — Ştiu eu cu ce ar trebui rog, era nevoie şi de aşa ce­ lăria electrică s-a înregis­ durî, această nouă prezen­ raţie. Aceasta este, credem,
reproşa i „cum, n-avem cra­ să ne deosebim. Să avem în va dar... Cum funcţionează trat în primele două luni „Pagini din lupta şi activi­ ţă artistică a Teatrului din şi principala reuşită a pie­ triţa Ruxandra Petru în ro­
me, n-avem baruri, n-avem permanenţă vinuri vărsate în însă celelalte ? un indice de utilizare mai tatea Parlidului Comunist Petroşani. sei lui Radu Bâdilâ. lul inginerei Anca Cernnt. De
fapt. întregul colectiv de ac­
lactovegetariene ?" — cît de­ sortimente variate, bune şi Din capul locului trebuie marc cu 4,5 la sută faţă Român". La reuşita spectacolului
partajare în condiţia reală de la preţuri cît mai convena­ spus i ca orice restaurant sau de realizările din anul tre­ La căminele culturale din „Patru oameni o contribuţie însemnată tori care şî-a luat răspunde­
rea prezentării piesei — sub
funcţionare a lor. Am vrea bile. Să putem servi mlnu- bodegă. Braseria „In tim " din cut. Colectivul otelâriei şi-au adus-o actori) distri­
să putem spune fiecare în' turi din specialităţi, din or­ Vulcan a fost concepută, du­ Martin nr. 2 a obţinut în Ginţaga, Vilcelele Bune, Bâ- fără nume“ buiţi în piesă, anume : Flo­ conducerea regizorului Că­
lunile ianuarie si februarie
lin Florîan — se achită bi­
oraşul nostru : „Mă duc la gane. pă cum o „demască" numele, pe fiecare metru pătrat ! ţălar şi Bretea Română au rin Plaur, Ruxandra Pe­ ne de această sarcină. Mal
cutare local căci numai aco­ ca un local intim. Se serveş­ vatră de cuptor şi zi ca- i fost organizate dezbateri cu A flat la debutul sân dra­ tru. Alexandru Zecu şl M i-
lo şi întotdeauna găsesc „fe­ te. însă, aici bere, grătar şi lendaristicâ un spor de j tema : „Rolul opiniei pu­ maturgie, Radu BâdiJâ de­ hai Clita Sub „bagheta“ ales dacă ne gtndim câ
„Tim p şi adevăr" este
o
lu l“ meu preferat de m in­ mici. Dar şi „ceva" coniacuri j 310 kg oţel. clara undeva i „Intenţia regizorului bucurestean Că­ piesă grea şi foarte bună.
eare. băutura mea preferată". n lin a ria tñ şi lichioruri fine. pentru Pentru a ilustra su- I blice in ridicarea conştiinţei mea, In ceea ce scriu, este lin Florîan — despre care
Alimentaţia publică a făcut prestanţa firmei. Un singur I gestiv preocupările oţe- j socialiste a maselor, în a- de a implica spectatorii". vom mai aminti in rîndu- O notă aparte pentru pic­
paşi în direcţia diversifică­ „amendament" poate exista j lo jilo r de a da eco- j pararea şi dezvoltarea pro­ Dacă acesta a fost scopul rile ce urmează — el au torul scenograf Vasile Buz
reuşit sâ realizeze acel act
rii. Mai în fiecare oraş din publică la această unitate care a fost | nomiei cantităţi sporite j prietăţii obşteşti", iar pe principal al piesei, putem — care prefaţează fiecare
Judeţ găseşti un restaurant transformată în cel mai ba­ ! dc metal, remarcăm ca ( spune câ el s-a realizat pe de implicare a spectatorilor, tablou, din cele 13 cîte are
reprezentativ, un bar specia­ nal chioşc : se află In extin­ j deosebit de valoroasă ela- j marginea expoziţiei „Reali­ deplin. Spectatorii, avizaţi urm ărit de autor. piesa, prin Imagini de dia­
lizat în cafele, cocteiluri, dere. Dar i din cele două se­ ! borarea în aceste prime 1 zări şi perspective hunedore­ sau neavizati. ştiu sâ des­ pozitiv simbolice şl cu mul­
băuturi fine, o cramă sau cel Discuţia aceasta am purta­ pareuri, unul e magazie de ■ două luni şi jumătate pe- ne", directorii căminelor cul­ prindă şi sâ aprecieze e­ „Timp şl adevăr“ tă încărcătură de poezie
puţin o braserie. Va să zică, t-o cu Ion Vitican, responsa­ veselă, halate şi altele, iar u­ ‘ ste prevederile de plan a turale din Bretea Română, fortul autorului de a le Iată. într-adevâr, o piesă
ceva bine definit ca personali­ bilul cramei. La ora vizitei, nul tocmai atunci fusese zu­ i mai mult de 7 000 tone oferi 5ntr-un singur „clişeu" profund socială, semnată de modernă.
tate. Dar generozitatea şi crama putea servi la bar ra­ grăvit. | oţel Martin şi electric. Mâceu, Bâţâlar, Ocolişu Ma­ (locuinţa ofiţerului, perso­
fantezia onor lucrători din a­ chiuri „naturale" pe care le Se pare că lucrătorii de re au organizat convorbiri najul p rincip ii) zbaterea fi­ Eugenia Busuioceanu, care „Spargere la miezul
limentaţia publică au rămas găseşti în oricare magazin a­ Ia T.AP.L. Petroşani sînt ^ii tnr/inn ^AAAAr/tvn n I zică, dar mai ales cea psi- îşi face astfel un debut
promiţător în dramaturgie.
fecunde pînă în stadiul de limentar şi două feluri de v i­ preocupaţi de un singur as­ nopţii“
intenţie sau de „botez" al li­ nuri — de regiune şi de re­ pect al muncii lo r : realiza­ Este una din cele mal bu­
nei unităţi cu numele de giune superior Avea şi vi­ rea planului. In virtutea a­ ne piese care au abordat o Această piesă — tradusă
bar, cramă, lactovegetarian nul casei i de regiune supe­ cestei „preocupări" se v i n d e - asemenea tematică şi — din dramaturgia iugoslavă
etc. Aceste afirm aţii au la rior îmbuteliat în sticle cu bere pînă şi în cofetăria împreună cu „Opinia pu­ — vrea şi reuşeşte pînă la
bază constatările unui raid eticheta „V inul casei". Bucă­ „Corso" din Lupeni. E ade­ blică" a lui Aure) Baranga urmă. într-o oarecare mă­
întreprins zilele trecute în tăria servea m inuturi. săr­ vărat, „numai pentru acasă". — formează, credem, un sură sâ smulgă zîmbetele
alimentaţia publică din mu­ măluţe, tocăniţă şi... ciorbe ca După acelaşi „tipic" func­ „cuplu" greu de egalat. Ca spectatorilor. Scopul în si­
nicipiile Hunedoara şi Pe­ la., lactovegetarian Bucătă­ ţionează tonte unităţile cu şi piesa lui Baranga. „Tim p ne al piesei se realizează cu
troşani. Am avut în vedere i ria mai are cu ce se lăuda. profil specific din Valea Jiu­ şi adevăr" trage cu curaj ajutorul altuia, şl anume,
cramele, patiseriile, braserii­ Barul, în schimb.. lui. Fnce excepţie cafe-baru! vălul de ceaţă artificială ca­ demascarea unor elemente
le, lactovegetarienele şi cofe­ — Noi, ne spune responsa­ din Petroşani. re a acoperit şi mai acope­ care, avînd atribuţiuni de
tăriile. bilul, am găsit vinuri bune, Cam acestea sint constată­ ră încă faţa desincronlzată gospodărire a avutului ob­
In Hunedoara există un variate, la preţuri convena­ a unor fenomene din anii ştesc, îl risipesc în scopuri
restaurant lactovegetarian. bile. Nu le putem cumpăra rile în cele două T.AP .L.-uri de început al construcţiei strict personale. Un fel de
— Ce deosebeşte bucătăria însă pentru că nu ne putem — Petroşani şi Hunedoara. De socialismului la noi.
dumneavoastră de a altor u- aproviziona decît prin I.C.R.A. ce această stare de lucruri ? „Tim p şi adevăr“ ne a­ identitate ce se reaşează
nitâţi de alimentaţie publică? şi I.C.R.A. nu ne aduce de Pentru simplul motiv pe ca­ minteşte câ, pînă prin anul între gestionarul unui ma­
— am întrebat-o pe bucătă­ unde cerem noi, d de unde re l-am arătat mai sus. Fan­ 1958, a avut loc o luptă so­ gazin şl un spărgător de
rînd, şi tot ce decurge de
ale
tezia şi bunele intenţii
reasa şefă Domnica Dima. vrea ea. Aşa nu se face co­ cială subtilă. Intre elemen­
— Păi la lactobar trebuie merţ. lucrătorilor din alimentaţia tele declasate, cu mentali­ aici, demonstrează — aşa
să se găsească în permanenţă Adică, printr-o pretenţie publică merg cel mai adesea tăţi străine societăţii noas­ cum afirmă şi piesa iugo­
recenzează piesa
slavă ce
mîncărurl pe bază de lacta­ presupus legitimă, I.C.R.A. doar pînă la căutarea unui tre. dar ocupante ale unor
te. Şi din celelalte, dar astea a uniformizat gusturile cetă­ nume pentru local, o firmă funcţii de răspundere, 'şi — câ. uneori, hoţia cu hîrfîi
este mult mai periculoasă
care să vorbească despre pre­
negreşit. ţeanului consumator de vin. ocupările pentru diversifica­ oamenii din „noul val" al
Ştiţi ce figurează pe llsta- Cu alte cuvinte i „Vrej vin ? vremii, entuziaşti şi pro­ decît cea clasică. Cei cinci
meniu a lactovegetarianului Bea de care-ţi dăm noi ; la re. pentru asigurarea perso­ fund ataşaţi tim pului tînâr actori distribuiţi în piesă —
între care Dumitru Drâcea.
profil
nalităţii localului cu
din Hunedoara în ultim a lu­ magazinul alimentar sau la specific. Preocuparea lor ma­ al ţârii. In piesă, lupta se Paulina Codrennu şi Clau-
nă de zile ? Ciorbe de peri- restaurant". In numele cărui joră rămine doar una : pla­ duce între Constantin Du- d!a Popescu sînt cel mai
şoare. de văcuţă, de porc, interes ni se uniformizează nul. Oricum şl din orice. De­ m itriu — un impotent so­ buni — sub conducere? a­
tocană, sarmale, râdturi. N i­ astfel preferinţele ? cial — şl inginerul Victor
mic mai nepotrivit pentru Am vizitat mai multe uni­ sigur, de la alimentaţia pu­ Moment dramotîc din piesa „Patru oameni fârâ nume". In fotografie : In picioare, de Dumbravă, tînâr cu multă celuiaşi regizor. Călin FIo-
alimentaţia celui care caută tăţi de profil din Hunedoara. blică se aşteaptă rezultate la stingă la dreapta : Mihol Clita, Mie Ştefan, Florin Plaur, Nicolae Nicolae ; jos : Ni­ poftă de muncă, poate prea rian, realizează un spec­
bune şi pe linia îndeplinirii
lactovegetarianul dlntr-un e- Ne oprim la aceste consta­ colae Codreanu şi Ruxandra Petru. visător uneori. tacol deosebit de plăcut.
numit motiv. tări. planului. Dar nu oricum şi Din numărul mare de MARIN NEGOIJA
Crama din Hunedoara e tot Valea Jiului are şi ea uni­ nu din orice.
o unitate cu profil specific tăţi cu profil specific: cra­ I. CIOCLEI
şi cu oarecare personalitate me la Petroşani şi Lupeni,
deja cîştigată. Dar şi aici... braserie la Vulcan, cafe-bar
— Cu ce vă deosebiţi dum- la Petroşani. Nu are în
Au trecut 100 de ani de sâ plătească o aumâ mare de 1871, a suspendat toate vîn- CemâtescB, Constantin Hara- si lui mormînf. rii lor sao aruncaţi afară
cînd, la 18 martie 1871, pro­ bani drept despăgubiri de zârile de lucruri amanetate lambie, George N. Roşniţâ Pc străzii**-ncrucişate de din Franţa".
letariatul parizian a râstur-
Pe această bază s-a
la casa municipală de ama­
război
flăcări orbitoare.
Sacrificiile
Creaţiile elevilor " nat. pentru prima dată în dat ordin de evacuare arma­ net şi ulterior a desfiinţat şi alţii. Aceste fapte ale Suiţi pe baricade de bulgări parizieni s-au înscris co li­
comunarzilor
consemnate,
românilor sînt
istoria lumii, puterea clase­
telor din Paris şi s-a încer­
toate casele de amanet care
de granit,
lor exploatatoare şi a instau­ cat, noaptea pe furiş, a scoa­ constituiau un m ijloc de ex­ printre alţii, şi de Istoricul Sc mişc-batalioane a plebei tere de aur în istoria clasei
francez Reuguette Julis cînd
muncitoare franceze şî
in­
rat guvernarea democratică a te tunurile Gărzii Naţionale. ploatare suplimentară a cla­ menţionează câ apărarea proletare. ternaţionale. Amintirea co­
la oeafruatarea cu publicai maselor muncitoare. Prin a- în faţa duşmanului, de ceda­ fost separată de stat. Cu toa­ frontului de la Jssy şî a rti­ Cu cuşme frigiene şi arme munarzilor este păstrată şi e-
Vestea acestui act de cedare
Biserica a
sei muncitoare.
ceastâ luptă a fost smulsă
lucitoare.
leria de la Montmartre erau
muncitoare
noratâ de clasa
puterea politică din mîinile
re a Parisului s-a râspîndit
exploatatorilor, iar statul bur­ ca fulgerul în toată capitala te prim ejdiile care planau a­ comandate de comunarzi Şi clopote dc-alarmâ răsună din întreaga lame. Ca luptă­
supra ei, Comuna a desfă­
răguşit".
români. Participarea româ­
tori înaintaţi pentru revolu­
De fiecare dată, expoziţiile totuşi „Siameze" — Tâtaru ghez, organele sale represive Franţei. întreaga populaţie a şurat o vastă activitate soci- nilor la epopeea eroică a Co­ Burghezia nu s-a împăcat ţia socială, comunarzii şi-au
de artă plastică ale elevilor Doina (Liceul de arte plasti­ au fost desfiinţate şi înlocui­
stîrnesc o legitimă doză de ce), „La Izvor" — Ştefan te cu reprezentanţi ai clasei cîştigat simpatia pretutindeni
interes şi atractîvltate pentru Szâsz (Liceul nr. 2 Deva). muncitoare, aleşi în modul unde trăieşte şi lnptâ prole­
vizitatori. Te aştepţi, treeîn- Pe lîngâ aceste succese dc cel mal democratic. tariatul. Tabloal Comunei,
du-le pragul, să vezi materia­ expoziţie, remarcăm cu re­ imaginea unui guvern munci­
lizată pe carton, pînzâ, în gret prezenta unei m ulţim i de Comuna din Paris s-a năs­ toresc care a cucerit şî a ţi­
ghips sau ciment, o Idee, un lucrări reprezentînd natură cut din lupta eroică a mase­ nut în mîinile sale mai bine
fapt inedit de viată, o sclipi­ statică, portrete, chiar şi co­ lor muncitoare îm potriva dic­ de două luni de zile Parisul,
re de talent si inteligenţă. pii după alte lucrări. De aici. taturii personale a împăratu­ pe atunci „capitala lum ii",
Aştepţi să vezi ca Intr-o o- o uşoară impresie de super­ lui Ludovic Bonaparte, din lupta eroică a proletariatu­
glindâ sensibilitatea artistică ficialitate. Spunem aceasta insurecţia împotriva trădării lui au ridicat moralul a mi­
a adolescentului, a profeso­ gîndindu-ne nu atît la lucră­ burgheziei şi din lupta pen­ lioane de muncitori, le au
rului care îi călăuzeşte paşii. rile propriu-zise şl la autorii tru salvarea naţională a Fran­ trezit speranţele şi le-au a­
Fără îndoială, recenta ex­ lor, cît mai ales la profesorii ţei de pericolul ocupaţiei pru­ tras simpatiile de partea so­
poziţie a elevilor din şcolile de specialitate. Majoritatea sace. Sub presiunea unor u­ ieşit In stradă. Gărzile naţio­ alâ şl culturală. Comisia munei este consemnată şi de de la începat cu puterea ma­ cialismului. Bubuiturile tu­
judeţului, deschisă la Galeri­ tablourilor şi sculpturilor sînt riaşe manifestări ale maselor, nale au ocupat primăria. In pentru învâţâmînt s-a ocupat ziarul burghez „Le Figaro" selor populare Instaurate la nurilor din Paris au trezit,
ile de artă ale fondului plas­ făcute în sala de clasă, după la 4 septembrie 1870 la Paris acea dimineaţă a zilei de 10 de laicizarea şcolilor. Au fost care cerea, după înfrîngerea Paris şi a trecut la scurtă la vremea lor, păturile mai
tic din Deva, etalează talen­ idei elaborate în mintea ele­ s-a proclamat republică. In martie 1871 Comitetul Central create primele şcoli profesio­ Comunei, „...ca toţi membrii vreme la acţioni sîngeroase înapoiate ale proletariatului
tul unor plasticieni care. Ja o vului sau sugerate de către îm prejurările cu totul deose­ al gărzilor naţionale a pro­ nale. Comunei... ca toţi polonezii pentru a 2drobl Comuna. şi au dat pretutindeni un
vîrstâ încă fragedă, se Im­ profesor. De aici se naşte lip ­ bite ce s-au iv it după pro­ clamat Comuna din Paris. Comuna din Paris a avut suspecţi, toţi valahii... care au Trupele de represiune ale
pun prin lucrări bine elabo­ sa de veridicitate, lipsa de cu­ clamarea republicii, îm preju­ Animat de marile idealuri un caracter naţional, repre­ domnit două luni asupra ce­ contrarevoluţionarilor din impuls Intensificării luptei
rate în domeniile pictural, noaştere concretă a aspectelor rări determinate de pericolul ale eliberării politice, socia­ zentînd în acelaşi timp o pu­ lui mai frumos şi mai nobil Versailles s-au aruncat cu o revoluţionare. „Parisul mun­
sculptural, grafic, artizanal, de viată, unele aberaţii care ocupării de către trupele pru­ le şi naţionale, proletariatul ternică afirmare a interna­ oraş al lum ii sâ fie conduşi, sălbăticie nemaipomenită îm ­ citorilor. cu Comuna lui —
printr-o tematică majoră. Aşa au drept urmare mărginirea sace a Franţei, proletariatul parizian a trecut după cuce­ ţionalismului proletar. Aceas­ după o judecată sumară, de potriva puterii m uncitorilor. scria Marx — va fi în veci
sînt creaţiile elevilor Iullca viziunii si Imaginaţiei elevu­ rirea puterii la luarea unor ta se reflectă în scopurile la închisoare la Cîmpul Iui Comunarzii au luptat cu un sărbătorit ca vestitorul glo­
Munteanu (Şcoala generală lui. închistarea în ultimă in­ parizian se dovedeşte a fi cel măsuri pentru şl In favoarea Marte, unde sâ fie ucişi...". eroism de nedescris pe fie­ rios al unei societăţi noi.
n r 3 Hunedoara) — „Ilegali­ stanţă a înclinaţiei lui. mai hotârît să apere liberta­ sale, precum şî în faptul câ care stradă, baricadă, scâl- M artirii lui sînt gravaţi în
tate", Delia Negrea (Liceul De aceea, considerăm că e tea şi onoarea patriei sale. maselor populare. Esenţialul printre consilierii săi au fost Alături de alţi oameni de dînd Parisul în sîngele lor
pedagogic Deva) — „Trans­ necesară o îndrumare mai te­ Toţi bărbaţii în stare sâ poar­ în activitatea Comunei au aleşi numeroşi revoluţionari artă şi cultură, geniul poezi­ marea Inimă a clasei munci­
portul manifestelor". Pavel meinică spre cunoaştere de te arme se înrolează în Gar­ fost măsurile luate în Inte­ din diferite ţâri. ei româneşti, Mihai Emines- fierbinte. Cu toate acestea, toare. Exterminatorii lui au
Tiberiu (Liceul „Avram Ian- către elevii creatori a com­ da Naţională care, numârînd resele şi spre binele oameni­ Actele de epocală însemnă­ cu. a cîntat în versurile ne­ forţele reacţionare interne, fost puşi de pe acum de Isto­
cu" din Brad) — „Şantier", plexelor aspecte de viaţă, a peste 260 de batalioane, din­ lor muncii. Printre acestea tate istorică ale comunarzi­ muritoare din „îm părat şi cu ajutorul m ilitarism ului
Franeisc Iekel (Grupul şcolar omului în contextul produce­ tre care 200 erau predomi­ trebuie remarcată, în primul lor au devenit repede cunos­ proletar" pe comunarzi şi I­ prusac, au reuşit sâ lichide­ rie Ia stîlpul Infam iei..“
Petroşani) — „Artele" — pro­ rii bunurilor materiale. Sînt nate de muncitori, devine rînd, trecerea în proprietatea cute în toate ţările Europei, dealurile lor de luptă. Plin de ze Comuna din Paris prin Cauza pentru care a lup­
iect de mozaic. Ioan Okroglici slab reprezentate în expozi­ treptat o tot mai puternică asociaţiilor muncitoreşti a tu­ între care şi în ţara noastră. admiraţie pentru cea mai mă­ acţiuni de e deosebită feroci­ tat şi s-a Jertfit proletaria­
(Liceu) Lupeni) — „Muza", ţie asoecte din munca ţărani­ forţă politică a maselor revo­ turor atelierelor şi fabricilor Elementele cele mai înainta­ reaţă revoluţie a secolului tate. Referindu-se la jertfele
Cornelia M?n (Liceu! de arie lor cooperatori, chiar din în­ luţionare. Această stare de părăsite de către reprezentan­ te ale poporului român, oa­ său, Eminescu ne-a lăsat un date de luptătorii Parisului, tul parizian a trium fat mai
plastice) — „A fiş". Există în săşi viaţa elevilor, preocupă­ lucruri a alarmat şi a adus ţii capitalului. precum şi menii de cultură au partici­ tablou grandios al luptelor O. Lissagaray, membru al tirziu — în 1917 în Rusia,
cadrul expoziţiei şi cîtevn lu­ rile şî căutările lor, univer­ în situaţie de panică şi de­ confiscarea averilor care au pat şi admirat lupta eroică comunarzilor. Comunei, arăta câ au căzut prin victoria M arii Revoluţii
crări de lip artizanal ce do­ sul lor adolescentin Pe v i­ rută burghezia. Pe fondul aparţinut fam iliei bonapartis­ a comunarzilor parizieni. Stu­ „Parisul arde-n valuri, renresiunilor i „20 000 de băr­ Socialiste din Octombrie, iar
vedesc o bună cunoaşlere a ilor. se impune o mai mare acestui conflict dintre intere­ te şi tuturor reprezentanţilor denţii români de la Paris, furtuna-n el se scaldă, baţi, femei, copii omorîţi în
motivelor populare şi îmbina­ atenţie din partea cadrelor politici ai epocii imperiului. timpul bâlăliei ; cel puţin după aceea. în perioada de
rea lor în covoare, carpete. didactice de specialitate care sele naţionale şi interesele de medici români care practicau Tunuri cu facle negre 3 000 morţi în depozite, pon­ după al doilea război mon­
Se remarcă Maria Anu Puş­ au datoria să se ocupe mai clasă, guvernul burghez, in Un decret al Comunei a des­ profesia acolo s-au aflat în trăsnesc ar/.înd în vini dial în celelalte ţâri care for­
caşii (Liceul de muzică şi ar­ frunte cu Thiers. semnează fiinţat amenzile pe care pa­ mijlocul comunarzilor, pe ba­ Prin lim bile dc flăcări, cc-n toane, forturi. închisori, în
ie plaslice). Sculptura e mai m ult de creaţia artistică a e­ la VersaîUes prelim inările u­ tronii Ie puneau asupra sala­ ricade. jertfindu-se pentru valuri se frămîntă. exil sau din cauza bolilor ; mează, în zilele noastre, sis­
puţin reprezentată, iar ceea levilor în orele de curs sau nci păci cu Prusia, prin care riului. Comuna a anulat toa­ marea cauză a Comunei. In Răcnete, vuiet de arme 13 700 condamnaţi la închi­ temul mondial socialist.
c e s-a expus nu se dovedeşte de cerc. Franţa urma sâ cedeze o par­ te chirii le datorate din oc­ rîndurile comunarzilor s-au pătrund marca cea caldă. soare; 70 000** femei. copii,
prea semnificativ. Am reţinut M. BODEA te din teritoriul i& u Prusiei, tombrie 1070 pînă ta aprilie găsit Dlmltrl« Do bre sc«, Ion Evul « un cadavru — Parisul bâtrîni privaţi de susţinăto­ MIHAI CHIOREANU