Page 88 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 88
- , »jm - .
DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 5 042 » VINERI 26 MARTIE 1971
m tm cm F TTOT" vuucoaiw-
INTERVENŢIA AMERICANO-SAIGONEZA O REALIZARE DE PRESTIGIU Mesajul de salut al C.C. al P.C.R.
A ŞTIINJEI Şl TEHNICII
SOVIETICE
Transformarea
IN LAOS S-A SOLDAT CU UN EŞEC TOTAL directă a energiei adresat P.S.I. al Unităţii Proletare
atomice în energie ROMA 25 — Coresponden rată de Partidul Socialist pentru a stimula în şi mal
tul Agerpres, Nicolae Pui- Italian al U nităţii Proletare mare măsură masele popu
XIENG QUANG 25 (Ager- berate. Operaţiunea de inva invadatoare de la Ban Dong. de arme de diferite tipuri şi electrică lare la opera de înfăptuire
pres). — „Operaţiunea De dare a Laosului, se arată în elîberîndu-1 complet la 20 o mare cantitate de documen cea, transmite i In cadrul pentru înfăptuirea aspiraţi
wey Canyon-2" (denumită ul comunicat, constituia o încer martie. te şi echipament m ilitar. For lucrărilor celui de-al 111—lea ilor de democraţie, progres a acestui program. Aceasta
terior Lam Son-719). lansată care de a salva de la eşec In urma celor 43 de zile şi ţele Pathet Lao au dejucat MOSCOVA 25 (Agerpres). Congres al Partidului Socia economic şi social ale mase va reprezenta un pas im
de S.U.A. şi administraţia planul de „vietnamizare” a nopţi de lupte continue, uni tactica folosită de trupele a In Uniunea Sovietică au list Italian al U nităţii Pro lor muncitoare, ale poporu portant pe calea întăririi Re
saigonezâ împotriva regiuni războiului in Vietnamul de tăţile Pathet Lao au distrus gresoare. reuşind să apere zo fost încheiate cu succes expe letare, care se desfăşoară la lui italian, pentru unitatea publicii Socialiste România,
lor din sudul Laosului, s-a " r s ‘sud. Dar, iluziile legate de a- o mare parte din forţele şi na eliberată a Laosului. ora rienţele complexe cu o insta Bologna, joi s-a dat citire de acţiune cu comuniştii, cu în flo ririi şi prosperităţii sta
terminat eu o înfrîngere to este operaţiuni agresive au materialele de război ale şul Tchepone. viata şi bunu laţie atomică energetică pe mesajelor de salut adresate toate forţele de stînga din tului socialist liber şi su
tală'' — se arată intr-un co ost zdrobite, subliniază co S.U.A. si marionetelor lor de rile populaţiei locale. bază de termoemisie. care a P.S.I.U.P. de partidele co Italia. P.S.I.UP. se pronun veran, va spori contribuţia
municat special al Coman-* n municatul. De la 13 februarie la Saigon. Ele au scos din Victoriile forţelor patrioti consumat întreaga resursă muniste şi muncitoreşti, de ţă cu fermitate împotriva României la întărirea siste
damentului Suprem a] forţe pînâ la începutul lunii mar luptă 15 400 de soldaţi ina ce din Laos. se spune în co proiectată, obţinînd parame organizaţiile mişcărilor de politicii imperialiste de do mului mondial socialist, a
lor patriotice laotiene, difu?qt tie. forţele Pathet Lao au mici. inclusiv 200 americani. municat. constituie, alături de trii electrici stabiliţi In pre eliberare dintr-o serie de minaţie şi agresiune, pentru influenţei socialismului în
de agenţia Khaosan Pathet lansat valuri neîntrerupte Si au făcut prizonieri 1 000 de cele obţinute de patrioţii din zent se experimentează cel libertatea popoarelor, pentru lume.
Lao de contraatacuri, distrugînd, soldat» şi ofiţeri. Au fost dis Cambodgîa şi Vietnamul de de-al doilea complet al insta ţări. solidaritatea internaţională a Detaşament activ al miş
Comunicatul relevă că Im printre alte obiective inami truse două brigăzi ale d ivi sud, o lovitură puternică da laţiei respective. Mesajul de salut adresat tuturor forţelor antiimperia- cării revoluţionare contem
perialiştii S.U.A. $i guvernan ce. bazele de la Ban Dong, ziei saigoneze de parasutisti. tă planurilor im perialiştilor Instalaţia sovietică de trans delegaţilor Ia congres, tutu liste. porane, Partidul Comunist
ţii de Ia Saîgon au trim is în Tuong, Chaki, provocînd ina o brigadă blindată, brigada S.U.A. de a prelungi şi ex formare directă (fără maşini) ror membrilor P.S.I.U.P., de Român desfăşoară o amplă
Laos. în direcţia şoselei nr. m icului grave pierderi si de- 147 marină, brigada I Ranger tinde războiul de agresiune a energiei atomice în ener C.C. al Partidului Comunist In mesaj sînt relevate re
0. peste 20 000 de sqJdaţi saî- terminîndu-I să trim ită forte si două regimente de infan din Indochina si planului de gie electrică prin termoemi Román, a fost transmis de laţiile prieteneşti, internaţio activitate internaţională în
gonezi si o imensă 'cantitate de întărire retrase de pe alte terie Au fost scoase din ac „vietnamizare” . sie este prima de acest fel tovarăşul Mîhai Gere, mem naliste, dintre P.C.R, şi dreptată spre dezvoltarea re
de mijloace dc război/moder cîmpuri de luptă, din Cam- ţiune 8 batalioane de artile In încheiere, comunicatul în funcţiune din lume. După bru supleant a! Comitetului P.S.I.U.P. statornicite pe te laţiilor României cu toate
ne, avînd sprijinul masiv al bodgia şi Vietnamul de sud cum relevă agenţia TASS. a meiul luptei comune pentru ţările socialiste, intensifica
forţelor aeriene amer£ane şi şi obligindu-1 să schimbe tac rie. iar alte 5 au fost greu exprimă m ulţum iri pentru cesta este un mare succes al Executiv secretar al C.C. al trium ful cauzei păcii, demo rea colaborării cu toate par
sprijinul preţios şi simpatia
folosind Dong-Hn ar IChe tica de luptă. In a doua ju lovite. Portele patriotice au ştiinţei şi tehnicii sovietice, P.C.R. In mesaj se arată că craţiei şi socialismului. şi tidele frăţeşti, întărirea uni
Sanh ca baze pentri/(desfăşu mătate a lunii martie, conti distrus sau capturat 406 manifestate de către ţările care deschide un nou dome P.CR. urmăreşte cu senti este exprimată convingerea tăţii mişcării comuniste şi
rarea războiului de agresiune. nuă comunicatul, forţele Pa elicoptere şi avioane, 586 socialiste, de popoarele iubi niu pentru folosirea energiei mente de vie solidaritate şi că aceste legături se vor dez muncitoreşti pe baza res
toare de pace din toată lumea
Venind în sprijinul invada thet Lao au lansat un atac vehicule m ilitare (inclusiv faţă de lupta patrioţilor lao- atomice în scopuri paşnice. simpatie activitatea desfâşu- volta în continuare, cores pectării neabătute a princi
torilor. trupele tailandeze au punzător intereselor partide p iilo r marxism-leninismului
dezlănţuit, la rindul lor, a masiv împotriva principalului 318 tancuri). 144 piese de tîenî împotriva agresiunii a- lor noastre, ale popoarelor şi internaţionalismului pro
tacuri împotriva zonelor eli- complex m ilita r al trupelor artilerie grea, peste 5 000 merîcano-saigoneze. român şi italian, ale mişcă letar, ale egalităţii în drep
rii muncitoreşti internaţio turi. autonomiei, neameste
nale. cului in treburile interne,
Poporul român, angajat ale dreptului fiecărui partid
Declaraţia purtătorului de cuvînt Declaraţia M A E . al Guvernului într-o vastă operă de con de a-şi elabora de sine stă
strucţie, a înfăptuit cu suc
tător politica internă şi ex
al delegaţiei vietnameze ces. în ciuda unor condiţii ternă.
Partidul Comunist Român
pla
naturale nefavorabile,
Revoluţionar Provizoriu nul cincinal de dezvoltare a este pe deplin solidar cu
la conferinţa de la Paris economiei naţionale, a ob mişcările democratice. pro
gresiste. dc eliberare naţio
rezultate remarcabile
ţinut
al Republicii Vietnamului de Sud în dezvoltarea industriei, a nală. militează consecvent
PARIS 25 (Agerpres). — insulă, refuză să-şi retragă griculturii, ştiinţei, artei şi pentru întărirea unităţii tu
„Infrîngerea grea suferită toate trupele de pe teritoriul culturii, se spune în mesaj. turor foitelor care luptă îm
de S.U.A. în sudul Laosului Vietnamului de sud şi între VIETNAM UL DE SUD 25 acordurile de la Geneva din In prezent, sub conducerea potriva imperialismului, pen
constituie o lovitură serioasă prind continuu acţiuni agre (Agerpres). — M inisterul de anul 1962 cu privire la pro P.C.R.. poporul român îşi tru libertate, independentă
dată programului aşa-zisei sive împotriva Republicii Externe al Guvernului Re blema laoţianâ. dedică întreaga sa energie naţională şi progres social
„vietnam izări" a războiului Democrate Vietnam, amenin- voluţionar Provizoriu al creatoare traducerii în viaţă Vă dorim din inimă. se
Şl planului Adm inistraţiei a ţînd să lanseze atacuri pe Republicii Vietnamului de Exprim ind sprijinul de a programului adoptat dc spune în mesaj, succes de
mericane de a extinde agre scară largă contra acestei Sud a dat publicităţii o de plin al populaţiei sud-viet- Congresul al X-lea, care plin în îndeplinirea hotârîri-
siunea în toată Indochina" ţâri. Acţiunile S.U.A. — nameze şi al Guvernului Re prevede o dezvoltare im lor Congresului pentru pros
— a declarat purtătorul de a subliniat reprezentantul claraţie în care denunţă tri voluţionar Provizoriu al petuoasă a economiei naţio peritatea poporului Italian,
cuvînt al delegaţiei Republi R D.V. — constituie o în miterea de către autorităţile Republicii Vietnamului de nale. ridicarea nivelului ma pentru trium ful idealurilor
cii Democrate Vietnam la călcare flagrantă a suvera de la Bangkok a unor efec Sud fată de poziţia Frontu terial şi spiritual al poporu democraţiei, socialismului şi
conferinţa cvadripartitâ de tive m ilitare tailandeze în lui Patriotic din Laos, de lui, perfecţionarea continuă păcii.
la Paris în problema vietna nităţii şi securităţii Republi Laos, anunţă agenţia „Elibe claraţia condamnă guvernul a relaţiilor sociale şi a me Mesajul CC. al P.C.R. a
meză. cii Democrate Vietnam, stat rarea". Prin această acţiune, de la Bangkok pentru an todelor de conducere a so fnst prim it cu vîi şi puter
independent şi suveran, şi menţionează declaraţia, auto gajarea trupelor sale în cietăţii româneşti, dezvolta nice aplauze de către parti
In ciuda eşecurilor tot rităţile tailandeze au în
mai mari pe care le înregis reprezintă, de asemenea, o Laos, care constituie un rea democraţiei socialiste cipanţii la Congres.
ameninţare periculoasă de călcat în mod flagrant inde sprijin acordat politicii
trează în Indochina — a
spus vorbitorul — Statele sabotare a conferinţei de la pendenţa, suveranitatea, in S.U.A. de intensificare şi
Unite persistă în escaladarea Paris în problema vietna tegritatea teritorială a Lao extindere a războiului în In- „Maratonul agrar“ de la Bruxelles
războiului în această pen meză. sului şi, totodată, au violat dochlna. R.F. A GERMANIEI - Nu meroşi cetăţeni dîn Frankfurt
pe Main, printre care se aflau ţi numeroşi copii, au de
monstrat in faţa consulatului general al S.U.A. dîn Frankfurt BRUXELLES 25 (Ager asupra preţurilor agricole şl
pe Moîn, cerind eliberarea Angelei Davls şi retragerea tru pres). — „Maratonul agrar" a programului de moderniza
Presa americană despre Atmosferă politică pelor SU.A. din Indochina. care a început luni Iu b ru şedinţă, cei şase miniştri aa
re a agriculturii. In ultima
In fotografie : Aspect din timpul demonstraţiei,
xelles a luat sfirşit joi îna
reuşit să ajungă la un com
înfrîngerile saigonezilor în Laos apăsătoare în inte de amiază, după dispu promis asupra ambelor pro
te deosebit de aprinse. Cei
bleme.
şase m iniştri ai
agriculturii
S.U.A,,- creată de Vizita preşedintelui din ţările Pieţei comune au Reuniunea Consiliului M i
WASHINGTON 25. — Co mercenarilor din zona lupte preţul pe care restul lum ii şi dezbătut zi şi noapte două nisterial al C.E.E. a avut loc
respondentul Agerpres, Con lor, ziarele menţionate de în special popoarele Indochi- teme extrem de spinoase : pe fundalul nem ulţum irilor
stantin Alexandroaie. trans scriu astfel una din aceste nei trebuie sâ-l plătească războiul dus Tito în Italia fixarea preţurilor la produ generale ale agricultorilor
mite : Scene ale dramaticei scene : „M u lţi soldaţi sud- pentru a-î scăpa pe americani sele agrare pentru anul 1971 din ţările membre ale Pieţei
infrîngeri suferite de trupele vietnamezi, In fuga lor din din mocirla gafelor făcute In în Vietnam ROMA 25 — Corespon- mice fructuoase, eî şi relaţii şi aşa-numitul program de comune. Acestea şi-au găsit
saigoneze. sprijinite de avia Laos. se agaţă de trenurile de ultim ul deceniu ?'. dentul Agerpres. Nicolae politice fertile. Iosip Broz modernizare a agriculturii expresia în uriaşa demon
ţia americană. în Laos sînt aterizare ale elicopterelor. Criticînd hotârîrea m ilita ri Puicea, transmite : Joi a în Tito a spus, de asemenea, Pieţei comune. Reprezentan straţie de marţi a celor
redate cu lux de amănunte în Cîţiva şi-au găsit moartea câ- lor de a invada Laosul, „Was WASHINGTON 25 (Ager ţii Comisiei C E E , pre 100 000 de fermieri veniţi la
aceste zile în coloanele presei zînd din înâRimi, iar pe alţii hington Post” afirmă că „din pres). — Senatului american ceput vizita oficială a pre că Iugoslavia şi Italia îşi şedintele reuniunii. Michel Bruxelles din toate cele şase
americane. Intr-un reportaj, a trebuit sâ-i aruncăm noi de nou comandanţii americani i-au fost supuse spre dezba şedintelui Tosip Broz Tito în pot aduce în mod efectiv o Cointat, ceilalţi delegaţi au ţâri membre ale C.E.E. Pro
apărut simultan în ziarele pe şenilele elicopterelor... O au comis cunoscuta eroare de tere si aprobare două proiec Italia, apreciată aici ca un contribuţie reală la menţi făcut propuneri succesive, testul lor a vizat întregul
păcii
nerea şi consolidarea
„Washington Post" şi „Eve- asemenea pasăre de fier nu a considera că atunci cînd ei te de rezoluţie urmărind li eveniment important în evo dar de fiecare dată ele nu sistem agrar al Pieţei comu
ning Star", sub semnătura lui putea zbura cu 15 oameni a- întreprind o astfel de acţiu mitarea posibilităţilor guver luţia relaţiilor italo-iugosla- în Mediterana şi în Europa. au obtmut consimţămîntiil ne.
Tom Weeker. se subliniază gâţaţi de picioarele ei"... ne, cealaltă parte nu va da nului S.U.A. de a angaja tru ve. Poporul italian, spunea După cum s*a anunţat, pe
panica de care mercenarii Referindu-se la versiunea nici o replică". Or, relevă pe peste graniţă, fără apro preşedintele Giuseppe Sara- agenda convorbirilor Sara- partenerilor la discuţii. Joi
saigonezi. echipaţi şi instruiţi Administraţiei care pretinde ziarul, replica a fost dură. barea prealabilă a Congresu gat în cuvîntul de bun sosit gat-Tito, care au început la ora 7. ora locală, după o ,
de m ilita rii americani. au că invadarea Laosului a avut „O altă greşeală a constat, lui. In proiectul prezentat de rostit pe aeroportul Ciam- în cursul dupâ-amiezii. se noapte albă, participanţii nu ^
senatorul Jacob Javits se pro
fost cuprinşi în urma lovitu ca scop „salvarea vieţilor mi după părerea ziarului, in fap pune o perioadă lim ită de 30 pino. este pe deplin con află înscrise evoluţia situa Sntrevedcau încă posibilitatea ^
rilor forţelor de rezistenţă. lita rilo r americani din Viet tul că s-a contat pe o lovitu vins de semnificaţia acestei ţiei din Europa, relaţiile Est- obţinerii unor rezultate do- 1
Inserînd declaraţia unui pilot namul de sud” , ziarul „Was ră fulger şi victorioasă în- de zile în care Congresul va vizite care evidenţiază prie Vest. convocarea conferinţei zitive. Deşi s-a avansat \
american de pe elicopterele hington Post” se întreabă r tr-un asemenea război în ca trebui să se pronunţe asupra tenia dintre Italia şi Iugo pentru securitate, relaţiile cu ideea omînârii lucrărilor * A fc L A S :
re astfel de lovituri sînt im
dreptului pe care îl are pre
ţările din Africa, colabora
Consiliului
Ministerial pînâ '
slavia. Contactele menite să
care participă la evacuarea „C ît de mare trebuie să fie posibil de dat". şedintele, in circumstanţe de dezvolte raporturile dintre rea economică nedîscrimina- luni, unîl dintre reprezen- 1
terminate. de a angaja trupe torie dintre state şi. fireşte, tanţiî ţârilor membre ale \
le într-o zonă de conflagraţii cele două ţâri, a spus pre în mod esenţial, dezvoltarea CE E au declarat câ nu vor .
şedintele Saragat. au conso
Americanii se ridică împotriva războiului m ilitare. In cazul în care lidat înţelegerea dintre Ita raporturilor dintre cele două părăsi capitala Belgiei pînâ « PRIMA CENTRALA
Congresul nu va adopta în a-
ceastâ perioadă o declaraţie lia şi Iugoslavia nu numai ţâri. nu se va realiza un acord \ a t o m o - e l f c t r i c A
de agresiune din Indochina de război — Congresul fiind în ceea ce priveşte interese a u s t r ia c a
singurul for în drept, potrivit le comune, ci şi idealurile
constituţiei, de a lua o decizie de justiţie şi pace pe care le P r i m a c e n t r a l ă a t o m o r -
WASHINGTON 25 — Co nizaţiei pacifiste „Cauza Co text trebuie subliniat că şi urmăresc cele două ţâri. I c c t r i c ă a u s t r ia c ă v a j i con
gravitate —
de o asemenea
respondentul Agerpres. Con mună". Această organizaţie, forurile legislative ale state trupele dislocate vor trebui „Vizita dv. la Roma dobîn- struită in a p r o p i e r e a l o c a
stantin Alexandronie. trans creată acum două luni în lor americane şî-au intensi să fie retrase imediat. Adop deşte o deosebită importan l i t ă ţ i i T u l l n ( A u s t r i a i n f e
mite : In Statele Unite se scopul de a mobiliza opinia ficat presiunile asupra gu tarea unei asemenea legislaţii, ţă şi în raport cu ţelul său r i o a r ă ) . E s te v o r b a d e u n
intensifică protestele Smpo- publică împotriva războiu vernului federal spre a-I a declarat Javits în Comisia de a se realiza o mai mare r e a c t o r a c ă r u i p u t e r e va
tria continuării războiului lui, grupează deja peste determina să pună capăt senatorială pentru probleme destindere şi colaborare în j i d e 700 M W , d a r e a lu i
din Indochina. In prezent nu 150 000 de oameni de cele războiului. Intr-o petiţie tri le externe. ,,ar putea oferi Europa, in cadrul căreia în f o l o s i n ţ ă f i i n d p r e v ă z u
loc intense pregătiri în ve mai diferite convingeri poli misă Administraţiei şi sem posibilitatea de a limpezi at prietenia îtalo-iugoslavâ con tă p e n t r u t o o m n a a n u l u i
derea organizării primei o tice şi profesii. nată de 400 de congresmeni mosfera politică apăsătoare stituie un' element semnifi 1076. C o s t u l p r o i e c t u l u i se
fensive de primăvară a par Presa americană sublinia ai forurilor administrative creată in tară de războiul dus cativ". a spus preşedintele r i d i c ă la 5,2 m i l i a r d e ş i
tizanilor păcii pentru înce ză ca fiind semnificativă locale se subliniază necesita în Vietnam'*. Saragat. l i n g i (2 0 0 m i l i o a n e d o l a r i ) ,
tarea războiului şi retrage pentru ilustrarea lărgirii cu tea încetării războiului şi A) doilea proiect de rezo In cursul ultim ilor 10 ani, i a r l u c r ă r i l e d e c o n s t r u c ţ i e
v o r î n c e p e în p r i m ă v a r a a
rea imediată a tuturor tru rentului antirăzboinic apari rechemării trupelor acasă. luţie. prezentat de senatorul a răspuns preşedintele Iosip n u l u i 1072.
pelor americane din această ţia in Camera Reprezentan Potrivit ultim ului sondaj Thomas Eagleton. urmăreşte Broz Tito. relaţiile dintre Iu
zonă a lumii. „Americanii ţilor a unui grup blparti- Gallup, 73 la sută din per limitarea motivelor pe care goslavia şi Italia au atins un RlNTUlE g r ip a in
s-au săturat pînâ peste cap zan, de aproape 100 de de soanele intervievate s-au de Adm inistraţia le poate invoca nivel într-adevâr ridicat ; NORDUL INDIEI
pentru a justifica o acţiune
de acest război. Ei nu mai putaţi, care se pronunţă clarat pentru retragerea tru similară celei care a precedat sînt relaţii foarte bune şi
pentru stabilirea unei date pelor Statelor Unite din In I n n u m a i c î t e v a z i l e , o
cred în ceea ce Adm inistra trimiterea de către fostul pre ele demonstrează cum între
lim ită pentru retragerea dochina pînâ la sfîrşitul a şedinte Lyndon Johnson a două ţâri cu sisteme social- e p i d e m i e d e g r i p ă c a r e bfn-
ţia le promite", a declarat tuturor trupelor americane cestui an. anunţa miercuri trupelor americane în Vietna politice diferite pot fi stabi l u i e in s t a t u l H i m a c h a l d i n
John Gardner, liderul orga din Indochina. In acest con- ziarul „Washington Post". mul dc sud. lite nu numai relaţii econo n o r d u l I n d i e i a p r o v o c a t
a p r o a p e 100 d e d e c e s e, s-a
a n u n ţ a t la D e l h i . C e l m a i
PRAGA. - Ministrul afa grevei personalului ce le de s e r io s l o v i t e d e a c e a s tă e
cerilor externe al Ceho servesc, care protestează îm- BUENOS AIRES. — junta militară care şi-a asumat pu p i d e m i e s în t r e g i u n i l e M a n -
d i şi K u l u .
slovaciei, Jon Marko, l-a pri potrivo creşterii taxelor şl im terea in Argentina a procedat joi la o remaniere guver
mit pe Ralph Enkell, amba pozitelor prevăzute de reformo namentală şi fa înlocuirea unor personalităţi politice ca CUTREMURE DE PA-
sador itinerant al Finlandei fiscală oflato în dezbaterea re deţineau posturi importante în Administraţie. In noul MÎNT IN MONACO
c u r ie r pentru Europa. După cum parlamentului. cabinet au fost menţinuţi o parte din vechii titulari, in-
releva agenţia C.T.K , cu o-
olusiv ministrul economiei, Alde Ferrer, socotit in unele
c e n t r u l u i
S e i s m o g r a f e l e
cest prilej O avut loc o con BRUXELLES. - Banca Bel cercuri oficiale co fiind direct răspunzător, prin măsuri ş t i i n ţ i f i c d i n M o n a c o a u în
vorbire referitoare la pregă- giei a anunţat miercuri re le economice pe care le-o iniţiat, de nemulţumirile ce registrat în c u r s u l n o p ţ i i
tireo convocării conferinţei ducerea taxei de scont de (a ou generat grevele muncitorilor din ultimele săptămîni. d e m a r ţ i s p r e m i e r c u r i d o
generaf-europene pentru se 6,5 ia 6 la sută. Această uă c u t r e m u r e d e p ă m î n t , a -
curitate. măsură, care o intrat î 1 VI* v î n d e p i c e n t r u l i n r e g i u n e a
goare la 25 martie, are cazul unei femei — Arlete al Israelului, Abba Eban, a A l p i l o r m a r i t i m i.
BONN. - Primul ministru drept scop diminuarea aflu- Mario Bensado - care, după sosit la Ciudad de Mexico,
DRUMUL PARCURS
al Ma rîi Britanii, Edward xului de capitol străin pe o discuţie cu soţia unui oii- pentru o vizită de cinci zile, DE O CARTE POŞTALA
MOSCOVA. — Intr-o cores Heath, va sosi la 4 aprilie ;n termen scurt. ţer de poliţie. a fost aresta- in cursul căreia va prezida o
pondenţă din Stoekholm, zia R.F. a Germaniei într-o vizi tă şl torturată. In urma tortu reuniune o ombasodoriilor ţă O c a r t e p o ş t a lă e x p e d i a
a încetat din
rilor arestata
rii sale în
America Latină.
rul „Izvestia'1 relevă bunele REGGIO CAIABRIA. - Du- vîoţă. tă la 16 i u l i e 1938 d i n l o
relaţii statornicite intre U ta oficiala de două zile, s-o pâ o acalmie de cîteva săp- Miercuri după-omioză, Eban c a l i t a t e a L o n s le S a u n i e r a
niunea Sovietică şi Suedia onunţot miercuri la Bonn. tâmini, in oraşul italian Reg Cazul o fost relatat de o avut o convorbire cu mi s o s it la 23 m a r t i e 1971 la
şî subliniază că, in prezent, gio ou reizbucnit manifesta ziarul „Journal do Brosii", nistrul afacerilor externe al P o n t a M o u s s o n . A trebuit
cca 200 de firme şi uniuni ROMA. - Peste 250 000 de ţiile împotriva desemnării determinînd autorităţile să io Mexicului, Emilco Rabaso, cu să treacă 32 d e a n i p e n t r u
atitudine.
care a discutat situoţio din
suedeze fac comerţ cu restaurante, cafenele, baruri, oraşului Catonzoro drept ca Orientul Apropiat şî diverse La Sierra Leone ca a c e a s tă s c r is o a r e să
U.R.S.S. De asemenea, Io patiserii de pe intreg te pitală a regiunii administra PALERMO. - Peste 10 000 probleme bilaterale. p a r c u r g ă d i s t a n ţ a d e 280
Stoekholm o fost creat un tive Calabria. Pe străzi ou de ţărani, muncitori agricoli k m , c a r e d e s p a r t e c e le d o
comitet special pentru pro ritoriul Italiei au rămas apărut din nou forţe poliţie şi studenţi au manifestat TRIPOLI. _ Guvernul Li s-a restabilit calmul u ă l o c a l i t ă ţ i f r a n c e z e .
movarea comerţului bilateral. miercuri inchise, datorită neşti, core au făcut uz de miercuri pe străzile oraşului biei a naţionalizat miercuri 170 000 DE LIR E STER
grenade cu gaze lacrimoge Palermo, cerînd înfăptuirea societatea „Engineering and FREETOWN 25 (Agerpres) doilea discurs la postul de LINE PENTRU UN
ne pentru o-i împrăştio pe reformei ograre în Sicilio, Construction Company” , core Agenţiile de presă trans radio, în care a adresat un TABLOU AL LUI GOYA
I SANTIAGO DE CHILE. - Ministrul afacerilor externe demonstranţi. Demonstraţia a avut loc du aparţinea fostului prim-mi- mit câ miercuri seara a fost ape) tuturor locuitorilor să
î al Spaniei, Gregorio loper Bravo, care se află intr-o vi- pă o greva a muncitorilor o nistru Mustopha Ben Halim restabilitâ liniştea în capi râmînâ vigilenţi faţă de cei L a g a l e r i a lo n d o n e z ă S n t- i
î zilă oficială in Chile, in cadrul unui turneu pe care-l RIO DE JANEIRO. - Auto grlcoli sicilieni, in cursul şi societăţii „Brown and tala statului Sierra Leone. ce încearcă să provoace di- h e b i a fos t v î n d u t m i e r c u r i
I întreprinde in mai multe ţări latino-omehcane, a avut rităţile din Sao Paulo au căreia s-au produs înciden Rool Incorporated" din Hous Freetown. In cursul după sensiuni în rindul populaţiei. la l i c i t a ţ i e n u 1?f>000 d e l i-
I miercuri seara o întrevedere cu preşedintele chilian, Sat- confirmat joi începerea unei te cu poliţia. ton (Texas). Ben Halim nu amiezii au avut loc noi cioc Pe de altă parte, la Fre r e s t e r l i n e u n t a b l o u d e C n - |
ţ vador Allende. In aceeaşi 2i, el o avut convorbiri cu anchete privind torturile prac s-a moi înopoîat in ţară de etown s-a aflat câ genera î/a, c a r e îl în f ă ţ iş e a z ă pe e
i omologul său chilian, Clodomiro Almeyda. ticate de poliţia din acest CIUDAD DE MEXICO. - la râsturnareo de Io putere n iri între diferite grupuri de lul Bangurah. autorul tenta l e v u l m a r e l u i p i c i o r Ase- l
oraş. Ancheta se referă la Ministrul afacerilor exlerne a regelui Idris, în 1969. m ilitari. Prim ul ministru mo J u lia . ţ
tivei de lovitură de stat, a
Salka Stevens a rostit un al fost arestat
Redacţia şl administraţia da ruîol t Deva, «tf. ®f. Patro Graza, or W. Telefoane 123 17 şl 1 15 88. Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva. 44 065