Page 89 - Drumul_socialismului_1971_03

• PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!

| ■ Vizita delegaţiei |

| guvernamentale române |

| în R. P. Chineză |

| D Evoluţia situaţiei din |

| Indochina
I !
| Bl Formarea noului guvern |

I al Irlandei de nord

I
I B Curier, Atlas

ANUI XXIII. Nr. 5 043 S1MBATA 27 MARTIE 1971 4 PAGINI - 30 8ANI | |

Adunare jubiliară cu prilejul împlinirii unui
r â u e m is iu n i n u n i c e n e r u i
secol de la proclamarea Comunei din Paris

» ‘

Vineri dupâ-amlazâ, !a Cuvintaraa tovarăşului
Opera Română, a avut loc Vineri, au continuat lucră­ lui sindicatului din unităţile te a Muncii (P.B.O.)’, secretar
rile Congresului Uniunii Ge­
adunarea jubiliară, orga­ nerale a Sindicatelor. La în­ de exploatare şi industrializa­ al organizaţiei P.E.O. din Lar-
naka. Adolph Pasxtor MuJ-
re a lemnului Fălticeni. Ma­
nizată de Comitelui muni­ ceputul şedinţei de diminea­ ría Stănescu. preşedinta U­ wahuzi, membru al Comitetu­
cipal Bucureşti al P.C.R., ţă, participanţii au fost in­ niunii sindicatelor din învă- lui Executiv al Uniunii naţio­
cu prilejul îm p lin irii ţi­ ION GHEORGHE formaţi asupra dezbaterilor ţămînt şi cultură, Savin Ca- nale a m uncitorilor dîn Tan­
nui secol de la proclama­ din ziua precedentă, desfăşu­ zacu. preşedintele Comitetului ganika (Tanzania), director şi
rea Comunei din Paris, rate în cele cinci comisii pe sindicatului de la Fabrica de redactor-şef al organului sin­
prima întruchipare a pu­ probleme, aprobate de con­ ulei din Slobozia, Ştefan Sza­ dical sâptâmînal „M uncito­
terii clasei muncitoare şl Onorată asistenţă, mal răspicat propriile reven­ noscuţi fruntaşi ai proletaria­ gres S-a arătat că în ‘ dis­ bo, preşedintele Consiliului o­ rul", Angelopoulos Mibalis,
a statului proletar, vesti- dicări — conştiinţa sa politi­ tului s-au aflat numeroşi in­ cuţiile pe comisii s-au lâcut răşenesc Tg. Secuiesc al sin­ reprezentantul Frontului m un­
J oare a lum ii noi, socialis­ Aniversăm Împlinirea unui că, precum şi organizarea sa telectuali, precum şi expo­ peste 1 100 de propuneri va­ dicatelor. Plorica Stricat, pre­ citoresc antidictatorial din
te. secol de la proclamarea Co­ prim ind noi impulsuri sub in­ nenţi ai micii burghezii, a a­ loroase pentru îmbunătăţirea şedinta Comitetului sindica­ Grecia, Manuel Conrado A l­
U.U.M.
Petroşani. Fruniaş
o.-* draperia roşie a fun­ munei din Paris, eveniment fluenţa ideilor socialismului testat caracterul larg repre­ lunfl de lunâ. strungarul Svo- activităţii generale a organe­ tului de la Fabrica „Sebeş" ban Olaya, secretar genera! al
da ilui scenei, reprodus cu profunde semnificaţii po­ ştiinţific, care au început a zentativ al noii puteri, întru- boda Adalbert îşi verifica cu lor şi organizaţiilor sindicale. din Sebeş, .judeţul Alba, loan Federaţiei provinciale a oa­
după ® cunoscută gravură litice şi Ideologice pentru miş­ fi râspîndite In Franţa în­ chipînd rolul conducător al spirit de responsabilitate pie­ Discuţiile s-au desfăşurat în- Wagner, preşedintele Comite­ menilor muncii din Callao,
sele executate dc el. Iat.â-I In
a vremii, e înfăţişat mo­ carea muncitorească revolu­ deosebi după crearea Inter­ proletariatului, aliat cu toate Imaginea alăturată controliml tr-o atmosferă creatoare, de tului sindicatului de la între­ secretar cultural al Federaţiei
mentul istoric al constitui­ ţionară, ca şi pentru Istoria naţionalei I de către Marx şi celelalte pături şi categorii Încadrarea In cotele desenului analiză critică şi autocritică, prinderea de construcţii lo­ funcţionarilor bancari din
cale Braşov. Gheorghe Borş,
In un corp de pompă cu des­
rii Comunei. Frunze de universală. Comuna a însem­ Engels. sociale care formau populaţia tinaţia Preparata cărbunelui participanţii fiind animaţi de preşedintele Consiliului mu­ Peru. Monssa Gaye, secretar
lauri, semn al preţuirii nat actul de naştere al unei Comuna, mareînd ridicarea muncitoare a Parisului. Coroleştl. dorinţa de a promova în ac­ nicipal Bucureşti al sindica­ general al Sindicatului mun­
citorilor şi şoferilor din Mau-
tivitatea sindicatelor spiritul
înalte, sînt alăturate date­ noi puteri de stat, In care clasei muncitoare la rolul de Este bine ştiut că activita­ novator, înalta exigenţă şi telor, prof. Constantin Dincu- ritanla, Amadon Lamine Dial-
lor festive; 1871-1971, ca­ clasa muncitoare s-a afirm at deţinătoare a puterii politice tea Comunei a fost limitată responsabilitate, numai astfel lescu, preşedintele Consiliului lo, secretar general al Confe­
re marchează un secol de ca forţă socială precumpăni­ în societate, s-a înscris, în atît In timp — datorită exis­ Cu planul trimestrial puţind aduce sindicatele în­ naţional al inginerilor şi teh­ deraţiei naţionale a muncito­
tenţei scurte de numai două
luptă a proletariatului toare. ca protagonistă în ope­ ordinea firească a acestei e­ luni şi jumătate —, cît şi în treaga lor contribuţie Ia în­ nicienilor. losif Burian, pre­ rilo r din Senegal, Luls A lva­
mondial, răstimp în care ra de guvernare, dobîndind voluţii, ca treapta cea mai spaţiu, raza sa de acţiune ne­ făptuirea luminosului pro­ şedintele Consiliului judeţean rez, membru al Consiliului
astfel posibilitatea de a rid i­
idealurile de libertate şl ca politica sa de clasă la ran­ înaltă atinsă de lupta revo­ reuşind să depăşească cadrul îndeplinit gram, elaborat de partid, Harghita al sindicatelor. Şer- General al Centralei unifica­
dreptate socială pentru ca­ gul de politică a statului. A ­ luţionară a proletariatului Parisului. încercările de a In­ pentru progresul economic şi ban Nichie, mecanic de loco­ te a m uncitorilor dîn Vene­
re au m ilita t şi s-au je rtfit pariţia şi faptele Comunei au francez în secolul trecut. staura Comuna în alte mari I. C. F. DEVA spiritual al societăţii, pentru motivă la Depoul C.F.R. Cluj, zuela, Mario Nanni, secretar
Cauzele proxime ale insta­
comunarzii au trium fat pe luminat, ca într-o străfulge­ urării Comunei sînt legate, oraşe ale Franţei, după exem­ Folosind judicios timpul de lu­ continua înflorire a patriei Dum itru Tecuceanu, preşedin­ general al Confederaţiei sin­
o întinsă parte a lumii. rare, viitorul clasei muncitoa­ aşa cum se ştie. de grava cri­ plul Capitalei, au eşuat. Pa­ cru şl utilajele aflate In dotare, noastre. tele Consiliului judeţean Te­ dicale din San Marino. ftabah
In sală se aflau mem­ re, al mişcării sale revoluţio­ ză politică pe care a cunos­ risul râmînînd astfel izolat colectivul întreprinderii de con­ Au continuat apoi dezbate­ leorman al sindicatelor. Pelix, secretar general ad­
strucţii forestiere Deva a Înde­
bri ai CC. al P.C.R., Con­ nare, vestind amurgul socie­ cut-o Franţa în urma în frin - în luptă şi cu duşmanul la plinit cu 6 zile înainte de ter­ rile în plenul congresului. De asemenea, au luat cu­ junct al Uniunii naţionale a
siliului de Stat şi ai gu­ tăţii capitaliste, trecerea la gerii suferite în războiul din porţile sale. In plus, proleta­ men sarcinile de plan pe primul Au luat cuvîntul Anghel A ­ vîntul. pentru a saluta con­ oamenilor muncii din Togo,
vernului, aî Consiliului socialism, prefigurînd organi­ 1870 cu Prusia, criză ce riatul din acel timp era lip ­ trimestru, reallzlnd plnă acum lexe, preşedintele Consiliului gresul. Ahtî Vilhelm Fredrik- Stephen Agboh, membru al
22,1 la sută din prevederile anua­
Naţional a) Frontului Uni­ zarea societăţii noi. în care a dus la prăbuşirea re­ sit de experienţa conducerii le de plan. Procentul amintit re­ Naţional pentru Cultură Fi­ sson, prim-secretar al Federa­ Comitetului Executiv al Con­
ţiei sindicatelor din Finlanda,
tăţii Socialiste, vechi mi­ masele muncitoare devin stâ- gimului lui Napoleon al politice a societăţii, pus pen­ prezintă o realizare importantă, zică şi Sport. Radu Popa, pre­ Seyed Ahamed Alavi Mowla- gresului sindicatelor din Gha­
avindu-sc In vedere că întreprin­
litanţi ai mişcării munci­ pîne ale propriilor destine. III-lea şi instaurarea. la 4 tru prima oară în situaţia de derea are stabilit pentru acest an şedintele Comitetului sindica­ na, cosecretar general al Fe­ na. preşedintele Uniunii na­
tului de la Uzinele de utilaj
toreşti din România, con­ Iată de ce, în pofida scurtei septembrie 1870, a celei de-a a soluţiona probleme de stat. construirea şi darea I ii exploata­ petrolier din Tirgovişte, A r- deraţiei sindicatelor indepen­ ţionale a m arinarilor şi do­
Este cu atît mai remarcabil
re a 200 kilometri de drumuri
ducători de instituţii cen­ sale existenţe, de numai 72 treia republici. Faptul că no­ faptul că in aceste îm preju­ auto prin diferite masive muntoa­ gina Gosav, inginer la Trus­ dente S.R.I.-Lanka din Cey­ cherilor. James Okai Mettele,
trale de stat şi obşteşti, de zile, Comuna a intrat în ul guvern al lui Thiers, în rări deosebit de dificile, gu­ se, precum şl alte obiective dc tul local de construcţii Iaşi, lon, Becquer Isais Sánchez membru al Comitetului Exe­
activişti de partid şi ai patrimoniul celor mai scum­ loc să întreprindă măsuri e- vernarea Comunei a făcut să Interes forestier şl turistic. Soaie Cleper. preşedintele Pico, secretar cu probleme de cutiv al Congresului Muncii
din Sierra Leone, secretar ge­
Din calculele estimative rezul­
pe tradiţii ale mişcării mun­
organizaţiilor de masă, oa­ citoreşti internaţionale La nergîce pentru a opri înainta­ apară, să prindă contur fizio­ tă că întreprinderea va realiza Comitetului sindicatului de la relaţii al Confederaţiei oame­
meni de ştiinţă, cultură şi un veac de Ia instaurarea ei. rea armatelor prusiene spre nomia unui nou tip de pu­ plnă la finele lunii lucrări de Uzina de ţevi din Roman. nilor muncii din Ecuador, neral adjunct al Sindicatului
construcţii şl montaj peste pre­
artă, numeroşi oameni ai poporul român, constructor al Paris, a capitulat in faţa co­ tere politică, necunoscută pî- vederile planului trimestrial in Ion Arghiroiu, preşedintele Axei Francois Richard Men- funcţionarilor din serviciile
muncii din întreprinderile tropitorilor, sacrifieînd intere­ nă atunci în istorie — o pu­ valoare de 2 milioane lcl. Comitetului sindicatului de la da. secretar naţional cu pro­ publice şl comerciale, Jean
socialismului, aduce un Alain Rangassany, secretar
Capitalei. profund omagiu celor care, sele fundamentale ale Fran­ tere aparţinînd poporului şi ÎNTREPRINDEREA Combinatul de exploatare şi blemele externe al Uniunii general al Uniunii meşteşuga­
Intîm pinaţi cu aplauze în prin lupta lor eroică, au înăl­ ţei, integritatea eî teritorială, acţionînd împreună cu el, DE INDUSTRIE LOCALA industrializare a lemnului din naţionale a muncitorilor din rilo r şi m uncitorilor din uzi­
prezidiu an luat loc tovară­ ţat prim ii steagul revoluţiei a stîrnit o profundă indigna­ pentru îm plinirea năzuinţelor BRAD Focşani, Mihai Liculescu, di­ Congo (Kinshasa). Rakotohe nele municipale şi industria
re. în rîndurLle maselor,, largi
şii Ion Gheorghe Maurer, E­ proletare, populare, hotărîte să apere cu de libertate, dreptate .şL pro­ Dc la Brad, tovarăşul Nicolae rectorul general al Grupului Re.my, vicepreşedinte al Fe­ zahărului din Mauriciu, Jose
mil Bodnaraş, Paul Nicu- Este un izvor de satisfacţie arma în mînâ libertatea pa­ gres social. Zăhuf, directorul întreprinderii de de uzine de aparataj şi ma- deraţiei sindicatelor oameni­ Blanco Mendez, reprezentant­
Industrie locală, ne informa că In
lescu-Mîzil. Gheorghe Pa­ pentru noi toţi, pentru ome­ triei. Această indignare a ră­ Astfel, Comuna a păşit dîn zlun dc 25 martie colectivul aces­ şini-electrice Craiova. Petre lor muncii din Madagascar, u l Convenţiei Naţionale a
Dalmeida Anloine,
Lupu. membru al Comitetului
secretar
nă, Uie Verdeţ, Janos Fa* nirea progresistă, faptul că în bufnit într-o adevărată revol­ capul locului la înlăturarea tei unităţi şi-a realizat sarcinile Executiv al C. C. al P.C.R., general al Uniunii oamenilor oamenilor muncii din Urur
zekas, Dumitru Popa, zilele noastre cauza socialis­ tă atunci cînd guvernul a tre­ vechii maşini de stat şi la dc plan trimestriale la produc­ m inistrul muncii. Florea T iir- muncii din Dahomey. Ahinerf guay. Saralta Pierre Alme, re­
ţia globală şl marfă.
Leonte Râutu, Ştefan Voi- mului a biruit în 14 ţări ce cu­ cut la acţiuni de reprimare crearea unui organism înte­ Pină la sfirşltul lunii se esti­ cu, preşedintele Comitetului Kane, secretar cu relaţiile prezentantul Uniunii naţiona­
tec, Miron Constantineseu, prind mai bine de o treime a poporului înarmat. meiat pe principiile e lig ib ili­ mează să fie obţinute produse In sindicatului de la Fabrica de internaţionale al Uniunii na­ le a m uncitorilor dîn Repu­
precum şi tovarăşii Chivu din populaţia lumii, că aceas­ Dînd expresie sentimente­ tăţii şi răspunderii nem ijloci­ valoare de peste 51)0 000 lei, mate­ zahăr din Corabia, judeţul ţionale a oamenilor muncii blica Cîad.
tone
rializate' in aproape 2 000
te a tuturor slujitorilor săi în
Stoica, Constantin Pîrvu- tă cauză trăieşte şi se afirmă lor patriotice ce însufleţeau faţa maselor. In cadrul Co­ produse de carieră, 480 tone var, Olt. Alexandru Clichici, in­ din Niger, Ilassan Abdulla Congresului i-au fost adre­
lescu, Gheorghe Vasilichî, în neîntreruptele lupte de e­ naţiunea franceză, proletaria­ munei. democraţia reprezen­ 20 garnituri de mobilă. S 000 bu­ giner la întreprinderea de Mohamcd, membru al Comi­ sate, de asemenea, telegrame
căţi creuzete, diverse produse din
Ion Popescu-Puţuri, vechi mancipare socială şi naţiona­ tul parizian s-a afirmat ca tativă, ridicată ea însăşi pe beton armat. mecanizare a agriculturii din tetului Central şi al Secreta­ de salut din partea Uniunii
m ilitanţi ai mişcării mun­ lă care brăzdează, actualmen­ forţa socială în stare sâ-si a- un plan superior, s-a îmbinat judeţul Botoşani. Lidia Oră- riatului general al Federaţiei Naţionale a M uncitorilor din
citoreşti din ţara noas­ te. orînduîrea capitalistă. In siune răspunderea organizării cu democraţia directă, reali­ „AVIC O LA " M IN TIA dean. preşedinta Comitetului sindicatelor din Republica A- Senegal si Biroului Executiv
condiţiile în care sărăcia şi
Şi colectivul întreprinderii agri­
tră, Suzana Gâdea, preşe­ nedreptatea socială constituie luptei pentru apărarea capi­ zată prin punerea principa­ cole de stai „Avicola“ Mintia se Uniunii sindicatelor din uni­ rabâ Yemen, Firmen Deleduz, al Consiliului Judeţean Ruse
dinta Consiliului Naţio­ încă o realitate pe cele mai talei asediate Tocmai prin i­ lelor probleme şi măsuri — numiră In ritului unităţilor eco­ tăţile sanitare, Alexandru secretar naţional a! Centralei (R.P. Bulgaria) al sindicatelor.
Aducînd salutul organizaţii­
nal al Femeilor, Dan M ar­ multe meridiane ale globului, dentificarea sa cu interesele sociale, politice, m ilitare — nomice fruntaşe din judeţ care Dobru. inspector şef al In ­ generale a serviciilor publice lor sindicale pe care le repre­
au anunţat îndeplinirea Înainte
ţian. prim-secretar al CC. idealurile socialiste sînt în naţionale majore, prin ferm i­ in dezbaterea adunărilor pu­ ite termen a planului trimestrial spectoratului pentru protec­ din Belgia, Koulîbaly Keme- zintă. vorbitorii au relevat
ko, secretar permanent al Co­
a) U.T.C., Anton Breiten­ măsură să dea un sens lim ­ tatea cu care s-a angajat în blice. prin atragerea maselor de producţie Ia toţi indicatorii. ţia muncii din Buzău. Con­ interesul cu care sînt urmă­
Datorită folosirii unor metode
hofer. vicepreşedinte al pede, o finalitate precisă luptă, el şi-a cîştigat încrede­ celor mai largi la opera de eficiente de Îngrijire şi furajare a stantin Costîn, preşedintele m itetului naţional al munci­ rite In ţările lor realizările
torilor din Guineea, Rene H i­
Consiliului oamenilor mun­ luptei sutelor de milioane de rea şi sprijinul maselor largi conducere a statului. Este păsărilor, se vor realizA pină la Comitetului sindicatului de la gueras del Barca, secretarul oamenilor muncii români, ac­
neproletare, ceea ce i-a dat
Fabrica de rulmenţi din Bîr-
finele trimestrului cu 174 000 ouă
cii de naţionalitate ger­ oameni din lumea întreagă posibilitatea să preia în mîi- ceea ce avea în vedere Le- mal mult dcclt prevăd sarcinile lad, Vasile Cazan, preşedinte­ Centralei muncitoreşti din
mană, Alexandru ICopandl, care năzuiesc la o viaţă mai nile sale puterea în stat. Cu francais, membru al Comunei. de plan şi cu 80 la sută mal mul­ le Consiliului judeţean Gorj Bolivia, preşedinte al Federa­ tivitatea sindicatelor din
secretar al Consiliului oa­ bună. începere de la 18 martie 1871 tă carne de pasăre. al sindicatului. losif Walter, ţiei învăţătorilor din mediul
Succesele de ploă acum dau ga­
menilor muncii de naţio­ — ziua în care detaşamentele ranţia Îndeplinirii şi depăşirii sar­ secretar al Comitetului Cen­ urban, Nicodimos Melissos,
nalitate maghiară, Miron Tovarăşi, înarmate ale m uncitorilor, ză­ (Continuóte in pog. o 2*a) cinilor stabilite de a se obţine tral al U.T.C., Nicolae Mîhăl- membru al Comitetului Exe­ (Continüore in po9 o 2 o)
In anul acesta 2S,S milioane ouă
Nicolescu, preşedintele A- dărnicind încercarea guvernu­ ţl 9,5 milioane lei beneficii. lescu, preşedintele Comitetu- cutiv al Federaţiei Panciprio-
cadeinîei Republicii Socia­ Fenomenul pe care l-a re­ lui burghez de a dezarma
liste România, Nicolae An* prezentat Comuna în istoria Garda Naţională, au ocupat
universală poate fi
explicat
ghel. muncitor fruntaş la numai situîndu-1 în contextul principalele instituţii, iar gu­
Uzinele „Republica", Mă­ îm prejurărilor în care a a­ vernul lui Thiers s-a refu7
ria Mâlâin. studentă la vut loc. îm prejurări ce au giat la Versailles — Parisul Plenara Comifefului judefean
Universitatea din Bucu­ purtat amprenta nivelului de s-a aflat sub conducerea Co­
reşti. dezvoltare economică, socială, mitetului Central al Gărzii Consfătuire privind dezvoltarea
In sală se aflau şefi ai politică şl a tra d iţiilo r socie­ Naţionale. Cum se arăta în- Hunedoara al U.T.C.
unor misiuni diplomatice tăţii franceze din secolul al tr-un manifest al acestuia,
acreditaţi la Bucureşti şi XlX-lea. „proletarii din Paris, în m ij­
alţi membri ai corpului di­ Un element caracteristic al locul înfrîngerilor şi' trădării activităţilor industriale şi a prestărilor In sala festivă a Liceului Plenara a dezbătut stilul şi
plomatic. acestei dezvoltări l-a consti­ claselor stăpînitoare, au înţe­ pedagogic din Deva, s-a des­ metodele de muncă ale Co­
Adunarea a fost deschisă tuit formarea unui proletariat les că a sunat ceasul cînd făşurat ieri plenara Comite­ m itetului judeţean, comitete­
de tovarăşul Dumitru Po­ tot mai puternic şi mai com­ trebuie să salveze situaţia, tului judeţean Hunedoara al lor municipale, orăşeneşti si
pa. membru al Comitetu­ bativ, cu o tot mal clară con­ luind în propriile lor mîini de servicii in mediul rural U.T.C. La lucrările plenarei comunale ale U.T.C., pentru
conducerea treburilor politi­
lui Executiv al C.C. al ştiinţă a Intereselor sale de ce.. Ei au înţeles că este da­ a luat parte tovarăşul Aurel îndeplinirea hotărîrilor orga­
P.C.R.. prim-secretar al clasă. încă în timpul Revo­ toria lor cea mai înaltă şi Bulgărea, secretar al Comite­ nelor superioare si proprii, a-
Comitetului municipal Bu­ luţiei Franceze, proletariatul, dreptul lor absolut să se con­ Ieri, Io Deva, a avut loc s-ou propus pentru dezvolta­ volta rea iniţiativei tn ceea ce tului judeţean de partid. Au legîndu-se cu acest prilej-
participat secretari ai Comi­
Consiliul judeţean al tinere­
cureşti al P.C.R. deşi lipsit de o ideologie şi stituie stăpini ai propriei lor o consfătuire de lucru In ca­ rea ocestoro In perspectivă. priveşte extinderea activităţi­ tetului judeţean, ai comitete­
Despre cea de-a 100-a a­ o politică proprie, s-a mani­ soarte şi să preia puterea de drul căreia au fost luote în Din dezbateri au reieşit posi­ lor de colectare şi prelucrare lor municipale, orăşeneşti si tului muncitoresc, al tinere­
niversare a proclamării Co­ festat pe arena vieţii politice stat". $i este de remarcat că dezbatere o serie de proble­ bilităţile largi ce există in a produselor agricole, pe re­ comunale U.T.C., din marile tului sătesc, precum si Con­
munei din Paris a vorbit ca forţa de masă cea mal ac­ noua putere a fost recunoscu­ me referitoare Io dezvoltarea fleoare localitate - comună cuperarea produselor şl o unităţi economice, cadre di­ siliul Judeţean pentru munca
tovarăşul Ion Gheorghe tivă. Insuflînd vigoare luptei tă de populaţia muncitoare a şi diversificarea cctivitâţilor şi sot — privind voilorificarea subproduselor de origine a- dactice. In rîndul fetelor.
revoluţionar-democratlce pur­
Maurer. membra al Co­ tate în numele Idealurilor de Parisului ca propria sa pu­ industriale şl a prestărilor de superiooră a resurselor de rriimolă. In acest scop se im­
mitetului Executiv, al libertate, egalitate, fraternita­ tere — după cum au arătat servicii către populoţie In materii prime şi materio-le, pune Intensificarea preocupă­
Prezidiului Permanent al te. In deceniile următoare, ro­ alegerile desfăşurate în ziua satele şl comunele judeţului creşterea contribuţiei coope­ rii, îndeosebi în zonele de
C.C. al P.C.R, preşedinte­ lul lui în societate s-a accen­ de 26 martie pe baza votului nostru. La consfătuire au rativelor ogricole de pro­ deal şi munte, pentru colec­
le Consiliului de M iniştri. tuat mereu, pe măsura spo­ universal şi apoi entuziasmul luat parte preşedinţii consi­ ducţie, o ţăranilor cu tarea şî achiziţionarea lapte­ Au terminat însămînţatul
Cuvîntarea a fost sub­ ririi numerice, a creşterii, o m ulţim ii adunate la 28 mar­ liilor populare comunale, gospodărie Individuală şl lui şi o derivatelor 1ul, pe
liniată de repetate ori cu dată cu dezvoltarea industriei, tie în faţa străvechii clădiri prim-vicepreşedinţil comitete­ o cooperaţiei de con­ stringerea şi prelucrarea pie­
puternice aplauze. a ponderii m uncitorilor de fa­ a primăriei, l’Hotel de Viile, lor executive o le consiliilor sum ila diversificarea gamei ilor etc. culturilor din prima epocă
A urmat apoi un spec­ brică. Pe baricadele revoluţi­ pentru a saluta proclamarea populare municipale, vice­ de produse destinate satisfa­ De asemenea, se recoman­
tacol festiv. ilor din 1830 şl 1848, ca şi în solemnă a Comunei. însăşi preşedinţii comitetelor execu­ cerii nevoilor de consum ale dă să fie vclorî-fioate în mod
(Agerpres) alte bătălii sociale, proletaria­ componenţa Consiliului Co­ tive oile consiliilor populare populaţiei şi asigurării unor Cooperativa agricolă din frunte se situează, după cum
tul şl-a formulat din ce în ce munei. în care alături de cu­ orăşeneşti, preşedinţii consili­ disponibilităţi pentru Indus­ superior posibilităţile de ex­ Foit se numără printre uni­ ne-a informat inginerul sef al
ploatare a marmurei, pietrei,
ilor rntercooperctiste şl ol trie. balastului, nisipului şi calca­ tăţile cooperatiste In care se cooperativei Constantin Con­
cooperativelor de consum, re­ In Incheîereo lucrărilor con­ rului, să se extindă activităţi* pune un accent deosebit pe duc, preocuparea de a spori
prezentanţi ol U.J.G.C., sfătuiri! o iluot cuvîntul tovară­ le de producere a cărămizi­ respectarea regulilor agroteh­ producţia de furaje cultivate.
PAGINA A lll-i\ U.J.C.M, şl ol altor unităţi e­ şul loachim Moga. Subliniind lor, ceramică, o obiectelor de nice şi a tehnologiilor stabi­ In acest scop s-a pregătit din
fiecare cultură,
lite pentru
vreme terenul şi s-a asigurat
necesitatea
şi
conomice judeţene care ou
importanţa
tangenţă ou asemenea acti­ gospodăririi cu maximă chib­ artizanat — ţesături, broderii ceea ce. în final, se concre­ sâmînţa necesară. Astfel a
-, să se
dezvolte atelierele
tizează in obţinerea de recol­
vităţi. zuinţă a resurselor locale, de eojocărie, de fierărie, tîm- te sporite la hectar. Şî în a- fost posibil ca însâmîntarea
culturilor destinate producerii
primul secretar a arătat
că
La lucrările consfătuirii au
1 VALORIFICARE DEPLINĂ I participat tovarăşii loachim se impune să se treacă ope­ plărie, rotărie, dogărie şi alte­ ceastâ primăvară conducerea nutreţurilor să se realizeze la
le. In realizarea tuturor pro­
cooperativei s-a preocupat din
nivelul prevederilor planului
rativ, cu hotărîre, pe
baza
Moga, prim-secretar al Comi­
Imarilor resurse econom ice! tetului judeţeon Hunedoara unor plonuri concrete de ac­ duselor va trebui să se acor­ timp de asigurarea condiţi­ de producţie. Măsurile luate
ilor
maximă atenţie folosirii
de
se concretizează în faptul câ
buna
pentru
necesare
a,l P.C.R,, preşedintele Comi­
ţiune întocmite pe oni,
în
tetului executiv ol Consiliului perioada 1971-1975, Io extin­ pe scară cît mai largă a re­ desfăşurare a lucrărilor agri­ pe cele 40 de hectare stabili­
cole de sezon.
te s-a terminat însâmîntatul
surselor locale, cooperării in­
popular judeţeon, Vlchffflte derea şi dezvoltarea activită­ tre diferite unităţi în vederea Paralel cu fertilizarea tere­ borceagului. cît si al trifo iu ­
Bălan, prim-vi cep reşedinţe al ţilor Industriale şi a prestă­ obţinerii unei eficienţe ridica­ nului s-au luat măsuri în sco­ lui şi ghizdeiulul în cultură
L U P E N 1 1 MEC MIZARE Comitetului exeoutiv al Con- rilor de servicii pentru popu­ te şl a unui volum sporit de pul folosirii judicioase a trac­ ascunsă.
laţie în toate localităţile ju­
toarelor la pregătirea patu­
si'liului popular judeţean, Sa*
Am fost informaţi câ în
Maryifestînd
mal
beneficii.
lui germinativ pentru cultu­
bin Boticiu
şl Aurel Nistor,
bilească precis, în funcţie de
vicepreşedinţi al Comitetului deţului. Vo trebui să se sta­ multă răspundere şl iniţiati­ rile ce se însâmînţeazâ în continuare eforturile coope­
şi
ratorilor
mecanizatorilor
vă,
populare co­
consiliile
Rodnicia muncii npg executiv al Consiliului popu­ tităţi şî sortimente de produ­ munale, cu de sprijinul or­ se vizează asigurarea unei ba­ sînt orientate spre pregăti­
prima epocă. O parte însem­
posibilităţile locale, çe can­
nată din acţiunile întreprin­
MIZARE
rea terenului repartizat cul­
lar judeţean, şi Vîorel Ocoş,
partid, pot
ganizaţiilor
preşedintele Uniunii judeţene
o
minereşti creşte — o C.A.P. se se vor realiza, precum şi şi trebuie să-şi aducă la ze temeinice producţiei de le­ tu rilor de cartofi si porumb,
urmârindu-se îndeaproape ca­
valorile, in expresie băneas­
substanţială
contribuţie
gume Ca urmare, pină acum
litatea lucrărilor si încheierea
că, ce se vor obţine, cunos-
Primarii comunelor au pre­
materializarea sarcinilor ce le
semănatului în limitele peri­
zentat informări în legătură cînd câ beneficiile înregistra­ revin în privinţa dezvoltării s-au însâmînţat toate cele I2 oadelor optime, astfel existînd
hectare planificate, cure sînt
dinamic prin: , CALIFICARE cu situaţia actuală o activi­ te vor romîne la dispoziţia activităţilor industriale şi a covi. pătrunjel, sfeclă roşie si create premise favorabile ob­
destinate culturilor
de mor­
populare respecti­
consiliilor
tăţilor industriale şî prestări­
lor de servicii în sate şi co­ ve. S-a indicat ca un accent prestărilor de servicii |n me­ pâstîrnac. ţinerii unor producţii sporite
mune, precum şî sarcinile ce deosebit să fie pus pe dez- diul rural. Pe agenda cooperatorilor si Ia hectar la toate culturile a-
mecanizatorilor la loc de grîcole.