Page 9 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 9
e111 re rrerhtfff
W WrúmrffWfff»wr
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA» | I
secvenţe internationale
Declarajia Ministerului
de Externe al R.D.
Vietnam
Veşti din ţările socialiste
Agravarea situaţiei din
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA ÂL P.C.R Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Columbia
Curier, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 3 023 iO I 4 MARTIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI i i
LA LAMNOAMLE BÜJMIN<3-SEMffA-
Depăşiri substan VIZITA T0VARAŞI1IR C. HIISLK CÖNCUMUt^-V
FESTIVALUL .f;
INTERNATIONAL
BRICATE D6 LA HUNH)OABA ţiale la principalii „BRAŞOV. ’•
„OERBUt/DEAUr
ROMANIA^ .;V
Indicatori
ciei şi dăruirii în muncă Şl V. BULK III I
INDICI ÎNALŢI D i UTILIZARE
Nota generală a hărni
caracteristică tuturor co
lectivelor din Judeţul nos Trimişii „Ager preş*, S.
flictului, pe baza Rezoluţiei
tru in aceste zile premer Convorbiri la C.C. al P.C.R. Consiliului de Securitate din Maximiiian şi Tr. Catin-.
A AGREGATELOR centenarului partidului poa noiembrie 1967, subliniindu-se ccscu, transmit :
gătoare sărbătoririi semi
Opt concurenţi, din tot a-
te fi atribuită şi minerilor In ziua de 3 martie a.c., directe şi convocării Confe necesitatea retragerii trupelor tîtea ţări, au urcat miercuri,
de la exploatările aparţi- la sediul C.C. al P.C.R. au rinţei generale europene a israeliene din teritoriile a fu cea de-a doua zi a com
rabe ocupate, asigurării in
Este un lucru bine ştiut câ şl măsurile tehnico-organiza- s-au soldat cu rezultate po nînd Centralei minereuri avut loc convorbiri între to statelor. dependenţei şi integrităţii te petiţiei, pe scena Concursu
blumingurile şi laminorul de torice aplicate în această pe zitive. Astăzi, tnansfercarele lor neferoase Deva.' Pal varăşii Nicolae Ceauşescu, A fost exprimată îngrijo ritoriale a tuturor statelor din lui „Cerbul de A ur’.
730 mm sînt agregate de rioadă care s-au dovedit a funcţionează normal, asigu- maresul realizărilor prime secretar general al Partidu rarea faţă de escaladarea zonă, reglementării proble Britt Vendelbe din Da
cj.c^ie care alimentează între fi deosebit de oportune şi e rînd o alimentare mai bună lor două luni din acest an lui Comunist Român, Paul războiului în lndochina, care mei populaţiei palestiniene în nemarca a interpretat
gul complex de laminoare de ficiente. In acest context, tre a cajei de lucru, ceea ce în este bogat. Astfel, sarcina Niculescu-Mizil, membru al constituie un atentat grav la melodia compozitorului Mi-
la Hunedoara. Avînd un ase buie menţionată inovaţia u seamnă creşterea productivi de producţie la minereul Comitetului Executiv, al Pre suveranitatea şi securitatea conformitate cu dreptul său lancu „Te iubesc ca-n
menea rol conducător, orice nui colectiv de ingineri care, tăţii pe ora efectiv lucrată. complex prelucrat pe tota zidiului Permanent, secretar popoarelor din această regiu la autodeterminare. prima zi" şi, intr-o orches
dereglare In funcţionarea lor transpusă în practică la linia La sfirşitul anului trecut lul unităţilor cu gestiune al C C. al P.C.R., şi tovarăşii ne, un pericol serios pentru In convorbiri a fost expri traţie modernă, vechea pie
se răsfringe imediat asupra de semifabricate, a condus la s-a executat proba de perfor economică internă este de Gustav Husak, prim-secretar pacea lumii. Părţile şi-au re mată hotârîrea celor două să „Lustragiul“ dc Sidney
activităţii laminoarelor fini- creşterea vitezei de laminare manţă a celui mai mare blu păşită cu 7,2 la sută. al C.C al PC. din Ceho afirmat solidaritatea cu lup partide de a milita consec Chaplin.
*~ire. ' de la 2,5 la 3,3 m pe secun ming hunedorean. Intrat în Cele mai bune rezultate slovacia. şi Vasil Bilak, mem ta dreaptă a popoarelor viet vent pentru restabilirea şi Concurenta portugheză
’ '.ste firească, deci, preocu dă. funcţiune cu doi ani şl jumă [ le-au obţinut minerii de bru al Prezidiului, secretar namez, cambodgian şi laoţian întărirea unităţii şi coeziu Lenita Gentil a oferit cln-
parea colectivului de la secţia — îmbunătăţirea vitezei de tate în urmă, el nu şi-a făcut I la Muncel şi CerteJ, care al C.C. al P.C. din Ceho împotriva intervenţiei străi nii mişcării comuniste şi tecul românesc „Caut leac
bluming-semifabricate de a laminare — ne-a declarat încă dovada tuturor posibili * şi-au depăşit planul la mi- slovacia. La convorbiri au ne, s-au pronunţat pentru în muncitoreşti internaţionale, de dragoste“ de Petre Fi-
atinge noi cote ale perfecţio ing. Gheorghe Dimitriu, şeful tăţilor de care dispune. \ nereu extras cu 9 la sută mai participat: cetarea imediată a acţiunilor Întemeiată pe internaţionalis rulescu şi „Zorile“ — o ca
nării producţiei, de a obţine grupei tehnico-economice de — In viitor, a adăugat ad şi. respectiv, 2,2 la sută. Din partea română: Va- agresive ale S.U.A., pentru mul socialist, respectarea in racteristică melodie din
de la aceleaşi agregate pro la laminoare — s-a obţinut junctul şefului de secţie, pro Succese de seamă a în sile Vlad şi Ion Floreseu. retragerea trupelor america dependenţei, egalităţii în repertoriul tradiţionalelor
ducţii tot mai mari pe seama prin mărirea puterii motoa ducţia se va stabiliza. Preo registrat şi colectivul I.M. şefi de secţie, Nicolae lones- ne din Vietnam şi din în drepturi, stimei şi respectu „Canciones", in prelucra
creşterii indicilor de utiliza relor la ultimele două caje. cupările noastre vor fi cana Barza care a extras faţă lui reciproc, pentru întări rea lui Fernando Chaby.
Valoarea deosebită a inova lizate spre alte direcţii. In cu, adjunct de şef de secţie treaga Peninsulă indochinezâ, rea solidarităţii tuturor for Aseară a apărut in concurs
re. Dacă privim comparativ 1970 am început să exportăm de prevederi cu 11 la sută la C.C. al P.C.R.
situaţia ultimilor ani putem ţiei constă în faptul că au primele cantităţi de blumuri mai mult minereu. Din partea cehoslovacă: pentru respectarea libertăţii, ţelor revoluţionare, democra Nicole Jacquemin (Belgia),
afirma că au crescut simţitor fost utilizate motoarele exis şi ţagle. In acest an, sarci Ca urmare a realizărilor M iroslav Muller, adjunct al integrităţii teritoriale şi in tice şi antilmperialiste din al cărei repertoriu a fost
indicii de utilizare a agrega tente. adoptîndu-se un nou nile la export vor fi majo obţinute, pe centrală pla şefului Secţiei de politică in dependenţei naţionale, a întreaga lume. urmărit cu atcnlie specială
telor. In 1970, cele două blu- sistem de alimentare (cu ti- rate. Avem datoria, deci, să dreptului sacru al acestor Tovarăşul Gustav Husak de doi din membrii juriu
minguri au laminat împreu ristorl). prin care tensiunea realizăm laminate competiti nul producţiei globale ternaţională a C.C. al P.C. popoare de a-şi hotărî sin a invitat pe tovarăşul Nicolae lui — George Sbircea şi
nă cu aproape un milion de s-a mărit de la 800 la 900 de ve cu cele de pe piaţa mon a fost depăşit cu 5,75 la din Cehoslovacia, Vladimir gure, fără amestec dinafară, Ceauşescu să facă o vizită în Jacques Hustin — in ca
tone de oţel mai mult declt volţi. In acest fel n-a mai dială In acest scop. ajusta- sută, al producţiei marfă Polacek. activist la C.C. al destinele, în conformitate cu Republica Socialistă Ceho litate de autori ai melodi
în 1968, iar la linia de semi fost necesar importul unor jui suplimentar de la lami cu 6,02 la sută, iar a) pro P.C. din Cehoslovacia. voinţa şi aspiraţiile lor na ilor interpretate de tinăra
fabricate plusul este de a motoare noi, iar timpul de e norul „750" va fi dotat cu In cursul convorbirilor s-a ţionale slovacă. Invitaţia a fost ac etntăreaţă : „Ionel, lone-
proape 500 000 tone. Sporul xecuţie a lucrărilor s-a re utilaje de mare productivi ductivităţii muncii cu 3.6 făcut o informare reciprocă In legătură cu situaţia din ceptată. lule44 şi „Trandafir insin-
de producţie s-a realizat prin dus considerabil. tate pentru control nedestruc- la sută. asupra construcţiei socialiste Orientul Apropiat, a fost re Convorbirile s-au desfăşu gerat
creşterea productivităţii ora — In acelaşi timp — a tiv şi ajustarea semifabrica în cele două ţâri. A fost exa Prima noastră candidată
re care, în luna ianuarie a menţionat ing. Petru Lazâr — telor. La blumingul „1300" se minat stadiul actual al rela levată importanţa soluţionă rat într-o atmosferă sinceră, in concurs, Cătălina Mari-
acestui an, comparativ cu s-a extins capacitatea ajusta- va introduce curînd în pro ţiilor bilaterale şi s-a expri rii pe cale politică a con tovărăşească. nescu, studentă in ultimul
media anului 1969, era cu a jului prin construirea a trei ducţie o maşină de flamat cu mat hotârîrea de a dezvolta an al Conservatorului din
proape 100 tone mai mare la paturi de răcire şi a unei oxigen în flux. Prin toate a în continuare prietenia şi Bucureşti, s-a prezentat cu
bluming „1300“ şi cu 60 tone hale suplimentare, creîndu-se ceste mijloace ne propunem colaborarea dintre R S. Româ Dejun oferit de tovarăşul piesa in primă audiţie
la laminorul „750". posibilitatea unei preluări CONCURS nia şi R.S. Cehoslovacă, „Poate totuşi mă iubeşti“,
mai ritmice a laminatelor. să îmbunătăţim calitatea la compusă de un tinăr absol
— Pe vremea cînd exista minatelor, să asigurăm pe a- dintre P.C.R. şi P.C. din Ce
numai blumingul „1000" — La blumingul „1300“ s-a ceastâ cale in . industria con In scopul ridicării con hoslovacia, pe baza principii vent al conservatorului,
afirma ing. Petru Lazâr, ad pus accanf pe creşterea capa structoare de maşini o redu tinue a cunoştinţelor pro lor marxism-lenlnisinului şi Nicolae Ceausescu Marius Puican, şi cu me
junctul şefului de secţie, linia cităţii de încălzire. S-au adus cere substanţială a consumu fesionale ale tinerelor ca internaţionalismului socialist. lodia „Fascinaţie" de Ion
Vasilescu.
de semifabricate avea posibi apoi serioase îmbunătăţiri în lui de metal şi realizarea de dre sanitare, la spitalul din A avut loc. de asemenea, Un interpret din Luxem
lităţi tehnice mai mari decît funcţionarea transfercarelor maşini, utilaje şi instalaţii cu Lupeni a inceput concursul un schimb de păreri asupra
acesta, neputînd fi încărca care provocau numeroase performanţe ridicate. „Cartea medicală în spriji unor probleme actuale ale Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Popa, Dumitru Popescu, Leon- burg, Fausti Cima a ales
tă. din această cauză, la ca greutăţi. Zilnic aveau loc 5-6 Apropierea semicentenaru nul cadrelor medii şi au situaţiei Internaţionale şi ale secretar general al Partidu te Râutu, Gheorghe Stoica, ca melodie românească
pacitatea proiectată. Prin deraieri care dereglau proce lui P.C.R. îl găseşte, aşadar, xiliare sanitare“. Actual mişcării comuniste şi munci lui Comunist Român, a oferit, Ion Pâţan, Vasile Vlad, Ion „Nu-ţi şade bine cind
construirea blumingului „1300“ sul tehnologic nu numai la pe salariaţii de la secţia blu mente se desfăşoară, pină toreşti. miercuri, un dejun în cinstea Floreseu, Nicolae Ionescu. plingi”, de Gelu Solomo-
a sporit capacitatea de lami bluming cl şi la celelalte la ming-semifabricate într-un la data de 10 iunie 1971, O atenţie deosebită a fost tovarăşilor Gustav Husak, Au participat, de aseme nescu, iar din repertoriul
nare a lingouri lor la aproa minoare. Acest utilaj. s-a moment culminant al efortu proba practică, urmind ca acordată problemelor securi prim-secretar al Comitetului nea, Miroslav Sulek, ambasa propriu, „Caut un cintec4',
pe 3 milioane tone pe an, constatat, nu era îndeajuns rilor lor creatoare, exploatînd proba teoretică să aibă tăţii europene, subliniindu-se Central al Partidului Comu dorul Republicii Socialiste de Paul Bierer şi Rudolf
nist din Cehoslovacia, şi Va
Strassner.
ceea ce a dus, direct, la creş de binecunoscut şi stâpînit. intensiv capacitatea uriaşelor Ioc in data de 10 iunie a necesitatea de a se depune în sil Bilak, membru al Prezi Cehoslovace la Bucureşti, şi
membri ai ambasadei.
Solistul Erik din Austria
terea indicilor de utilizare a De aceea a fost declanşată o agregate siderurgice care sînt nul curent, prin examina continuare eforturi pentru diului, secretar al Comitetu In timpul dejunului tova s-a prezentat in concurs cu
laminorului de 750 mm, ali vastă acţiune de îmbogăţire laminoarele bluming şi „750“, rea din bibliografia dată normalizarea relaţiilor şi ex lui Central al Partidului Co răşii Nicolae Ceauşescu şl populara compoziţie a lui
răsplătind în acest fel marile
mentat 90 la sută din timp a cunoştinţelor profesionale eforturi financiare făcute de pentru studiu. De menţio tinderea colaborării între sta munist din Cehoslovacia. Gustav Husak au rostit toas George Grigoriu, „E virsta
La dejun au luat parte to
tele europene, pentru reali
turi.
prin acest agregat. ale muncitorilor care le de stat pentru dezvoltarea pro zarea unui sistem eficient de varăşii Ion Gheorghe Maurer, Dejunul s-a desfăşurat în- întrebărilor", şi cu propria
Nu numai corelarea între servesc şi s-au constituit bri ducţiei de metal a ţârii. De nat că la organizarea a securitate pe continent. In Paul Niculescu-Mizil, Dumitru tr-o atmosferă prietenească. sa compoziţie, „Călătorul“.
Cintăreaţa franceză Fre-
capacităţile de producţie ale găzi specializate, cărora le-au pe această platformă, lami- cestui concurs un sprijin prezent trebuie acţionat cu derique Vali a oferit cin-
natoril se pregătesc să atingă
secţiei a avut ca efect creşte fost fixate sarcini concrete noi culmi, să înscrie noi iz- substanţial II dau organi fermitate şi făcut totul pen tecul lui Nicolae Kircules-
rea productivităţii muncii, ci de serviciu. Măsurile luate bînzi în palmaresul realiză zaţia de partid şi conduce tru a se trece neîntîrziat la Plecarea spre patrie cu, „Spune-mi ce crezi", şi
rilor de pină acum. rea spitalului. o nouă fază, mai activă, prin una din melodiile sale pre
reuniuni multilaterale, în ve ferate, „Dragoste pierdută",
AL. SANDULESCU L derea accelerării pregătirii In seara zilei de 3 martie Mizil, Vasile Vlad, membru de Charles Dumont.
tovarăşii Gustav Husak şl supleant al C.C. al P.C.R., şe Cea de a două seară a
Succese deosebite Vasil Bilak au părăsit Capi ful secţiei relaţii externe a „Cerbului de aur" a fost
tala, îndreptîndu-se spre pa
trie. CC. al P.C.R., de activişti de încheiată de una din cin-
frunte din
tăreţele
de
partid.
în marea întrecere La aeroportul Otopeni, oas Sulek, ambasadorul Republi Cehoslovacia, Helcna Von-
Au fost de faţă
Miroslav
drackova, care a interpre
peţii cehoslovaci a» fost con
cii Socialiste Cehoslovace la tat şlagărul lui Edmond
duşi de tovarăşii Nicolae Deda „Of inimioară“ şi
Pină ieri, minerii Văii Jiului au extras suplimen Ceauşescu, Paul Niculescu- Bucureşti, şi membri al am „Comoara din insulă" de
tar de la începutul anului. fată de sarcinlie de plan basadei. B, Ondracek şi Z. Ritri.
la zi, peste 22 000 tone cărbune brut. După cum ne
informa ing. Gheorghe Uiescu, directorul tehnic al
Centratei cărbunelui Petroşani, acest succes se dato-
reşte în primul rînd harnicilor mineri ai bazinului,
este rezultatul muncii pline de abnegaţie a tuturor
colectivelor de muncă din cele 9 exploatări, caro sînt Concurenţi
hotărîte să intîmpîne cea de-a 50-a aniversare a par
tidului cu noi şi substanţiale depăşiri de plan.
Din ultimele date statistice rezultă faptul că pri
mul loc în marea întrecere îl ocupă colectivul minei
Luponi, care a reuşit ca de U începutul anului să pe scena
extragă suplimentar peste 16 000 tone cărbune brut.
Este un succes care vine să completeze cartea de vi
zită a minerilor de aici, să creeze premise favorabile
pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan Lominorul de sirmâ de la Hunedoara. Zilnic aici se laminează mii de kilometri de oţel
pc acest an. beton. Foto: N. GHENA festivalului
Măsuri de înaltă competentă ştiinţifică pentru continua Eliane Dambre
ELVEŢIA
perfecţionare a organizării şi conducerii economiei
Sistemul informational, la baza conducerii Vom livra de 5 ori mai multâ
ştiinţifice a activităţii centralelor industriale carne la fondul de stat Regina To*s
Rezultatele bune obţinute tralelor industriale şi ai ce nitâţi cu statut de centrală R. D. GERMANA
4c centralele industriale şi lorlalte unităţi cu statut de am rămas Impresionat de in Mareînd o nouă şi impor şului Nicolae Ceauşescu, care sectorul creşterii animalelor, Mimi Ivanova
’v e celelalte unităţi cu statut centrală, după aproape 2 ani terpretarea profund ştiinţifică tantă etapă în activitatea a a făcut o analiză temeinică mă voi referi la învăţămin BULGARIA
4e centrală, contribuţia pe de la înfiinţarea lor, a fost pe care tovarăşul Nicolae griculturii de sta(, prima şi realistă asupra rezultatelor tele desprinse şi Ja acţiunile
eare ele au adus-o la realiza deosebit de utilă Cuvîntarea Ceauşescu a dat-o probleme consfătuire pe ţară a lucrăto obţinute de întreprinderile a ce le vom întreprinde în sco
rea planului de dezvoltare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. lor aduse în şedinţele minis rilor din I.A.S. se înscrie la gricole de stat, precum şi a pul fructificării cît mai de
economiei naţionale vin să discuţiile care au avut loc la teriale de colegiu cît şi în loc de frunte în contextul ac obiectivelor propuse a se în pline a potenţialului zooteh
adeverească deplin (usteţea ministere şi în plenul con şedinţa plenară. ţiunilor Iniţiate de conduce făptui In actualul cincinal. nic al fermelor noastre. Deşi
hotâririlor Conferinţei Naţio sfătuirii au jalonat cu clari Din problematica vastă am rea partidului privind con Aprecierea făcută de secre dispunem de o suprafaţă de
nale a partidului privind îm tate direcţiile în care trebuie sultarea largă a făuritorilor tarul general al partidului ; peste 2 800 hectare ocupată
bunătăţirea organizării şi să se acţioneze în viitor pen reţinut printre altele-* subli- de bunuri materiale, în le ...Producţiile obţinute în a de pajişti naturale, din cauza
conducerii activităţii econo tru perfecţionarea activităţii Ing. CORNELIU FULGA gătură cu măsurile ce trebuie ceşti ani sînt cu mult sub producţiilor scăzute de masă
mice. Apropierea conducerii centralelor, în corelaţie cu în aplicate pentru îndeplinirea posibilităţile de care dispun verde şi fîn — care în medie
de producţie şi folosirea mai treg ansamblul de măsuri cu director general al sarcinilor stabilite de Con întreprinderile agricole de
bună a cadrelor de specia privire la adincirea procesu Combinatului de exploatare gresul al X-lea, a programu stat în ce priveşte mijloacele ILIE STANCA
lişti în economie au permis lui de perfecţionare a eco şi industrializare a lemnului lui de dezvoltare a agricultu tehnice, cadrele şi, în general, inginer principal la I.A.S.
rezolvarea cu mai multă ope nomiei. rii şî înflorire continuă a pa forţa de muncă“ este vala
rativitate. competenţă şi elas Numârîndu-mâ printre par Deva Sintâmâria-Orlea
ticitate a problemelor majore ticipanţii la recentele dezba triei noastre socialiste. Par bilă şl pentru unitatea noas
ale producţiei teri ale consfătuirii de lucru (Continuare in pag* P -Z-o) ticipând la această consfătui tră. Deoarece ponderea în (Continuar« în ■ pog. a 2-a| Derek John Tilley Dova
Organizarea consfătuirii de a conducătorilor centralelor re, am urmărit cu un deose producţia agricolă a I.A.S. TARA GALILOR SPANIA
lucru a conducătorilor cen- industriale şi ai celorlalte u- bit lnţtrea cuvin tare* tovară SîntAm ârU-Orlea • deţin#