Page 90 - Drumul_socialismului_1971_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5043 6 SIMBÄTA 27 MARTIE 1971

CwÎBtarea tovarăşului ION GHEORGHE MAURER

flecare cartier şl flecar* #tiu- ral. bamea a-a eohlmbat paronul organizării sociale lism, ca orlndulre in care ţel favorabile pentru ca oa­ DE PRIMĂVARĂ
I (Urmă rtţ n‘‘ p ag.V>t) dă, vor vorbi peşte veacuri m ult şl ae schimbă din ce fn pe glob este şl el foarte larg proletariatul, ellberîndu^se menii muncii — români, ma­
despre eroismul proletariatu­ ce mal mult, urmlnd, In v ir­ — de la naţiuni pe deplin pe sine, eliberează întreaga ghiari, germani, de alte naţio­
lui, despre abnegaţia şi spiri­ tutea legităţilor care guver­ mature, aflate pe e înaltă societate, în care tot ce se nalităţi — masele cele mai
tul de sacrificiu pe care le In­ nează evoluţia societăţii, li­ treaptă de dezvoltare, la co­ înfăptuieşte trebuie să aibă largi ale naţiunii noastre so­ O dató cu venirea primâverii satele, oraşele Şt cartie­
cînd proclama ca „obiectiv spiră maselor muncitoare cau­ nia. uneori sinuoasă, a pro­ cialiste— să se pronunţe ne­ rele cunosc din nou atmosfera proprie entuziasmului
principal*4 al mişcării comu­ za nobilă a libertăţii naţio­ m unităţi tribale, sau, din drept raţiune supremă desă­ m ijlocit tn toate problemele cetâţenesc angrenat într-o munca intensó avind desti­
narde acela .de a Încredinţa nale şl sociale. gresului istoric. unghiul de vedere al for­ vârşirea bunăstării materia­ care privesc deciziile de in­ naţia înfrumuseţârii, bunei gospodăriri. Mobilizaţi
cetăţenilor Înşişi, prin adună­ Văzjnd în existenţa şt ope­ Un moment crucial In m aţiunii social-economice — le şl spirituale a omului, asi­
rile lor de cartier, grija do ra Istorică a Comunei m ]M i­ viaţa om enirii l-a constituit de la ţ&rl care (nalţă edi­ gurarea libertăţii, dezvolta­ teres local sau naţional, s& de consiliile populare, d * asociaţiile de locatari, mii
participe efectiv la rezolva­
o-şl reglementa propriile lor ţe ale unei societăţi mal drep­ Marea Revoluţie Socialistă ficiu] celei mat înaintate o- rea şi afirmarea plenară a de cetâţeni îţi consacră timpul lor liber frumosului fău­
interese colective şl locale*. te, oamenii Iubitori de liber­ din Octombrie care a marcat rîndnlri — socialismul, pînă personalităţii fiecăruia. A­ rea treburilor obşteşti, în rit de ei in cartier, In ora; sau in sat. Aceste acţiuni,
Era. evident, un mod nou de tate şl progres de pretutin­ începutul procesului de tre­ la ţâri tn care continuă să ceastă concepţie şi-a găsit e conducerea ţării. rezultatele lor constituie tema a numeroase scrisori ce
a concepe democraţia, dn mă­ deni şi-au manifestat deplina cere de la capitalism la so­ existe rămăşiţe ale sclava­ reflectare fidelă In progra­ Pe măsura dezvoltării con­ sosesc In aceste zile pe adresa redacţiei.
sură fifl-1 asigure un caracter solidaritate cu ea. Este bine cialism. înfăptuită de clasa jului, amintind de starea o- mul de făurire a societăţii strucţiei socialiste, se afirmă
real. ca expresie a suverani­ ştiut că pentru instaurarea şi m enlrli în urmă cu milenii. socialiste m ultilateral dezvol­ din ce în ce mai puternic ro­
tă ţii poporului, să o transfor­ apărarea Comunei au luptat muncitoare din Rusia, aliată Fiecare popor, flecare ţară lul de conducător politic al MII DE CETĂŢENI care in 21 martie au Ieşit la
me într-o adevărată pavăză numeroşi m ilita nţi revoluţio­ cu masele ţărăneşti, sub con­ încorporează în realităţile tate, cuprinzător fundamen­ partidului In toate domeniile lucru însoţiţi de obişnuita lor
îm potriva oricărei încercări nari din alte ţări. Sentimen­ ducerea partidului comunist, contemporane ce-1 sînt spe­ tat teoretic şi practic in ra­ voie bună, Răspunzînd che­
de autonomizare a puterii de tele de caldă simpatie faţă Revoluţia din Octombrie a cifice tradiţii proprii în cele portul prezentat la Congre­ de activitate. Ca forţă orga­ LA LUCRU mării consiliului popular al
stat faţă de societate, de de lupta comunarzilor şl-au produs o adlncA breşă In mal diverse planuri ale e­ sul a! X-Jea al partidului de nizatoare şi diriguitoare în re­ municipiului, asociaţiilor de
transformare a statului, a In­ găsit expresie, de asemenea, sistemul mondial al impe­ xistenţei sociale, tradiţii ca­ către tovarăşul Nicolae voluţia şi construcţia socialis­ Locuitorii oraşului Călan şl locatari, cetăţenii au curăţit
stitu ţiilo r sale. din alujltorl al în m itingurile şi demonstra­ rialism ului, dînd naştere p rl- Ceauşescu. Pentru a atinge tă, Partidul Comunist Român ai satelor aparţinătoare au mll de metri pătraţi de zone
societăţii, în stâpînl al el. A- ţiile desfăşurate în toate col­ m uluii stat socialist, Uniunea re şi-au pus şi continuă să-şi obiectivul strategic stabilit, s-a dovedit şi se dovedeşte ieşit încă de Io începutul o- verzi din jurul blocurilor, au
Hăm în aceasta, fără Îndoia­ ţurile Europei, în valul de Sovietică. Experienţa Revo­ pună puternic pecetea asupra avem in vedere In egală mă­ nucleul vital, principalul fac­ cestul sezon la lucru pentru reparat jocurile pentru copii»
lă, unul din cele mal pre­ proteste care s-a ridicat în luţiei din Octombrie a rele­ evoluţiei sale, asupra mo­ sură dezvoltarea şi moderni­ tor politic propulsor al socie­ a transpune In viaţă planul au semănat Iarbă, plantat
ţioase elemente din experien­ întreaga lume Împotriva atn- vat Importanţa pe care o dalităţilor tn care concepe zarea rapidă a forţelor de tăţii româneşti contemporane, consiliului populor. privind pomi ornomentoli şi tranda­
ţa Comunei, prin care ea şl-a geroasel reprealunL are pentru Infrlngerea clase­ şl realizează progresul. în­ producţie, permanenta ex­ bucurlndu-se de un uriaş înfrumuseţarea loca< daţilor firi procuraţi din serele ora­
ctştlgat nepieritoare merite Tovarăşi, lor exploatatoare, existenţa treaga lume, practic toate pansiune a ştiinţei, învăţă- prestigiu, de dragostea şl în­ noastre, Pînâ acum s-a lu­ şului. De remorcot efortul de­
In faţa contemporanilor, ca şl 1 Evocând această fîlă din partidului revoluţionar al compartimentele vieţii socia­ m lntulul şi culturii, perfec­ crederea întregului nostru crat Intens Io consolidarea rî- pus de locatarii mîcroraionu-
a posterităţii. le se află. direct sau indi­ popor. Spre a fi la înălţimea
cartea m arilor trad iţii ale clasei muncitoare, temeinic ţionarea neîntreruptă a rela­ u fu i Strei, la săparea unor lul IV care vor ca şl noile lor
întreaga dimensiune a con­ proletariatului International, rect, sub Influenţa revolu­ ţiilo r sociale, lărgirea din ce misiunii sale istorice, parti­ canole de scurgere a apelor
ţinutului profund democratic se cuvine s& stăruim cîteva organizat, capabil s& organi­ ţiei ştiinţlflco-tehniee care în ce mai mult a democra­ dul se îngrijeşte de perfecţio­ pentru protecţia satelor îm­ blocuri să fie împrejmuite de
al Comunei ne-o dezvăluie clipe asupra manifestărilor zeze şl să conducă masele determină, cum se ştie, con­ ţiei, organizarea mereu mai narea propriei organizări şi potriva inundaţiilor, la între­ verdeaţa şl flori, să se înca­
măsurile pe care ea le-a în­ româneşti de solidaritate cu spre ţelurile preconizate. secinţe dintre cele mal sur­ activităţi, întreţine un per­ ţinerea străzilor şl zonelor dreze armonios în peisajul
făptuit sau şl-a propus să le Comuna, care pun în eviden­ După cel de-al doilea răz­ prinzătoare. transformări ra­ bună a societăţii, creşterea manent dialog cu oamenii verzi, la plantarea de pomi plăcut al Hunedoarei din ul­
înfăptuiască in domeniul so­ tă, o dată mal mult, profun­ boi mondial, harta social-po- dicale ce se succed în pe­ sistematică a nivelului de muncii, timpi if ieâ legăturile ornomentoli şi trandafiri, pre­ timii ani. S-ar cuveni notate
cial-economic. Este de obser­ dul ataşament al forţelor de­ liticA a lum ii a cunoscut noi rioade de tim p nebânuit de trai al poporului. directe cu clasa muncitoare, cîtevo nume ale unor cetâţeni,
vat că dn stabilirea acestor mocratice, progresiste din ţa­ şi fundamentale schimbări. scurte. După cum se ştie. actualul cu ţărănimea, cu intelectua­ cum şl la construcţia unui po­ dar hărnicia l-a coracterizot
măsuri, Comuna n-a pornit ra noastră faţă de Idealurile Ca rezultat al victoriei revo­ cincinal — ca un prim pas în litatea. cu toate categoriile deţ din beton în satul Va­ pe toţi cei ce şl-au dedicat
de la utopii, de la viaurl fan­ de libertate şl dreptate socia­ luţiei socialiste Intr-un şir Dată fiind enorma diversi­ realizarea acestui program — sociale. Aceasta se dovedeşte lea Sîngiorgiulul şl la con­ o parte a timpului lor liber
teziste, cl de la situaţia obiec­ lă. Pe prim ul plan al acestor de ţări din Europa şl Asia, tate de condiţii de la o ţară înscrie sarcini care vizează, o o cale sigură pentru cunoaş­ struirea unei săli de festivi­ muncii, (ndeplinîndu-şi astfel
tivă de fapt. de la problemele manifestări ce situează par­ sfera de dominaţie a Impe­ la alta şi de la un moment dată cu menţinerea în conti­ terea şi soluţionarea adecvată tăţi în satul Ohaba Straiu­ o datorie patriotică, cetăţe­
decurglnd din condiţiile eco­ ticiparea a numeroşi români istoric la altul, apare clar c& a problemelor ce apar în dez­ lui. nească.
nomice şl «ociale ale socie­ — îndeobşte tineri care se a­ rialism ului c-a restrîns mal lupta popoarelor pentru eli­ nuare a unui ritm susţinut de voltarea social - economică, Deşi şontîerele cetăţeneşti cu­
tă ţii franceze — probleme că­ flau la etudii în Franţa — la mult, s-au deschis noi per­ berarea naţională şl socială, creştere economică, Importan­ pentru punerea In mişcare a nosc zilnic o vîe octivltote, lo­ CORNEL ROTEA
te schimbări de ordin calita­
rora, în virtutea caracterului luptele pe baricada Comu­ spective pentru progresul o- pentru făurirea societăţii tiv, structural, în economia imenselor resurse de energie cuitorii Colanului au făcut din din cadrul asociaţiei de
el de guvern al m uncitorilor, nei, alături de revoluţionarii menlrii. O deosebită însem­ noi, libere de exploatare şl naţională, ridicarea Ia un ni­ pe care le eliberează orîndui- primo zi de primăvară — 21 locatari Bulevardul „Dacia*
le-a căutat o soluţionare con­ francezi. Şl-au înscris astfel nătate internaţională, cu asuprire, nu se poate desfă­ vel mereu mai înalt a eficien­ rea socialistă. martie — o adevărată zl o microraionul IV Hunedooi '
formă cu interesele clasei pentru totdeauna numele în­ profunde Influenţe asupra e- şura după un model unic, ţei în toate domeniile de ac­ O trăsătură caracteristică a muncii patriotice. Peste 5 000
muncitoare. Merită amintite tre cele ale eroicilor comu­ voluţlei om enirii In epoca după o reţetă unlversal-va- tivitate. prin Incorporarea ce­ Partidului Comunist Român, de cetăţeni au participat Jn
în acest seni trecerea în ad­ narzi Ioan Cemătescu, Con­ noastră, o are victoria revolu­ labilă. De altfel, procesul re­ care a însoţit de altfel mişca­ această zi Io acţiunile de în­ CETĂŢENII
ministrarea asociaţiilor m un­ stantin Haralamble, Gheorghe ţiei populare în China, con­ voluţionar mondial a dez­ lor mai noi cuceriri ale ştiin­ rea muncitorească din tara frumuseţare. Au fost efectuate
citoreşti a tuturor întreprin­ Rojnită. Alexandru Coclu, stituirea marelui stat socia­ văluit şi va dezvălui, fără ţei şi tehnicii. Eforturile per­ noastră încă de la primele ei lucrări de curăţire pe o su­ PROPUN
M ihal Georgescu, Vasile Ste- severente pe care poporul
derilor părăsite sau închise list chinez. Sub conducerea îndoială, pe măsura dezvol­ nostru Ie depune pentru pro­ începuturi, o reprezintă inter­ prafaţă de 16 ho, s-au făcut
de patroni, punerea sub con­ riade, Constantin Pollchronu, partidului nostru comunist a tării lui, o m ultitudine de naţionalismul profund şi ac­ amenajări de zone verzi, plan­
trolul de stat şl al muncito­ Nlcolae Ursulescu, Dlm ltrle căi, forme şi metode de rea­ păşirea economiei trebuie să tări de pomi procuraţi pe Din scrisorile cetăţenilor se
Dobrescu, Constantin Mano- trium fat lupta revoluţionară ducă finalmente — o dată cu tiv. înfăptuind cu perseveren­
rilo r. a întreprinderilor fu r­ lescu, Constantin Cantacuzi- dusă de clasa muncitoare, lizare a progresului social şi ţă sarcinile naţionale, obliga­ plan loca), plantări masive desprind şi numeroase propu­
nizoare ale statului. Aseme­ no. Adolf Goldsteln, Ulea Di- de masele largi ale poporu­ chiar concepţii diferite în le­ realizarea unui standard de ţiile faţă de popo/ul din care de sălcii pentru consolidarea neri menite să ducă la îmbu­
nea măsuri trebuiau să con­ mltrle, Alexandru Sabadiu, lui, care'au cucerit puterea gătură cu o problemă sau viaţă superior, şi tocmai In a­ s-a născut sl în m ijlocul că­ malurilor, au fost întreţinuţi 23 nătăţirea asptotului edilitar-
cest scop — la lichidarea de­
stituie paşi către organizarea Miroea Rosetti şl alţii de stat, au făurit noua orîn- alta Aveau perfectă drepta­ calajului economic dintre ruia trăieşte, partidul nostru km de drum şl 16 000 mp de gospodăresc, la înfrumuseţa­
muncii pe baza asociaţiilor In Romănla, guvernarea dulre socială în Romănla. te M arx şi Engels cînd a- România şi statele avansate, răspunde în acelaşi timp în­ străzi. Intr-o singură zi cetă­ rea localităţilor. „Bulevardul
solidare, cu capital colectiv şi Comunei, ca sl epopeea apă­ Revoluţia socialistă a ieşit, râtau câ realitatea concret- Ia ocuparea unei poziţii me­ datoririi internaţionaliste de ţenii au efectuat lucrări a „D acia“ este cea mal fru­
inalienabil — după cum glă- rării ei au fost urmărite cu istorică este aceea care de­ reu mai avantajoase în d ivi­ a contribui la întărirea forţe­ căror valoare se ridică la moasă arteră a Hunedoarei
sula un document al Comu­ deosebit interes şi admiraţie de asemenea, victorioasă în ziunea internaţională a mun­ 430 000 lei. Pînă în prezent, - ne scrie tovarăşul Hans
nei —. către marele ţel de de opinia publică democrati­ alte ţări europene, Albania, termină condiţiile emancipă­ cii. lor mondiale ale socialismu­ valoarea totatlâ a lucrărilor Drechs-lei - dar pe porţiu­
perspectivă al proletariatului că. In presa vrem ii au apărut Bulgaria, Cehoslovacia, Iugo­ rii proletariatului, că „teze­ lui şi păcii. Este indubitabil executate prin muncă patrio­ nea din vecinătatea stodionu-
Extinderea şl modernizarea
— eliberarea socială a mun­ numeroase articole care dă­ slavia, R.D. Germană, Polonia, le teoretice ale comuniştilor producţiei materiale, ca şi în că puterea şi prestigiul socia­ tică totalizează 1 460 000 lei, lui Corvînul nu are trotuar
lismului pe plan International
citorilor, suprimarea exploa­ deau glas acestor sentimente. Ungaria, pnecum şi în ţări a­ nu se bazează nicidecum pe general dezvoltarea socială în depind în cel mai înalt grad cifră care creşte de la o zl ceea ce o foce Impra etico bilă
tării omului de către om ; ele O puternică înrâurire a avut ai atice — R.P.D. Coreeană, idei sau principii inventate condiţiile revoluţiei ştiln ţlfi- de modul în care fiecare tară Io alto. pentru pietoni, obllgîndu-l so
sînt semnificative pentru sen­ Comuna asupra mişcări) mun­ Mongolia, R.D. Vietnam. Un sau descoperite de cutare co-tehnlce actuale şl ale ex­ socialistă rezolvă problemele IOAN CLENCIU traverseze bulevardul, fapt ce
sul socialist în care se dez­ citoreşti din ţara noastră ca­ eveniment cu deosebite sem­ sau cutare reformator a) lu­ ploziei «informaţionale, recla­ interne ce-1 stau în fată, de şeful biroului gospodărie stînjeneşte circulaţia. Constru­
volta guvernarea poporului re în acel tim p parcurgea nificaţii îl constituie făuri­ mii. Ele nu sînt decît expre­ mă, mai m ult ca orieînd. stră­ irea unui trotuar pe această
de către popor. De remarcat procesul de constituire ca rea prim ului stat socialist de sia generală a condiţiilor e­ progresele reale pe care le comunală şi locativâ ol porţiune ar elimina aseme­
că In înfăptuirea lor Comu­ forţă politică de sine stă­ pe continentul american — fective ale luptei de clasă danii din partea societăţii, cit înregistrează în domeniul e­ Consiliului popular nea neajunsuri.
conomic, politic, social-cultu­
na s-a sp rijin it pe sindicate, tătoare, de Însuşire a so­ Republica Cuba. Formarea existente, ale mişcării isto­ şi a fiecărui membru al el ral. în ridicarea nivelului de orăşenesc Colan
al căror rol, ca organizaţii ale cialismului ştiinţific, a fir- rice". (Marx şi Engels, Ope­ pentru a se cultiva, pentru Sînt de-acum 15 ani do
clasei muncitoare, l-a apreciat mîndu-se tot mal hotă­ sistemului socialist mondial, re voi. IV, ed. 2, Ed. P oliti­ a asimila noi şi noi cunoştin­ trai al poporului. CARTIERUL cînd o fost construită gara
ca prim ordial în opera de e- rât pe arena soclal-poll- edificarea noii orîndulri în că, 1963, p. 479). ţe generale şl de specialitate. Internaţionalismul partidu­ nouă din Hunedoara. Turnul
dlflcare. a noii societăţi, în ţările, socialiste exercită o In această optică, înteme­ De altfel, cultura este. îm ­ lui nostru îşi găseşte o vie NOSTRU CIT MAI ei se vede de deporte. Şi
aceasta găslndu-^şl expresie, o ticA. Ea a întărit încrederea influenţă activă asupra dez­ ietorii comunismului ştiin ţi­ preună cu bogăţia materială, manifestare în activitatea sa tot de departe se vede că
dată mal mult, profundul el m ilita n ţilo r socialişti în Idei­ voltării progresiste a socie­ fic n-au ezitat să califice o condiţie sine qua non a bu­ perseverentă pentru am plifi­ nu I s-o montat încă ceasul.
le marxiste ca Idei
viabile,
democratism. tăţii umane. Statele socialis­ năstării individului şi a so­ carea legăturilor cu forţele FRUMOS Un ceas în turnul'* gării’ ar
posibil de înfăptuit, a favo­ drept contrare cerinţelor
Comuna a avut conştiinţa rizat difuzarea lor în mase. te au realizat progrese re­ cietăţii, în ansamblu, a unei socialismului, democraţiei şi fi încă o podoabă a.oraşului
importanţei propagării cultu­ Mişcarea muncitorească din marcabile In toate domeni­ progrosulul poziţiile celor ca­ reale-libertăţi. In această lu­ progresului din lumea întrea­ Cuvintele au sunat ca o pe care I am îndrăgit şl îl
rii pentru dezvoltarea — Ime­ Romănla a încorporat orga­ ile ; ele se află în prezent re „păstrează neclintite ve­ mină au fost şi sînt gîndite gă. pentru întărirea unităţii chemare pentru hunedorenii vrem cil mal frumos”.
diată şi de perspectivă — a nic sărbătorirea Comunei în Intr-un stadiu superior de chile concepţii fără a ţine măsurile privind dezvoltarea acestor forţe. Partidul şi sta­
societăţii franceze. Aceasta tradiţiile ei, Imprimând de seama dc dezvoltarea istori­ şi perfecţionarea învăţămîn- lul nostru dezvoltă relaţii de
s-a reflectat în faptul că ea flecare dată acestei sărbăto­ dezvoltare, cînd în faţa lor că a proletariatului44. tulul de toate gradele, a pre­ strînsă colaborare cu toate
a statuat pentru prim a oară, riri caracterul unor ample se ridică probleme noi, deo­ Faptele învederează că gătirii profesionale, introdu­ ţările socialiste, cu toate par­
ca un principiu de bază în manifestări politice, de a fir­ sebit de complexe. succesul luptei revoluţionare cerea sistemului de reciclare, tidele comuniste şi muncito­
organizarea activităţii de In­ mare a propriilor nfizulnţi de In cadrul forţelor mondia­ este posibil numai In măsura ca şl celelalte acţiuni menite reşti, sînt solidare cu mişcă­
struire a populaţiei, princi­ libertate şl progres social. le ale socialismului se nu­ în care forţa politică de a- să răspândească ştiinţa şi cul­ rile sociale progresiste, anti­ Şedinţa colegialii
piul învăţăm întului laic, gra­ Pentru a ilustra înaltele a- mără clasa muncitoare de vangardâ Îşi elaborează de tura în rîndul maselor popu­ imperial iste de pretutindeni,
tu it şl obligatoriu. Chiar In precierl de care s-a bucurat pretutindeni, ale cărei rin ­ sine stătător strategia şi tac­ lare. sprijină popoarele care luptă
condiţiile asediului, ale nenu­ întotdeauna exemplul Comu­ duri au crescut considerabil, tica, pornind de la siturfţia O constantă majoră a pro­ pentru Independenţă, pentru
măratelor dificultăţi pe care nei, sînt semnificative rîndu- partidele comuniste şi mun­ concretă din ţara respectivă gramului partidului de făuri­ dreptul sacru de a-şi decide
le-a avut de înfruntat, Consi­ rile apărute în ziarul „M un­ citoreşti care fiinţează în a­ şi etapa dată, de la cu­ re a socialismului pe deplin soarta aşa cum doresc, fără Ministerului Invătâmintuiui
liu l Comunei a găsit timp ca“ din martie 1891, cu p ri­ proape toate ţările lu m ii; noaşterea particularităţilor matur o reprezintă perfecţio­ nici un amestec dinafară,
pentru a se ocupa concret de lejul celei de-a 20-a aniver­ comuniştii se situează în interne apecifice şi a cerin­ narea sistematică a relaţiilor militează pentru dezvoltarea i
problemele învăţăm întulul şl sări a acesteia : „Adine recu­ sociale, adîncirea şi lărgirea relaţiilor cu toate statele lu ­
ale culturii de masă. Semni­ noscători celor care. pentru rîndul celor mai curajoşi ţelor vieţii, ţinînd cont, fi­ democraţiei. Intr-adevăr, în­ mii. indiferent de sistemul
Colegiul M iniflterulul In-
ficaţia principială şl practică prima oară în secolul nostru, luptători pentru libertate, reşte, de contextul interna­ făptuirea unei democraţii e­ social-politic, pentru întrona­ văţâmîntului s-a în tru n it v i­ tori şcolari, cadre didactice,
de­
independenţă naţională,
ziarişti.
a unor asemenea preocupări au ridicat steagul luptelor de mocraţie şi progres social. ţional. Desigur, pentru fie­ fective, reale reprezintă o ne­ rea unui clim at de securitate
neri pentru a dezbate măsu­
şi înfăptuiri este deosebită, clasă, pătrunşi pînă în adin- care partid în parte, ca şi cesitate obiectivă pentru edi­ şi pace in Europa şi în în­ rile privind perfecţionarea Ministru) învăţămîntului,
dat fiind că, nu numai eman­ cul in im ii de dreptatea cauzei Sub loviturile mişcării de pentru mişcarea comunistă ficarea societăţii socialiste, o treaga lume. Mircea Mallţa. a prezentat o
ciparea socială, cl şt emanci­ lor. indignaţi de cruzimea şi eliberare naţională a popoa­ şi muncitorească în ansam­ parte intrinsecă a progresu­ Stimaţi tovarăşi, învăţăm întului în lim bile na­ informare întocmită în ur­
parea politică a omului soli­ sălbăticia cu care au fost mă­ relor, care a căpătat o am­ blu, sînt şi vor fi întot­ lui acestei societăţi. Însăşi Acum, la un veac de la ţionalităţilor conlocuitoare. ma unei analize efectuate de
cită un înalt grad de cultu­ celăriţi, venerăm memoria ploare şi o forţă fără sea­ deauna utile, profitabile, proclamarea Comunei din Pa­ Au participat tovarăşii minister împreună cu consi­
ră şi Instruire. Istoria a înve­ victim elor din 24 mai, auto­ măn, s-a năruit sistemul co­ schimbul sistematic de pă­ natura socialismului, ca orîn- ris. idealurile socialismului Leonte Răutu, vicepreşedinte liile oamenilor muncii de
derat că înfăptuirea demo­ rii Iul 18 martie. Noi înscriem lonial. Zeci şi zeci de popoa­ reri, studierea reciprocă a duire creată de popor pentru trăiesc şi înving pe Imense al Consiliului de M iniştri, naţionalitate maghiară şi
popor, In care totul aparţine
craţiei. îndeosebi a democra­ In calendarul Revoluţiei ziua re, conslituindu-şi state de experienţei şl a rezultatelor poporului. Implică democraţia întinderi ale globului, adeve­ Ştefan Peterfi, preşedintele germană în zece Judeţe ale
ţiei directe, manifestarea de 18 martie ca o zi măreaţă sine stătătoare, s-au ridicat dobîndite în edificarea so­ cea mai profundă, instituţii, rind câ lor le aparţine v ii­ Consiliului oamenilor mun­ ţării. Concluziile şi planul
m ultilaterală a personalităţii si sublimă. In faţa burgheziei la o viaţă nouă, depun efor­ cialismului, discuţiile teore­ forme şi metode democratice torul omenirii, că societatea cii de naţionalitate maghia­ de măsuri au fost tn preala­
în viaţa socială sânt condi­ care nu îndrăzneşte să discu­ turi pentru lichidarea îna­ tice pe probleme economice, de conducere. Corespunzător se dezvoltă ireversibil, în vir­ ră. Eduard Elsenburger, pre­ bil dezbătute de birourile
ţionate în cea mal mare mă­ te trecutul, noi înălţăm ani­ poierii moştenite de la co­ tutea legilor sale imanente, şedintele Consiliului oame­ consiliilor care au făcut pro­
sură de ridicarea nivelului de versarea zilei de 18 martie ca lonialism, pentru propăşirea politice şl sociale, în spirit acestor exigenţe, partidul se pe căile progresului social. nilor muncii de naţionalita­ puneri de Îmbunătăţire.
preocupă
înţelegere re­
de perfecţionarea
de egalitate şi
Cu atît mai mari sînt. aşadar,
cultură al maselor muncitoa­ un apeclru expiator". economică şi culturală. în ciprocă. organizării şi conducerii tu­ stima şi veneraţia faţă de cei te germană, reprezentanţi al Pe marginea inform ării nu
re. Numai astfel devin posi­ Solidaritatea caldă cu cau­ Multitudinea de experienţe turor componentelor organis­ ce au ridicat p rim ii steagul conducerii U niunii Tlnereta- avut loc apoi discuţii, după
bile creşterea coeficientului za Comunei s-a înscris în tra­ ţările Am ericil Latine au loc posibile în domeniul pro­ m ului nostru social, a econo­ acestor idealuri, făurind Co­ Ilu Comunist, U niunii Gene­ care colegiul M inisterului In-
de activitate conştientă, deli­ diţiile internaţionaliste ale profunde mişcări sociale şî miei naţionale, a relaţiilor so­ muna. Aşa cum prevedea văţămîntuic! a adoptat o se­
berată a oamenilor în cadrul mişcării noastre muncitoreşti, aprige lupte pentru apărarea gresului social, deci şi al ciale, a statului, a organiza­ Karl Marx, „Parisul munci­ rale a Sindicatelor din rie de măsuri în lumina in­
societăţii, exercitarea spiritu­ care străbat ca un filon pre­ independenţei naţionale. S-au revoluţiei şi construcţiei so­ ţiilo r obşteşti, de întărirea le­ torilor, cu Comuna lui, va fi România, U niunii asociaţiilor dicaţiilor cuprinse în expu­
lui lor critic, ¡participarea rea­ ţios întreaga sa istorie. Aces­ produs schimbări importan­ cialiste, duce şi la o altă galităţii socialiste. Măsurile în veci sărbătorit ca vestito­ studenţeşti din România, al nerile tovarăşului Nicolae
lă a fiecărui cetăţean, cu în­ te tra d iţii au căpătat un con­ te în ţările capitaliste dez­ concluzie foarte Importantă. pe care le-am întreprins si le rul glorios al unei sodetAţj Ceauşescu la recentele ple­
treaga capacitate de gîndire ţinut şl mal bogat, o nouă voltate, atît In nivelul forţe­ In zilele noastre, dezvoltarea întreprindem pe acest tărim noi. Numele m artirilor lui Comitetului de Stat pentru nare ale consiliilor oameni­
şi Iniţiativă de care este ca­ strălucire de-a lungul celor lor de producţie, cit şi în gîndirli marxist-leniniste, ca se încadrează într-un proces sînt gravate in marea inimă Economia şi Administraţia lor muncii de naţionalitate
pabil. la opera de guvernare. cinci decenii de glorioasă e­ structura socială şi In rapor­ o concepţie şi metodă ştiin­ continuu de creare a amblan- a clasei muncitoare". Locală, academicieni, lnspec- germană şi maghiară.
xistenţă a Partidului Comu­ ţifică de orientare principia­
Prin componenta, ca şl prin turile de clasă. La lupta îm­
politica sa, Comuna a repre­ nist Român, care a preluat şi potriva monopolurilor, a im ­ lă a maselor, a organizaţiilor
zentat o guvernare cu ade­ ridicat pe o treaptă superioa­ perialismului, pentru pro­ politice care le conduc, nu
vărat naţională, răspunzînd ră tot ceea ce a fost mal bun, gresul societăţii şi apărarea poate fi decît o operă colec­
intereselor fundamentale ale mal valoros în experienţa ve­ păcii participă muncitori, ţă­ tivă de mare amploare, rea­
poporului francez. In acelaşi chil mişcări socialiste. rani, pături m ijlocii ale lizată ca participarea tutu­ Lucrările Congresului Uniunii
timp, ca guvernare muncito­ ror partidelor comuniste şi
rească şi campioană îndrăz­ Stimaţi tovarăşi. populaţiei, cercuri largi ale
i Intelectualităţii, mase de muncitoreşti, prlntr-un efort
neaţă a eliberării oamenilor Guvernarea Comunei din femei, tînăra generaţie, for­ continuu de generalizare teo­
muncii, ea a înfăptuit o ope­ Paris a format, se ştie. obi­ retică a fenomenelor socia­
ră cu adevărat internaţională, ectul unei analize m ultilate­ ţe aoclal-polltice dintre cele le, a faptelor de viaţă, a tot Generale a Sindicatelor din România
corespunzătoare aspiraţiilor rale din partea Iul Mane, En­ mal diverse. Desigur, nu ceea ce creează mal nou,
proletariatului, şi ale celor ce gels, Lenin. El au remarcat, poate fi subapreciat faptul înaintat geniul uman, ştiin­
muncesc din întreaga lume. şl pe bună dreptate, că prin că In zilele noastre forţele ţele şi artele zilelor noas­
în măsură să stimuleze lupta reacţlunll se opun prin toate in cadrul şedinţelor comisii­
creaţia sa concretă, răspun- tre, aflate ele însele într-o Apol, delegaţii au adoptat, popoarelor din Indochlna ; cu
lor revoluţionară. De aceea, zînd unor necesităţi reale, mijloacele progresului social, continuă devenire, sub im ­ (Urmare din doq 1) lor de lucru pe probleme — în unanimitate, Rezoluţia privire la situaţia din Orien­
reacţlunea internă $1 Interna­ Comuna a dat mai multă sub­ recurg la presiuni de tot fe­ pulsul dinamic al schimbă­ 218. La propunerea prezidiu­ Congresului Sindicatelor, com­ tul A p ro p ia t; de solidaritate
ţională a văzut în Comună o stanţă şi limpezime Ideilor lul, la amestecul brutal în rilo r din societate. lui, congresul a aprobat sis­ pletată cu propunerile de îm ­ cu lupta popoarelor şi a ce­
ameninţare pentru Interesele asupra revoluţiei si construc­ treburile altor state, mer- tarea dezbaterilor, urmînd ca bunătăţire făcute de delegaţi lor ce muncesc împotriva ex­
ei. Bismark a recunoscut fă­ ţiei socialiste decît o sută de gînd pînâ la intervenţii m i­ Tovarăşi. România socialistă şl au în­ delegaţii şi invitaţii care nu în tim pul lucrărilor congre­ ploatării şi asupririi, pentru
ţiş aceasta, atunci cînd decla­ programe pe hîrtîe. Din Insu­ litare, pentru s-şi menţine Este binecunoscută preo­ făţişat, totodată, aspecte din au luat cuvîntul să prezinte sului. independentă şi suveranitate,
ra reprezentantului guvernu­ ficienţele, ca şi din meritele sau redoblndl dominaţia. A ­ cuparea statornică a Partidu­ munca şi lupta clasei munci­ în scris secretariatului con­ In legătură cu textul pro­ împotriva Imperialismului, co­
lu i burghez al lui Thiers că Comunei, din mecanismul şi ceastă politică întlm plnă o lui Comunist Român pentru toare din ţările respective gresului eventuale propuneri iectului de lege cu privire la lonialismului, neocolonialis-
existenţa Comunei era in ace­ modul ei de guvernare, cla­ îm potrivire tot mai viguroa­ fundamentarea liniei sale pentru apărarea Intereselor şi observaţii, problemele pe sindicatele din Republica So­ m ului şl a politicii de apar­
eaşi măsură primejdioasă sicii marxism-leninismulul au să din partea popoarelor, de­ politice, a programului sâu vitale ale celor ce muncesc. care doresc să Je ridice. cialistă România, difuzat tu­ theid ; privind problemele
pentru burghezia germană, ca desprins concluzii de o înaltă cise să-şi apere fiinţa naţio­ de activitate, plecînd de la Exiprimlnd dorinţa sindicate­ In continuare, congresul a turor delegaţilor şi invitaţi­ păcii şi securităţii în Europa.
şi pentru cea franceză. Este valoare teoretică şi practică nală, suveranitatea de stat, studierea sistematică şi mi­ lor lor de a întări colabora­ votat hotâriri prin care a a­ lor la congres. prezidiul a Ascultate cu multă atenţie,
ceea ce a determinat. în u lti­ pentru strategia şi tactica dreptnl de a-şl făuri viaţa nuţioasă a realităţilor In­ rea cu sindicatele din ţara p robat: propus ca toţi delegaţii care aplaudate în repetate rînduri.
mă instanţă, coalizarea împo­ mişcării revoluţionare a pro­ liberă la care năzuiesc terne şl Internaţionale în noastră, oaspeţii de peste ho­ — Raportul Consiliului Cen­ mal au de făcut observaţii şi moţiunile au fost adoptate
tare au relevat însemnătatea
triva Comunei a guvernului letariatului. pentru cucerirea Tabloul (umil contempora­ care construim socialismul, cooperării sindicatelor din lu ­ tral al U niunii Generale a propuneri la acest proiect de prin votul unanim al delega­
burghez de la Versailles cu puterii politice de către clasa ne se înfăţişează p riv irilo r pentru a găsi soluţii adecva­ mea întreagă, în lupta pentru Sindicatelor din România ; lege să le predea in scris ţilo r şl subliniate cu ovaţiile
cotropitorii germani. Se ştie muncitoare şl aliaţii sfii f i­ noastre extrem de complex te acestor realităţi, privite satisfacerea revendicărilor v i­ — Raportul Comisiei Cen­ secretariatului congresului, puternice ale tuturor celor
cit de sălbatică, de feroce a reşti în revoluţie, pentru o­ şl contradictoriu, evidenţiind în dinamica lor. Iar dezvol­ tale ale oamenilor muncii trale de Cenzori. urmînd ca, după încheierea prezenţi în marea Sală a Pa­
fost represiunea dezlănţuită pera de edificare a societă­ o varietate infinită de condi­ tarea cu succes a construc­ pentru pace şl progres so­ In numele Comisiei pentru lucrărilor congresului, Comi­ latului Republicii.
de burghezie. Zecile de mii de ţii no!, socialiste. Aceste con­ ţii, de la cele istorice, eco­ cial. activitatea organizatorică-sta- tetul Executiv să analizeze In parlea finală n şedinţei
arestări, execuţiile in masă, cluzii au fost şi continuă să nomice şi politice, la cele ţiei socialiste, realizările de tutară şi autonomia sindica­ toate aceste propuneri, să a­ de vineri, congresul a trecut
cărora le-au căzut victimă, Îie îmbogăţite pe baza expe­ seamă obţinute în toate do­ In semn de prietenie cu telor, tovarăşul Ion Vîlsan a ducă textului actualului pro­ la ultim ul punct de pe ordi­
sindicatele din România, cu
alături de comunarzi, alte m ii rienţei acumulate de mişca­ sociale şl naţionale. Alături meniile vieţii economice şi oamenii muncii din ţara noas­ prezentat congresului propu­ iect de lege Îm bunătăţirile ne­ nea de zi — Alegerea Consi­
de state care realizează in ­
rea muncitorească şi. in ge­
nerile cu privire la îmbună­
modul
sociale confirmă în
şi m ii de cetăţeni, femei şi neral. de mişcările sociale de dici excesiv de înalţi ai pro­ cel mai elocvent justeţea po­ tră, reprezentanţii delegaţii­ tăţirea proiectelor de statute. cesare, să-l discute Ia Consi­ liului Central al Uniunii Ge­
copii, vin&Lonrea împotriva lor sindicale de peste hotare liul de M iniştri. Proiectul va nerale a Sindicatelor din Re­
conducătorilor Comunei pen­ pe întreg cuorinsul globului. ducţiei şi consumului soco­ litic ii partidului, reflectă au oferit daruri prezidiului După ce s-a aprobat introdu­ fi apoi supus dezbalerii pu­ publica Socialistă România si
In secolul care a trecut de
tru ca nici unul să nu scape tite pe un locuitor, se află spiritul realist, creator. în congresului. cerea în proiecte a unor mo­ blice, înainte de a se pre­ a Comisiei Centrale de Cen­
cu viaţă — vor rămine pen­ In Comuna clin Paris. sub state cu o economie mult care este abordată întreaga In ultima parte a şedinţei dificări. congresul a votat Sta- zenta spre dezbatere şi legi­ zori, stabilind cn în Consiliul
sindicatului ;
a)
tutul-cadru
tru totdeauna ca un zdrobitor impulsul progreselor dobîn- subdezvoltată şi în care problematică a edificării noii de după-amiază, prezidată de Statutul-eadru al uniunii sin­ ferare M arii Adunări Naţio­ Central al U.G.S.R să fie n-
act de acuzare la adresa for­ dite de societate, al am plifi­ covîrşilonrea majoritate a orînduiri. tovarăşul V irgil Trofin, pre­ dicalelor pe ramură de acti­ nale a Republicii Socialiste leşi 22") membri si 76 membri
ţelor contrarevoluţiei In cării luptei revoluţionare pe populaţiei trăieşte în cca In organizarea şl condu­ şedintele Consiliului Central România. supleanţi, iar în Comisia Cen­
schimb, faptele comunarzilor, arer.n mondiala. în viaţa o­ mai cruntă mizerie, iar între cerea revoluţiei şi construc­ al U.G.S R , prezidiul congre­ vitate ; Statutul Uniunii Ge­ trală dc Cenzori să fie aleşi
nerale a Sindicatelor din Re­
care au rezistat pînâ In u lti­ m enirii s-au produs profun­ aceste extreme — state cu o ţiei socialiste, partidul s-a sului a anunţat câ în plenul publica Socialistă România şi De la tribuna congresului 3.") de membri.
ma clipă pe baricadele Pari­ de m ulaţii — pe plan eco­ dezvoltare apropiată fie de călăuzit după concepţia mar- congresului au luat cuvîntul s-a dat apoi citire unor mo­ Lucrările congresului con­
sului, apârînd cu preţul vieţii nomic, social, politic, cultu­ unele, fie da celelalte. Dia- xist-lenlnistâ despre socla- 57 de delegaţi fl invitaţi, Iar Statutul consiliilor teritoriale ţiuni în probleme internaţio­ tinuu (Agerpres)
ale sindicatelor.
nale i de solidaritate cu lupta