Page 91 - Drumul_socialismului_1971_03

i '■ nm i r ii won ifcTB
DRUMUL SOCIALISMULUI e Nr. B 043 © SIMBATA 27 MARTIE 1W1 3

■HB

L y P N I

MINEREŞTI CRESTE DINA ■ m

C A L I F I C A R E

Preocupările specialiştilor orientate ferm spre
IN U NITĂŢILE MINIERE, REZERVELE REALE PENTRU
CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII SINT INSUFICIENT SECRETUL
VALORIFICATE. FOLOSIREA FORŢEI DE MUNCA NU SE FA­ Extinderea mecanizării abatajelor,
CE IN TOATE CAZURILE RAŢIONAL. FONDUL DE TIMP M A­
XIM DISPONIBIL ESTE U TILIZAT NECORESPUNZATOR. GRA­ ARHICUNOSCUT
DUL DE MECANIZARE ŞI DE FOLOSIRE A MECANIZĂRII DIN utilizarea integrală a potenţialului tehnic
DOTARE ESTE SCĂZUT LA UNELE OPERAŢIUNI PRINCIPA­
Slntem conştienţi câ Ia ex­ bună a potenţialului existent. In mod deosebit ne concen­
LE CUM SINT TAIE REA ŞI ÎNCĂRCARE A IN ABATAJE ŞI ploatarea noastră extinderea In «cest an ne-am ocupat de trăm atenţlA asupra creării Sectorul nostru, care asi­ fectâ »udare a form aţiilor.
GALERII. VITEZELE DE AVANSARE IN ABATAJE NU CORES­ mecanizării în abataje consti­ folosirea mai raţională a e- condiţiilor tehnleo-organlzato- gură mal bine de un sfert De tot atîta vreme fn ca-
tuie caica de bază (n ridica­ chipamenfulul de susţinere, rlce pentru introducerea noi­ din producţia minei, se si­
druJ brigăzilor nu se Înre­
PUND CERINŢELOR, IAR PROPORŢIA PERSONALULUI A U X I­ rea randamentelor. Acestui reuşind să ridicăm procentul lor utilaje miniere prevăzu­ tuează de multă vreme în gistrează nici o absenţă ne-
LIAR ESTE INC A RIDICATA. ecop conducerea minei, spe­ susţinerii metalice a abataje­ te In programul de dotare pa fruntea întrecerii pentru motlvatâ sau abatere de la
cialiştii noştri 11 consacră nu­ lor de Ia 62 ]a sută în anul acest an. Avem deja pregătit creşterea productivităţi! mun­ disciplină şl securitatea mun­
meroase si Intense preocupări. trecut, la 75 la autâ în pre­ în stratul 5. blocul V, un aba­
f Z X n e o n cfu riile G o n s f & t u l H I d e l u c r u a a c t i v u l u i d e cii. Datorăm acest prestigiu cii. Aceasta a perml» call-
Evident, în acest sens. am zent, fapt ce a contribuit la taj frontal în care, luna v i­ întregului nostru colectiv
p a r t i d f i c a d r e l o r d e îmzfl d i n i n d u s t r i e , c o n s t r u c ţ i i , t r a n s ­ creşterea randamentelor. Pre­ itoare, vom introduce o com­ llflcarea şl apoi ridicarea ca­
p o r t u r i d i n J u d e ţ u l H u n e d o a r a ) , pornit de la utilizarea mal ocupări similare s-au mate­ bină şl scontăm să obţinem dar. în mod cu totul deose­ lifică rii oamenilor in paralel
bit, brigăzilor conduse
de
rializat şl în ce priveşte creş­ zilnic o producţie de circa comuniştii Petre Constantin, cu specializarea fiecăruia
terea gradului de utilizare a 600 tone de cărbune. Avem Vaslle Calla şl Ion Solomon. pe faze de operaţiuni. A ­
celor 6 combine şl a trans­ de asemenea în pregătire un Aceşti trei mineri avi de­ ceasta este reflectată şl de
faptul că în prezent înca­
Timpul irosit costă... portoarelor pe care le avem frontal în stratul 18, blocul II venit renum iţi în toată Va­ drarea medie a brigăzilor
în dotare. Pentru aceasta am
pe care II vom înzestra cu
se ridică la 00 la autâ din
început să confecţionăm une­ un plug. lea Jiului pentru randa­ încadrarea maximă prevă­
le piese dc schimb în atelie- mentele înalte pe care le
Utilizarea tim pului de lu ­ ilor din accidente, ceea ce a- Anul acesta, mina noastră obţin în abatajele frontale zută In cadrul noului sistem
cru şl a forţei de muncă re­ rotâ cA se Impun mâ9url ho- m l propriu, am organizat mal va fl dotată cu prim ul com­ în care lucrează. In acest de salarizare. Ceea ce, desi­
prezintă încă o serioasă zonă tărîte pentru întărirea secu­ bine munca de întreţinere şl plex mecanizat de susţinere, an, de pildă, Petre Constan­ gur. are o mare influenţă
critică pentru activitatea m i­ rităţii muncii şi îmbunătăţi­ reparaţii. Totuşi consider că tăiere, încărcare, utilaj care tin realizează un randa­ asupra clştlgurîlor muncito­
nei. Faptul că anul trecut in­ rea condiţiilor de lucru. la acest capitol Avem încă se­ a dat rezultate foarte bune ment de 9,03 tone pe post, rilor. clştiguri care. datorltA
dicele de folosire a fondului Progresele făcute în acest rioase neajunsuri pe care tre­ la Parosenl. Am studiat cu Vasile Caila 9,05 tone. iar şî depăşirii constante a nor­
buie să le înlăturăm în cel
de tim p maxim disponibil a an Arată că sînt condiţii ca mal scurt timp. atenţie condiţiile noastre de Ion Solomon 7,35 tone. Pe melor, sînt dintre cele mal
fort de numai 91 la sută a- indicele de utilizare a tim ­ z»ăcămînt şl am început să seama acestor productivităţi, ridicate.
ratâ că această rezervă de pului de lucru să sporească Un element nou Ti consti­ pregătim un abataj în stra­ cele trei brigăzi au dat pî­ Experinţa valoroasă a ce­
sporire a productivităţii n-a la 05 la sută. Aceasta înseam­ tuie centralizarea şl mecani­ tul 13, blocul VI. nâ acum peste plan aproa­ lor trei brigăzi cu randa­
fost Judicios fructificată. nă cîştlgarea în flecare lună zarea transportului po benzi Programul de dotare şl pe 5 300 tone de cărbune. mente înalte a determinat
la orizontul 40C. acţiune care
Este adevărat, In ultima pentru producţia efectivă s a­ o vom continua la sectorul I, măaurile de creştere a Indici­ De bună seamă, a realiza conducerea sectorului şl a
lor extensivi şl intensivi al u-
vreme la mină «-au luat une­ proape 1 800 de posturi, care, stratul 3. blocul III, unde am permanent asemenea randa­ minei, organizaţia de partid
le măsuri, Indicele de utiliza­ rAportate Ia randamentul pe tllajelor, împreună cu alte mente nvi este un lucru sim- şi sindicatul să întreprindă
fn peisajul mineresc al Ridicarea gradului de me­ re crescînd la 92,9 la sută exploatare. Indică poslbllita- pregătit şl trecerea de la ex­ acţiuni organizatorice, ne vor phi. M ulţi sînt înclinaţi să un complex de acţiuni pen­
Văii Jiului. Lupenll deţin canizare a operaţiunilor de Insuficient Insă în raport cu teA de a obţine un spor de ploatarea In abataje cameră permite ca la sfîrsltul anului creadă că cele trei brigăzi tru generalizarea ei. Urmă­
un Incontestabil loc de tăiere. încărcare şi trans­ posibilităţile. In primele două producţie de 3 300 tone de la frontale, ceea ce va de­ să ridicăm productivitatea au condiţii preferenţiale. A- rim ca în cel mai scurt
irunte. Această poziţie pres­ port în abataje, La ora ac- luni din acest an absentele cărbune. termina creşterea randamen­ muncit pe exploatare cu cel devârul însă este cu totul tim p să asigurăm o deplină
tigioasă este dată nu nu­ tuolă. în abatajele frontale nemotivate şi învoirile au re­ Aşadar, « te o rezervă pen­ tului cu circa 2 tone pe post. p!iţin 25 îcg de cărbune pe altul. Abatajele celor trei stabilitate a tuturor brigă­
mai de amploarea extracţiei transportul este mecanizat prezentat peste 6 500 om-ore. tru a cărei vAlorificAre se Im­ Aici însă va trebui sA ne post şî să ne apropiem sen­ mineri sint amplasate în zilor. să încadrăm tu|i mun­
de cărbune sau de bogatele integral, Iar volumul pro­ pierzîndu-se pe această cale pun grabnic eforturi cores­ preocupăm de înlăturarea de­ sibil de nivelul de 1,9 tone stratul 3. au o lungime me­ citorii necolificati la cursu­
tradiţii muncitoreşti ale co­ ducţiei extrase prin tăiere 1 500 tone de cărbune. Este punzătoare. mal ales că mina fecţiunilor mecanice şl elec­ productivitate pe exploatare. die de 110 m. sînt susţinute rile de calificare, iar coi cu
lectivului ci şi de realizări­ şi încărcare mecanică este încă ridicată proporţia conce­ a trecut la regimul de lucru trice. pentru ca centralizarea Ing. IULIAN COSTESCU cu stîlpi hidraulici, grinzi calificare redusă vor fi pre­
le economice dobîndite aici, de 97 de ori mal mare decît transportului pe benzi să dea director tehnic articulate şi plasă de sîrmâ, gătiţi pentru însuşirea cu­
realizări Intre care creşte­ în 1965. d iilor medicale şl a concedi­ de 6 ore efective în subteran. rezultatele scontate. iar transportul se face cu noştinţelor tehnice şi profe­
rea productivităţii muncii Generalizarea sistemului transportor blindat. Intr-un sionale pe care Ie reclamă
se înscrie ca un element de de susţinem modernă a a­ cuvlnt sînt condiţii norma­ astăzi meseria do miner. Aş
substanţă. r batajelor prin stîlpi hidra­ re ca7. în parte — ne spanea sistem de la blocul motor sau le de lucru. Unde este a- mai adăuga, în acest con­
— Cincinalul încheiat a ulici. grinzi articulate şi pla­ Inginerul Pavel Benedee — se a capului de întindere de la tuncl secretul ? text. acţiunile ce le între­
însemnat pentru mină un să de sîrmâ. Prin acest sis- STOP IA ponte trage o singură con­ transportoarele cu raclete da­ Secretul, dacâ-l putem prindem pentru întărirea
spor de producţie de 2RR 572 lem se extrage în prezent cluzie care sc referă în spe­ torită proastei întreţineri. A­ numi aşa, este o realitate disciplinei, pentru ridicarea
tone de cărbune, din care 75 Ia sută din întreaga pro­ cial la slaba utilizare şi în­ semenea neajunsuri se consta­ devenită arhicunoscută la conştiinciozităţii si răspun­
284 362 tone sînt extrase pe­ ducţie a minei. treţinere a utilajelor. Predo­ tă şl în funcţionarea combi­ mina noastră — gradul înalt derii în muncă a fiecărui
ste prevederile de plan — Optimizarea organizări! mină fenomenul de rupere a nelor. <Ie calificare a m uncitori­ miner. Vom asigura astfel
spune economistul Alexan­ proceselor de extracţie si SI LUCRĂRI MINIERE ! lanţului de la transportoare­ Rezultă deci că la Lupenl lor care compun cele trei una din premisele dc bază
dru Lnszlo, şeful serviciului transport în subteran, dim i­ le cu raclete din cauza mon­ a început o lăudabilă acţiune form aţii, stabilitatea lor. ca toate brigăzile s»ă urce
pion si analiză economică, nuarea fluctuaţiei forţei de tării frecvente necorespun­ de depistare a deficienţelor. conştiinciozitatea şi discipli­ spre randamente si cîştigurî
AceaslA realizare, cea mai muncă, ridicarea calificării — se dotoresc ha principal zătoare a acestora. Se fnt.1l- Râmîne însă ca toate propu­ na oamenilor. Brigăzile lui mni mari decît cele dc pînă
bună dintre cele obţinute în m uncitorilor, întărirea disci­ Urmăream zilele trecute la defecţiunilor mecanice flurve- nesc foarte des cazuri în ca­ nerile şl constatările făcute Petre şi Caila au efective acum.
întreaga Vale a Jiului, o da­ plinei şi securităţii muncii. Lupenl o discuţie la obiect nlte ca urmare a proastei în­ re axele sînt pur şl simplu sA primească o materializare de cîte 80 de muncitori, iar
torăm în măsură notârHoa- între minerii, şefii de echipă forfecate sau blocate ca ur­ practică, pentru eliminarea la Solomon sînt 50 de mun­ PETRU FURDUI
Neîndoielnic, acest ansam­
re creşterii accelerate a pro­ blu de factori a Influenţat şi maiştrii din schimbul II şi treţineri a utilajelor. mare a suprasolicitărilor ori avariilor la utilaje, .pentru bu­ citori. Aceşti oameni lucrea­ normotor, secretarul
ductivităţii muncii. fa vo n bil şi ridicarea giadu- factori de conducere din ca­ Deoarece şi alţi mineri au distrugerii rulm enţilor. Nu nul mers al producţiei şl, în ză împreunâ de 10-15 ani. organizaţiei de portid a
drul exploatării Aceasta es­
Dinamismul acestui indi­ lui de eficienţă economică. te o măsură lăudabilă luată scos în evidenţă slaba func­ sînt rare situaţiile cînd este final, creşterea randamente­ realîzîndu-se astfel o per- sectorului IV
cator esenţial este exprimat Creşterea productivităţii de comitetul de partid al m i­ ţionare a diferitelor utilaje şl necesară înlocuirea întregului lor în subteran.
maşini. împreună cu InR. Pa­
prin faptul că în anul tre­ muncii cu 43.1 la sută în nei care arc drept scop rezol­ vel Benedee, din cadrul ser­
cut. comparativ cu 1965, pro­ cincinalul trecut a avut loc varea operativă a deficienţe­
ductivitatea muncii pe ex­ în condiţiile obţinerii unor lor semnalate în cadrul bri­ viciului tehnologic, am căutat In legătnrâ cu aceasta, c-
să vedem urmările
acestor
ploatare a crescut cu peste economii suplimentare în găzilor de producţie. rul pe care dînsul îl ţine ia Op 'mizarea structurii efectivelor xistâ opinia unanimă câ ex­
600 Ug de cărbune pe post. valoare de peste 13 m ilioa­ Problemele ridicate de ine. defecţiuni. Din centralizato­ perienţa dobîndilă. creşte­
Dar nu numai ntît. Chiar în ne Ici Concomitent, salariul Iulian Costescu. directorul teh­ zi rezultă că numai în acest rea competenţei în organi­
acest începui de nou cinci­ mediu al salariaţilor minei nic al minei, scoteau în evi­ an pierderile de producţie zare a specialiştilor de la
nal randamentul muncii o s-a majorat cu 44,7 la sulă. denţă rezervele de care dis­ pricinuite de avarii mecanice o necesitate imperioasă Lupeni şi mai ales din ca­
urcat la noi cote. In pre­ ajuneîml în Anul trecut drul Centnalei cărbunelui
zent obţinem o productivi­ la 2 139 lei. pun în prezent sectoarele pro­ sau miniere se ridică la pe­ Petroşani pot determina,
tate superioară anului tre­ ductive. fiecare brigadă, care ste 3 500 tone cărbune. Ast­ pe baza unor studii apro­
cut cu aproape 60 kg de căr­ Rezultatele marcate în bi­ valorificate integral pot con­ fel numai în cadrul seetoore- ridică la 7-8 tone pe post. ne o pondere de aproape fundate, bazate pe promo­
lor ÎII şi VI, unde domină
bune pe post şi zi. lanţul economie al minei tribui la obţinerea unor rea­ defecţiunile la transportoore, Nota critică în care con­ 24 Ia sută.
Lupenl 6iib Influenta bine­ lizări m ult mai substanţiale. sfătuirea judeţeană a eva­ Randamentul In cărbu­ varea metodelor ştiinţifice
Analiza factorilor deter­ făcătoare a creşterii produc­ Ca o replică la cele arătate au fost scoAse din producţie luat rezervele de creşterea ne scade la 4.5 tone pe Optimizarea structurii or­ de organizare şi conduce­
minanţi ai productivităţii tivită ţii muncii pledează de directorul tehnic unii şefi II abataje frontale, pe timp post, ca să coboare In sub­ ganizatorice a efectivelor re, o optimizare reală a
scoate în evidentă elemente deosebit de convingător pen­ de schimb au arătat greută­ variind între 2-7 ore De ase­ productivităţii muncii In teran (a 2,3 tone şl. fin a l­ minei Lupeni — şi nu nu­ structurilor personalului.
revelatorii pentru orienta­ tru Intensificarea preocupă­ ţile pe care le ţntîmpînâ m i­ menea. la sectorul V II ca ur­ m inerit Are şi la Lupenl o mente, să ajungă pe explo­ mai a acesteia — apare în Această problemă trebu­
rea extracţiei cărbunelui în rilo r fn acest domeniu ho- nerii cu dotarea tehnică mare a nerespectărîl tehnolo­ valabilitate deplină. Cq ton­ acest context ca o necesi­
cincinalul trecut. Aceştia tărîtor al producţiei, pentru — Ducem lipsa capacelor giei de exploatare precum şl te realizările obţinute mi­ atare Ia numai 1,860 tone tate absolută, ca o posibi­ ie abordată şi şoluţionată
în
Cum se explică această
concordanţa
strînsâ
constau în : eforturi mai susţinute de pentru transportoare — ară­ încălcării normelor de tehni­ na este depozitara unor înjvimâtâţire a productivi­ litate de creştere conside­ cu ridicarea randamentului
Extinderea tehnologici de punere în valoare a tutu­ ta minerul Ştefan Cerneau ca securităţii muncii într-un mari rezerve potenţiale, nc- tăţii ? Explicaţia o dă rabilă n productivităţii mun­ muncii in activităţile dc
exploatare a cărbunelui în ror rezervelor si posibilită­ din cadrul sectorului I şl din singur abataj frontal s-au vatorificate datoritA nea­ structura efectivelor. Aceas­ cii. Calculele arată că de­
abataje frontale. In prezent, acest motiv pierdem prea pierdut B00 tone cărbune, junsurilor ce se manifestă plasarea în mai mare mă­ deschideri şi pregătiri, în­
Ja mina Lupenl 86.7 ]a su­ ţilo r de ridicare a randa­ m ult timp cu deplasarea ce­ iar pentru degajarea materia­ in activitatea productivă ta aratA că din totalul sa­ treţinerea lucrărilor minie­
mentului muncii la nivelul lor existente. Care sînt acestea ? lariaţilor exploatării numai sură a efectivelor existen­ re, rambleierc, transport şi
tă din producţia de cărbu­ lului rezultat In urma sur­ 35 la sută lucrează direct te spre abataje pinâ la un
cerinţelor şl posibilităţilor — Minusurile de producţie Principala carenţă asu­ alte activităţi din subteran
ne se extrage din abataje cu în cadrul sectorului nostru — pării au trebuit prestate In în abataje şi 5 la sulă procent de 40 Ia sută ar şi de la suprafaţă. De ase­
pra căreia trebvile să se
front lung reale. arăta minerul Snmoilâ Bora, plus 72 de posturi. concentreze atenţia comi­ la pregătiri în cărbune. Ma­ putea determina obţinerea menea, se impune extinde­
şef de schimb la sectorul IV — Luînd în discuţie fteea- tetului de direcţie al minei rea parte a efectivelor sînt zilnică a. unui spor de pro­ rea normelor fundamentale
constă în fenomenul dim i­ ocupate la întreţinere, trans­ ducţie de aproape 1 000 to­ ştiinţific la un număr mai
nuării productivităţii mun­ port şl alte activităţi auxi­ ne de cărbune, cu influen­ mare de muncitori mineri,
ţă directă substanţială a­
cii pe treptele organizato­ liare In subteran. Aceştia legarea mai strînsă a ctşli-
Inutile şl aceasta deoarece reprezintă nu mai puţin de supra creşterii randamentu­ gului tuturor salariaţilor
Vitezele de avansare pînâ acum nu a existat pre­ rice ale producţiei. In pre­ 34 la sută din totalul sala­ lui pe exploatare şi redu­ tative şi calitative obţinu­
minei de rezultatele canti­
zent, productivitatea reali­
ocuparea pentru înregistra­
cerii cheltuielilor de pro­
riaţilor, în tim p ce perso­
rea sau mal bine-zls foto­ zată în abatajele frontale *e nalul de la suprafaţă deţi­ ducţie. te in producţie.
fiecărui
proces
grafierea
neconcordanţâ cu posibilităţile productiv în part« mergînd
pînă la înlăturarea orică­
rui complex de m înnlri e­ Spre atenţia
Atunci dnd vorbim de­ realizările ou scăzut sub 5 care, trebuind să fie men­ xecutat în mod Inntll.
spre viteze de avansare în­ 24,5 ml. ţinut« în exploatare şi ne- Referitor la abatajele FILOSyUL IDEILOR MOI
tr-un abataj frontal ne gîn- Pentru a vedea care este avînd numărul de posturi frontale în felii pe înclina­ factorilor de răspundere
dim bineînţeles la viteza de cauza acestor nerealizfirl necesar, realizează viteze re pot spune vă mArea ma­
deplasare a frontului de lu­ ne-am adresat Inginerului medii zilnice de numai 0.B joritate a deficienţelor de­
cru pe direcţia de exploa­ Dlanu Mitrlcâ, ş e f u l . servi­ ml, cu 0,40 ml mai pu­ rivă din însuşi modul de M IE I MECAÑZATOR M inerii dc la Lupeni ccr conducerii exploatării şî
tare a stratului de cărbu­ ciului topografie al minei. ţin decît sarcina planifica­ folosire şi întreţinere a sus­
ne. In funcţie însă de teh­ — In urma măsurătorilor tă. In consecinţă şi randa­ ţinerii metalice precum şl Centralei cărbunelui Petroşani să dea curs spre rezolva­
re următoarelor probleme în scvipul valorificării tuturor
nologia folosită la susţine­ executate de noi rezultă mentele la aceste locuri de a utilajelor aflate în dota­ Mecanizarea complexă a pntea să st&pfneascl, să
rea sau tăierea cărbunelui clar că abatajele frontale muncă sînt cu 2.2 tone pe rea fiecărui loc do muncă. abatajelor şi folosirea aces­ manevreze, să întreţină şi rezervelor de creştere a productivităţii muncii :
lng. Iulian Costescu. director tehnic :
aceste viteze pot diferi de pe înclinare realizează cele post mai mici decît media Şi, de ce să nu recunoaş­ teia cu randament maxim să facă reparaţii curente la
la un loc de muncă la altul mai scăzute viteze de avan­ realizată pe exploatare. tem, sectorul nostru elec­ presupune în mod obliga­ ţoale tipurile de utilaje m i­ ($ Trecerea in cel mai scurt timp la asimilarea, pre­
avînd în vedere, desigur, a- sare. Pentru a prim i lămu­ Cazuri similare se întll- tromecanic mal are multe toriu mînuirea utilajelor ş> niere aflate in dotare sau gătirea fabricaţiei şi executarea in cadrul U.U.M. Petro­
tît lungimea liniei active de riri în plus cred că ar fi nesc şl In cadrul altor b ri­ de făcut pentru înlăturarea maşinilor de către oameni cu care vom fl d o ta ţi: şani a complexului mecanizat de susţinere, tăiere şi în­
front cît şl înălţimea aba­ bine să luaţi legătura cu găzi productive unde InsA deficienţelor. cu înaltă calificare, cu te­ transportoare, pluguri de cărcare in abataje.
tajului. serviciul tehnologic al mi­ cauzele sînt de cu totul al­ Practica a demonstrat şi meinice cunoştinţe tehnice cărbune, combine, complexe Ing. Constantin Teodorescu, şeful servlclalul tehno­
nei. tă natură. Astfel, la majo­
Privită sub aceste aspec­ în cazul minei Lupeni că şi profesionale. In prezent mecanizate de susţinere, tă­ logic i
te, situaţia vitezelor de »- Ne adresăm deci Ingine­ ritatea abatajelor frontale la locurile de muncă undă durem mare lipsă de ase­ iere şi transport. Pe aceas­ © Urgentarea predării şi avizării studiilor tehnlco-or-
vansare la mina Lupeni es­ rului Constantin Teodores- susţinute metalic, unde tă­ vitezele dc avansare ale menea cadre. De aceea aduc tă cale s-ar lichida şi ac­ ganizatorice privind organizarea muncii in abatajele fron­
te nesatisfăcătoare. Acest cu, şeful serviciului tehno­ ierea se executa dp. ase­ frontului de lucru sint re­ în atenţia Centralei cărbu­ tualele carenţe în întreţi­ tale cu felii orizontale precum şi plasarea inlcnsivA a a-
lucru derivă din însuşi fap­ logic. care ne-a prezentat menea mecanizat, sc mai duse se manifestă şi feno­ nelui Petroşani. M inisteru­ nerea şi repararea utilaje­ hatajelor frontale în vederea creşterii vitezelor dc avan­
tul că in anul trecut reali­ unele amănunte în acest semnalează încă importan­ mene de surpare şi aceas­ lui Industriei Miniere şi lor. carenţe care provoacă sare la 1.28 mp pe zi.
zările au fost de numai B7 sens te rezerve in ceea ce p ri­ ta tocmai din cauza men­ Geologiei şi M inisterului mari greutăţi in eforturile Ştefan Cernescu, miner şef de schimb la sectorul I i
la sută faţă de sarcina pla­ — Cauza dominantă ca­ veşte folosirea tim pului de ţinerii sub presiune un Muncii propunerea : noastre de ridicare a ran­ © Şefii de brigăzi, de schimb, maiştrii, lăcătuşii şi e-
nificată viteza medie de a­ re duce la diminuarea vi­ lucru. Mai mult. la abataje­ timp prea îndelungat a li­ Din rîndul m inerilor ti­ damentelor. Icctricîenîi dc întreţinere să fie obligaţi să facă predarea
vansare la aceste locuri de tezelor de avansare în aba­ le frontale susţinute meta­ nei suprafeţe puternic frâ- neri. care se dovedesc sta­ Practica noastră de pînă şi preluarea schimbului la locul de muncă pentru lichi­
muncă nedepăşind 0,92 ml tajele frontale şi deci înre­ lic dar unde tăiere»! se fa­ mîntatc Urmările sint de­ tornici şi conştiincioşi, sA se acum ne dă convingerea câ darea avariilor şi deranjamentelor.
Nici pe primele două luni gistrarea unor productivi­ ce prin procedeul perfora- sigur negative. Încetarea recruteze un nnmAr cores­ şcolarizarea, în forma pro­ Petrii Furdui, normaior :
ale anului în curs datele tăţi pe muncitor sub cele re-puşcare nu exislă o co­ activităţii unui abataj, pos­ punzător pentru calificarea pusă. a m inerilor mecani­
nu sînt mai convingătoare planii icnle — ne spunea relare Judicioasă între o- turile prestate în plus pen­ cu scoaterea din producţie zatori va conduce la obţi­ © Să sc studieze de căi re specialiştii .şi cercetătorii
Dacă în luna ianuarie me­ dinsui — este in primul pcra|iile de evacuare meca­ tru înlăturarea avariilor nu pe timp de a sau cel puţin nerea unor sporuri de pro­ centralei şi ministerelor posibilitatea reducerii greutăţii
dia v llr/rliir de avansare rind urmarea plasării insu nică a cărbunelui şi opera­ fac altceva decît să pro­ do 3 luni in meseria de mi ductivitate Considerabile. grinzilor articulate. Actuala greutate a acestora este un
era de 21» ml |.e lună fa ficicnle a unor abataje Es­ ţiile manuale. Şi nici se ner mecanizator. serios obstacol în creşterea vitezelor dc avansare.
ţâ de :»n,7 cît era pîunifi- te exemplul celnr două a­ pierde prea mult timp din voace pierderi însemnate După o pregătire tehnică PETRE CONSTANTIN © Să se găsească forme adecvate pentru cointeresa­
cat, in luna februarie bataje frontale din stratul cauza unor lucrări practic de producţie. şl profesională aceştia vor miner, şei de brigada rea directă a elcctrome anicitor in asigurarea unei între­
ţineri corespunzătoare a dotării tehnice.