Page 93 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 93
* Municipal Oeva
.lA ü£ LEC'ioRA PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA»
B Delegaţia guvernamentală
română şi-a încheiat vizita
în China
B Luptele din Indochina
B Noi incidente ia Irbid
B Curier, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5044 DUMINICA 28 MARTIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI Ş
' . m t u m t m i m t n m r n t i t N i t m m itfi// // // // // / ///zf* S
încheierea lucrărilor Congresului Uniunii Cu planul trimestrial
indeplinit
Generale a Sindicatelor din România
Marmura" Simeria
1/
telex adresat
Printr-un
Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Cuvîntul rostit de redacţiei, tovarăşul Nicolae sim ţitor şi pe această cale
a fost posibilă realizarea
peste prevederile la zi a
Ciubotea, directorul între
prinderii „M arm ura“ Si 400 mc blocuri de m ar
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, tovarăşul Virgil Trofin meria, ne face cunoscut că mură şi piatră extrasă,
12 000 mp dale mozaicate
unitatea pe care o condu
şi 300 tone mozaic granu
ce şi-a îndeplinit cu 5 zile
lat.
secretar general al Partidului Comunist Român mocraţiei socialiste, o expre mai devreme sarcinile de la finele trim estrului să
plan la producţia globală,
Se preconizează ca pînă
Lucrările congresului nos
tru. înalt forum al repre sie a participării largi a oa marfă vîndută şi încasată se realizeze o producţie
şi la export.
Congresul Uniunii Generale o Sindicatelor din Românio, fuloi de trai al celor ce muncesc — sindicatele vor acorda a- zentanţilor oamenilor muncii, menilor muncii la conduce Ca urmare a organizării globală suplimentară în
întrunit în perioada de puternic entuziasm şi ovînt creator cu tenţîo necesară problemelor sociale, de viată şi de muncă ale al sindicatelor din tara noas rea vieţii economice, sociale mai bune a flu xului teh valoare de peste 400 000
care intregul popor întîmpiaâ aniversareo semicentenarului dosei muncitoare, ole tuturor salarioţilor, rmlîtînd pentru rea tră se apropie de sfîrşit. şi politice în Republica So nologic, a aprovizionării Ici şi să se depăşească
glorios ol partidului nostru - eveniment cu profunde semnifica lizarea politicii partidului şi statului în acest domeniu, pre- In cele cinci zile de lucrări cialistă România. ritmice a locurilor de sarcinile valorice la ex
ţii în istoria României socio'liste — în numele celor cinci mi ocupîndu-se consecvent de promovorea principiilor dreptăţii rodnice, participanţii la con Vă rog să-mi permiteţi ca muncă, indicii de utiliza port cu aproxim ativ
lioane de membri de sindicat, exprimă ataşamentul neţărmurit şi echităţii sociale, folosind posibilităţile omple create de o- gres au făcut bilanţul activi exprimînd gîndurile noastre, re a utilajelor au crescut 300 000 lei valulă.
foţâ de politica morxisMervînistô a partidului şi se angajează rînduireo socialisto pentru creşterea bunăstării materiale şi tăţii desfăşurate de organiza ale celor prezenţi şi ale tutu
solemn în faţa Comitetului Central, o dumneavoastră, tovarăşe spirituale o celor ce muncesc. ţiile sindicale In u ltim ii cinci ror celor pe care-i reprezen
Nicoloe Ceouşescu, să militeze neabătut pentru îndeplinitea Asigurăm partidul nostru, Comitetul Centrol, pe dumnea ani. Evidenţiind activitatea tăm la acest congres, să a C. E. I. L. Deva
exemplară o obiectivelor Congresului a-l X-1eo al Partiduiui voastră personal, tovarăşe Nicolae Ceouşescu, că sindicatele rodnică a sindicatelor con dresez încă o d«Ttâ un cald
Comunist Român, pentru edificarea socialismului şi comunismu îşi vor îndeplini tot mai bine sarcinile deosebit de însemnate gresul a analizat cu exigenţă, şi tovărăşesc cuvînt de since Colectivele de muncă re a utilajelor şi a maşi
Comitetului
m ulţumire
ră
lui in scumpo noastră patrie. ce le revin in formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste o în spirit critic şi autocritic, Central al Partidului Comu din cadrul Combinatului nilor din dotare, folosirii
oină
activitatea desfăşurată
in mod
raţional a forţei
Reunind reprezentanţi oi dasei muncitoare, ai celorlalte oamenilor muncii, în educarea acestora în spiritul ideolurîlor in prezent, stabilind rolul şi nist Român, personal tovară de exploatare şi indus dc muncă şi a tim pului
trializare a lemnului De
categorii de oameni o-i muncii — bărbaţi şi femei, virstnici comuniste, folosind moi eficient baza materiolâ de core dis locul sindicatelor în etapa ac şului Nicolae Ceauşescu, pen dc lucru.
şi tineri, români, moghiari, germani şi de alte naţionalităţi - pun, pentru a cuprinde în sfera muncii educative masa largă tuală de dezvoltare a ţării, tru grija manifestată faţă de va au înregistrat un nou In zilele care au mai
şi valoros succes în mun
congresul nostru a lăcut bilanţul octivităţii organizaţiilor sin- o salariaţilor, tineretul muncitor. sarcinile ce revin sindicate activitatea sindicatelor, pen că : planul de stat pe tri rămas pînă Ia finele tr i
dicole şi a relevat contribuţia lor valoroasă Io înfăptuîreo po Sindicatele vor contribui moi susţinut la însuşirea şi apro lor pentru înfăptuirea pro tru îndrum ările deosebit de mestrul I şi angajamente-* mestrului se preconizează
liticii partidului şi stotului, la construcţia socialismului, la fundarea de către toţi oamenii muncii a principiilor funda gramului elaborat de Con preţioase date cu privire la le aferente au fost înde să se realizeze un impor
progresul multilaterol ol întregii ţâri. mentale ale politicii partidului şi statului, vor cultiva In rindul gresul al X-lea al Partidului locul, rolul şi atribuţiile sin tant volum de producţie,
maselor devotamentul fără margini faţă de patrie şi portid, Comunist Român pentru con dicatelor în societatea noas plinite cu 5 zile înainte dc
Desfâşurîndu-se sub semnul profundelor sentimente potrîo- termen. astfel incit să se poată sa
tice, onimot de apreciereo şi îndrumările deosebit de preţioa foţă de cauza sociolismului, vor educa masele în spiritul In struirea societăţii socialiste, tră socialistă Cred că sînt în Un rol hotărîtor în a tisface mai bine cererile
m ultilateral dezvoltate în pa
ternaţionalismului socialist.
se pe core Comitetul Centrol ol partidului le-o acordat activi tria noastră. Congresul Uni asentimentul dumneavoastră cest sens l-a avut creşte beneficiarilor interni şi ex
să asigurăm Comitetul Cen
tăţii sindicatelor, congresul s-o afirmat ca o înaltă tribună a Aplicind consecvent politica externă o Partidului Comu unii Generale a Sindicatelor tral al partidului că sindica rea productivităţii muncii terni. Numai la export dc
opiniei muncitoreşti, ca un larg forum democratic de analiză nist Român, sindicatele din ţoro noastră vor extinde şi adinei a relevat uriaşa activitate tele — care reunesc în rlndu- pe seama organizării raţio exemplu se prclimină a
şi dezbatere a problemelor esenţiale ale construcţiei noastre şi in viitor relaţiile multilaterale de colaborare şî cooperare creatoare desfăşurată sub con rile lor clasa muncitoare, ma sc livra pcslc sarcinile
socialiste, stobilind cu claritate rolul şi locul sindicatelor în cu sindicatele din toate statele socioliste, cu sindicatele din ducerea Partidului Comunist sele de oameni ai muncii din nale a procesului dc pro trimestriale dc plan pro
dezvoltarea societăţii româneşti contemporane. ţările capitaliste şi din cefe în curs de dezvoltare : vor milita Român, de eroica noastră cla tara noastră — vor munci cu ducţie şi dc muncă, creş duse în sumă dc aproxi
neobosit pentru întărirea unităţii de acţiune şi solidarităţii
Sintetizînd experienţa ocumulotă şi monifestînd o exigenţă clasei muncitoare din ¡ntreogo lume în lupta pentru apărarea să muncitoare, de masele perseverenţă şi devotament terii indicilor dc utiliza mativ 200 000 Ici valută.
sporită în spiritul criticii şi autocriticii faţă de lipsurile care au largi ale oamenilor muncii, pentru a aplica în viata şi ac
intereselor vitale ale celor ce muncesc. împotriva exploatării
existot în munco sindicatelor, congresul o reliefat pregnant şi asupririi, o imperialismului şi colonialismului, pentru triumful în care se află încorporată şi tivitatea organizaţiilor sindi
coordonatele octivităţii de viitor, în consens cu atribuţiile spori păcii, libertăţii şi independenţei popoarelor. contribuţia adusă de sindica cale suflul înnoitor recoman
te cu care partidul a investit sindicatele in etapa actuală a e- Insuşindu-ne întru totul orientarea dotă activităţii sindica te la construcţia economică si dat de partid pentru îmbunâ-
dificărîi socialismului în patria noosttp. social-culturalâ, la munca de tâţirea întregii noastre acti
telor' de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, vă conducere" a ţârii, la remarca vităţi. pentru creşterea apor
Sindicatele — organizaţia profesională care uneşte clasa asigurăm că* vom acţiona cu hotârîre şi perseverenţă pentru bilele realizări obţinute în o tului sindicatelor la înfăptui
muncitoare, toţi salariaţii, în dubla lor calitate de proprietari dezvoltarea democraţiei sindicale şi muncitoreşti, pentru îm pera de edificare a noii orîn- rea politicii interne şi exter
oi mijloacelor de producţie, oî avuţie’ noţionole şi de principali bunătăţirea stilului şi metodelor de lucru ale sindicatelor, bi- duiri sociale, de ridicare a ne a partidului şi statului
producători ai bunurilor materiale. ;e angajează să nu pre zuindu-ne în toate măsurile ce le vom lua pe experienţa şi în bunăstării întregului popor. nostru. Spectacol de pală
cupeţească nici un efort pentru îndeplinirea cu înaltă respon ţelepciunea clasei muncitoare, o tuturor oomenilor muncii, Congresul nostru şi-a des Congresul Uniunii Generale
sabilitate o planului cincinol 1971-1973. Pe baza dezvoltării Exprîmînd voinţa şi botărirea clasei muncitoare, o tuturor făşurat lucrările în spiritul a Sindicatelor, care a demon
continue o democraţiei - muncitoreşti, o democraţiei socialiste, solo-riaţilor, Congresul sindicotelor se ongajeazo să oducâ în unei largi democraţii munci strat încă o dată coeziunea şi
sindicatele vor asigura porticiporeo tot mal intensă şi eficien noul cincinal o contribuţie şi mai substanţiala la înfăptuirea toreşti, sindicale, generată de unitatea naţiunii noastre so Ieri scara, sala „A rta “ din tineri purtători ai artei din
tă a oamenilor muncii Io conducereo societăţii, constituind co programului de dezvoltare economică, socialo şi culturală a acţiunea înnoitoare, iniţiată cialiste, a fost în acelaşi tim p Deva a găzduit spectacolul bogatele noastre zone fo l
drul de desfăşurare organizată a con.sultării maselor, de dez patriei. şi promovată de Partidul Co o puternică manifestare a u- de gală al form aţiilor par clorice. a fost un omagiu
batere o tuturor problemelor construcţiei socialiste. Participan Considerind hotărîrile congresului nostru co un început a! munist Român pentru conti nitătii de granit «a întregului ticipante la faza republica — în vers. cînt şi joc — pe
ţii la congres consideră ca o obligaţie fundomentofă o U procesului de perfecţionare continuă a muncii sindicotelor, nua perfecţionare a vieţii e- nostru popor în jurul parti nă a Festivalului cultural- care fiii Hunedoarei îl aduc.
niunii Generale a Sindicatelor, a uniunilor pe ramuri, o tuturor vom milita fără preget pentru ca întreaga activitate o orga conomicc şi social-politice, dului, a Comitetului său Cen artistic al pionierilor şi ca recunoştinţă pentru co
societăţii
pentru dezvoltarea
sindicatelor, stimu'loreo şi valorificorea iniţiativei creatoare a nelor şi organizaţiilor sindicale să fie străbătută de suflul în tral. în frunte cu secretarul şcolarilor. La festivitate pilăria lor senină, partidu
maselor, in vedereo îndeplinirii exemplare a pionului de stat noitor promovat de partid in întreogo viaţă a ţârii, devenind noastre socialiste. general al P.C.R., tovarăşul au participat tovarăşii lui părinte, in anul glorio
pe întreaga economie, pe fiecare ramură şi întreprindere. un factor activ, dinamic şî eficient. în ridicarea patriei pe trep Cred că sint în asentimen Nicolae Ceauşescu. loachim Moga, prim-sc- sului său Jubileu. Suflul
Oezbătînd pe larg sarcinile ce revin sindicatelor pentru te tot mai înalte de civilizaţie, progres social şi bunăstare, tul dumneavoastră, al tutu Sindicatele din România, crctar al Comitetului ju adine patriotic degajat din
, continua dezvoltare a bazei materiale a societăţii, pentru creş pentru fâurireo societăţii socialiste şi comuniste în scumpo ror, să apreciem valoarea toţi oamenii muncii văd în deţean de partid, preşedin întreaga desfăşurare a festi
Partidul
Comunist
Român
terea ovuţiei naţionale - condiţie esenţiolâ a ridicării nîve- noastră patrie, Republico Sociolîstă România. deosebită a dezbaterilor care centrul vital al vieţii întregu tele Comitetului executiv al valului, talentul, (¡nula in
au avut loc în cadrul con
au făcut ca
terpretativă
gresului — atît în şedinţele lui popor, vâd în conducerea Consiliului popular jude spectacolul de gală să aducă
CONGRESUL UNIUNII GENERALE A ţean. David Lazăr, se
SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA plenare, cît şi în comisiile pe politicâ de câtre partid prin cretar al Comitetului ju realizatorilor lor aplauzele
ROMANIA probleme — dezbateri carac cipiul fundamental şl chezăşia deţean dc partid, loan sincere şi calde ale publi
terizate printr-o înaltă ţinu îndeplinirii cu succes a sarci cului
tă politică, combativitate si nilor mari şi de răspundere Sîrbu şi Gheorghe Că- La ora ci ml apar aceste
iniţiativă, responsabilitate, ca ce revin sindicatelor. linescu, şefi de sec
După cinci zile de dezba- ţii la Comitetul judeţean rinduri, cei mai mici soli
Icri fructuoase, care au p ri Comitetul Executiv al Uniunii re demonstrează creşterea ma Congresul nostru a aprobat, ai artei populare hunc-
lejuit exponenţilor celor cinci turităţii politice şi competen în unanimitate. Raportul de de partid, Viore! Faur, prim- doreno se află la Arad, pe
milioane de sindicalişti, re ta clasei muncitoare — clasă activitate al Consiliului Cen secretar al Comitetului ju scena republicană a Festi
prezentând jumătate din Generale a Sindicatelor conducătoare a societăţii —, tral. Sta tu tu l-cadru al sindi deţean Hunedoara al U.T.C. valului cultural-artistic al
populaţia activă n ţării, o a- şi a tuturor oamenilor mun catului. Stătu tul-eadru al U- O chemare din Apuseni, pionierilor şi şcolarilor. Să
cii din ţara noastră, proprie
nnliz.â profundă şi m ultilate Ion Alexandru, preşedinte lelor de Construcţii ; Maria nii Sindicatelor din Unităţile niuniî Sindicatelor pe ramură
rală n problemelor construc al Consiliului judeţean Pra Giligor, preşedinta Comitetu Sanitare ; Arpnd Orban, pre tari ai mijloacelor de produc de activitate. Statutul Uniu prin glasul tulnicelor, a a "m mesagerilor cintului
ţiei socialiste In ţara noastră, hova al sindicatelor; Marin A lui sindicatului de la Fabrica şedintele Comitetului Uniunii ţie. principali făuritori ai bu nii Generale a Sindicatelor dus pe scena deveană solii şi jocului românesc succes
Congresul Uniunii Generale vram, şef de echipă la Uzina de antibiotice — Iaşi ; Ioana Sindicatelor din Industria nurilor materiale şl spiritua din Republica Socialistă artiştilor amatori din şcoli deplin, pentru ca. prin ta
a Sindicatelor din România Electroputere Craiova ; Pa- Grozen, secretar al Consiliu Lemnului ; $tefan Pavel, le. care «tu devenit în anii so România şi Statutul organe
şi-n încheiat, sîmbălâ, lucră raschiv Benescu. preşedinte al lui orăşenesc al sindicatelor membru a) Comitetului Cen cialismului. pentru prima oa lor teritoriale ale sindicatelor. le generale ale Hunedoarei, lentul, gingăşia şi frumuse
sub
ră şi pentru totdeauna,
rile. Consiliului judeţean Galaţi Feteşti ; Constantin Herescu, tral al P.C.R. ; Gheorghe Pe- conducerea partidului nostru Au fost adoptate, de aseme care la faza judeţeană a ţea lor sufletească, arta ţi
Delegaţii şi invitaţii au sa al sindicatelor; Gheorghe preşedinte al Uniunii sindi trescu, membru supleant al comunist, slâpîni ai patriei nea, în unanimitate, Rezolu- concursului am intit au ocu nuturilor noastre să cîştigc
lutat cu căldură prezenţa la Borş, preşedinte al Consiliu catelor din agricultură, indus Comitetului Central al P.C.R.; lor. pat primele locuri. întregul aprecierea şi valoarea pe
şedinţa de închidere a tova lui municipal Bucureşti al tria alimentară şi silvicultu Ileana Peter, tehniciană la
răşilor : Emil Bodnaraş, Ma sindicatelor; Iosif Burian, pre ră ; Marin Ioan. preşedintele Fabrica de încălţăminte-.,Clu- Dezbaterile în cadrul con spectacol, oferit de cei mai care o merită !
nea Mănescu, Paul Niculescu- şedinte al Consiliului jude Comitetului sindicatului de la jana* ; Roman Pircea, pre gresului reprezintă o manifes (Continuo?» In pag a 4 o)
a democratici
tare grăitoare
Mizil, Gheorghe Pană. Flo ţean Harghita al sindicalelor; Uzina de aluminiu-Slatina ; şedinte al Consiliului jude
rian Dănălachc, Emil Drăgă- Floarea Bucur, preşedinta co Gheorghe Ion, preşedintele ţean Timiş al sindicatelor; noastre muncitoreşti, a de-
nescu, Janos Fazekas, Glieor- m itetului sindicatului de la Comitetului sindicatului de la Teodor Prunea, membru su
ghe Stoica. întreprinderea textilă Pu Întreprinderea agricolă de pleant al Comitetului Central
Erau prezenţi numeroşi in cioasa ; Constantin Buzatu, stat — M urfatlar ; Francisc al P.C.R., activist al Consiliu
vitaţi — membri ai CC. al preşedintele comitetului sin Kronaweter, maistru principal lui Central al U.G S.R. ; Ion
P.C.R., ai Consiliului de Stat dicatului de la Uzina utilaj la Uzinele de construcţii de Radu. preşedinte al Consiliu ZILNIC RANDAMENTE MAXIME
şi ai guvernului, conducători chimic „G riviţa Roşie“ Bu maşini-Reşiţa ; Vasile Lupşe. lui judeţean Mehedinţi al sin
de instituţii centrale şi orga cureşti ; Florea Chitu. şei sec şef de echipă la Uzina „În dicatelor ; O liviu Ruşu, vice
nizaţii obşteşti, activişti de ţie la Consiliul Central al frăţirea“ -Oradea ; Viorica preşedinte al Consiliului Na
partid şi de stat. vechi m ili U.G S R. ; Iacob Coţoveanu. Maxim, preşedinta Comitetu ţional al Inginerilor şi Teh
tanţi ai mişcării muncitoreşti activist al Consiliului m uni lui sindicatului de la Fabrica nicienilor ; Maria Stânescu,
din ţara noastră, ziarişti ro cipal Bucureşti al sindica „M ondiala“ -Satu Mare ; Nico preşedinta Comitetului Uniu LA iNSĂM ÎNTĂRI!
mâni şi străini. telor ; Petru Despot, şef de lae Moraru, preşedinte al Co nii Sindicatelor din instituţi
secţie la Consiliul Central al m itetului Uniunii ’ Sindicate ile de învâţâmînt şi cultură ;
In Sala Palatului Republicii U.GS.R.; Constantin Dincu- lor din întreprinderile Indus Gheorghe Stuparu. preşedin
se aflau, de asemenea, repre lescu. preşedinte al Consiliu triei Metalurgice şi Con tele Comitetului sindicatului
zentanţii organizaţiilor sindi lui Naţional al Inginerilor si strucţiilor de Maşini ; La de la Uzinele „23 August“ - Intre factorii fitotehnici ca şămintelor organice şi mine te în etapa I, reprezentînd o sezon au demarai înlr-un ritm
cale de peste hotare, invitate Tehnicienilor; Zoltan Falu- risa Munteanu ; Paul Nag.v, Bucureşti ; V irgil Trofin, re contribuie la sporirea pro rale. Din cele aproape 250 hec suprafaţă ue 102 hectare. Din mai alert, ele se desfăşoară
la lucrările congresului. ducţiei agricole însâmînţa- tare fertilizate pînă acum, 48 terenurile însâmînţate, 70 de destul de anemic in cadrul
vegl, preşedintele comitetului membru supleant al C. C. membru al Comitetului Exe
In prima parte a şedinţei sindicatului de la întreprin al P. C. R. ; Elena Nae, cutiv. al Prezidiului Perma rea culturilor in epoca opti ha sînt destinate culturii car hectare sint rezervate plan cooperativelor agricole din
de dimineaţă, congresul a a derea de utilaj pentru indus preşedinta Comitetului sindi nent al Comitetului Central mă prezintă o deosebită im tofilor — la care s-au adminis telor tehnice şi de nutreţ, 15 Sirbi şi Brîzriic. O întirziere
les Consiliul Central al Uniu tria uşoară — Tîrgu Mureş ; catului de la Combinatul de al P.C.R. ; Ioana Tutor, pre portanţă, întîrzierea acţiunii trat 1 440 tone îngrăşăminte ha sînt destinate culturilor caic trebuie să constituie un
nii Generale a Sindicatelor Margareta Fillpaş. director al confecţii şi tricotaj e-Bucu- şedinta Comitetului sindicatu respective determinînd dim i organice şi 15 tone de super- medicinale şi 17 ha legumelor. •erios semnal de alarmă se
din România, din care fac întreprinderii „CrinuT-Bucu- reşti : Constantin Nâstase, lui de la Fabrica de stofe nuarea recoltei cu 20-30 sau fosfat. Inginerul şef al cooperativei, ¡niîlneşte şi la C.A.P. Boz
parte 225 membri şl 79 mem reşti ; Nicolae Gavrilescu, preşedinte al Comitetului sin „Argeşana“ -Pite.şti ; Traian chiar mai multe procente. E După terminarea însâmîn- Ion Avram, ne-a informat că. unde, pînă ieri. nu se însâmîn-
bri supleanţi. şi Comisia cen membru supleant al Comite dicatului de la Exploatarea Vasiliu, preşedintele Comite vitareu scăderii producţiei la ţărilor din epoca 1, eforturile în continuare, se urmăreşte ţaseră încă culturile furajere
trală de cenzori, alcătuită din tului Central al P C.R. ; Ion minieră - Lupenl ; A-urelian tului sindicatului de la Com hectar impune, deci, ca în cooperatorilor şi ale mecani intensificarea pregătirii pa — respectiv sfecla şi trifolie-
35 de membri. Gâleteanu, rednetor-şef al Nistor. preşedintele Comitetu plexul de celuloză şi hîrtie toate unităţile agricole să se zatorilor au fost concentrate tului germinativ pentru plan nele.
S-a anunţat apoi că în p ri ziarului „Munca* ; Mircea lui sindicatului de la Uzina Suceava ; Matei Wiserner. in acorde maxim atenţie resnee- la pregătirea terenului destinat tarea cartofilor şi însâmîn- Rezultatele nesatîsfâcătoare
ma şedinţă plenară. Consiliul Georgescu, preşedintele Uni de autocamioane „Steagul giner la Uzina „Balanţa**-Si- târii întocmai regulilor a cultivării cartofilor de toam ţarea culturilor din epoca a cu care se prezintă la data
Central al U.G-S.R. a ales biu, membru al Biroului exe gro tehnic*. şi a tehnologiilor nă. disculrea suprafeţelor re Il-a. Conducerea unităţii «t actuală o parte din coopera
Comitetul Executiv, format unii Sindicatelor din Con Roşu“-Braşov ; Lidia Orâdean, cutiv al Consiliului munici «tabilite pentru fiecare cultu partizate însămvnţârii porum acordat o atenţie deosebită tivele agricole sînt concreti
din 45 de membri, precum şl strucţii şl Industria Materia preşedinta Comitetului Uniu pal al sindicatelor. ră. bului şi grâpatul culturilor de fertilizării terenului, pe a zate în faptul că au mai ră
Biroul Executiv, alcătuit din Un exemplu demn de ur toamnă. In ceea ce priveşte proape 450 hectare însămin- mas de însâminţat peste 2"> la
preşedinte, şapte vicepreşe mat în această privinţă ni sc finalizarea lucrărilor amintite ţate din toamnă sau care se sută din suprafeţele destina
dinţi Şi trei secretari. Biroul Executiv al Urrunii oferă de către C.A.P. Sîntămă- se remarcă o contribuţie deo însâmînţează în primăvară te culturilor din prima epocă,
Preşedinte al Consiliului rla-Orlea Din relatările in sebită din partea mecanizato încorporîndu-se îngrăşăminte încheierea grabnică a acestei
Central al Uniunii Generale ginerului şef al cooperativei, rilor Ion Oneasâ şi Ion Prata naturale sau minerale. acţiuni pune în faţa organi
a Sindicalelor din România a Generale a Sindicatelor Ilie Ştefânie, am reţinut că din cadrul brieâzii complexe Firesc ar fi ca la această zaţiilor de partid, a consiliilor
fost ales. în unanimitate to pinâ la data dc 2G martie a c nr. 1 Ciopeea. dată însămintai*ea culturilor populare comunale, a conduce
varăşul V irgil Trofin, mem m itetului sindicatului de la nilor ; Gheorghe Stuparu, Ia unitatea respectivă s-a în In privinţa însâmînţârii cul din prima epocă să nu mai rilor unităţilor agricole şi ca
bru al Comitetului Executiv, Preşedinte : V irgil Trofin, cheiat semănatul culturilor turilor ri* « prim - ooeâ se de ridice probleme în nici o coo drelor tehnice sarcina ca azi
al Prezidiului Permanent al membru al Comitetului Exe Fabrica de antibiotice Iaşi ; preşedintele Comitetului sin din prima epocă. In total s-a taşează, de asemenea, realiză perativă agricolă. Tovarăşul
dicatului de la Uzinele „23
C.C. al P.C.R. cutiv. al Prezidiului Perma Francîsc Kronaweter, maistru August"-Bucureşti. însâminţat o suprafaţă de 8f> rile înregistrate la cooperati Teodor Vasiu. primarul co şi în zilele următoare să fie
Alegerea preşedintelui Con nent al Comitetului Central principal la Uzinele de Con de hectare, din care 40 cu o va agricolă din Orâştie. Coo munei 11ia. ne spunea însă mobilizate în cţmp toate for
siliului Central al Uniunii al P.C.R. strucţii de Maşini-Reşiţa ; Pe Secretari : Ştefan Pavel, văz, 40 cu trifoi şi 6 cu sfeclii peratorii cu sprijinul substan că, pînă ieri, fn cele patru uni ţele şi mijloacele mecanice e
Generale a Sindicatelor din Vicepreşedinţi: Gheorghe ler Ileana, tehniciană la Fa membru al Comitetului Cen furajeră. Cunoscînd aportul ţial acordat de mecanizatorii tăţi cooperatiste dc pe raza
Petrescu, membru supleant brica de încălţăminte „Clu- tral al P.C.R ; Nagy Paul. xistente, să se folosească cu
al C. C. al P. C. R .; Ni jana* ; O liviu Rusu, vicepre membru supleant al Comite substanţial al fertilizării solu Gheorghe Tat, Aurel Pitoro- comunei s-au însâminţat abia randament maxim timpul fa
lui asupra nivelului recoltei, a
(Continuare In pafr a 4-a) colae Gavrilescu, membru şedinte al Consiliului Naţio tului Central al P.C.R. ; La existat o preocupare susţinută descu. Martin .’creş şi Ion 89 de hectare din cele 150 pre vorabil pentru pregătirea tere
văzute. Dacă la C A P. Ilia şi
supleant al C.C. al P.C.R.; Pien.Tc au reuşit să însămân
Maria Giligor. preşedinta Co nal al Inginerilor şi Tehnicie risa Munteanu. pentru administrarea îngră ţeze toate culturile planifica Bretea Muresanâ lucrările de nului şi insâminţâri.