Page 94 - Drumul_socialismului_1971_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 5044 » DUMINICA 28 MARTIE 1971
--- atiaaWM«»

D O R E M E

POEŢII CIUTA PATRIA Şi PARTIDUL

Partid, necontenit iţi caut dogorite
Şi fiecare faptă suflet al ţării, şi trupul meu, sunindu-şi viorile,
Putere, soore,
păşeşte mai demn, mai bărbat.
faptă şi cuvînt.
NECULAI CHIRICA
RADU SELEJAN

Pămint stiăvechi
are nume s e »
hvoarele tale
Eu din cuvinte ţes
trăirea firii IOSIF ENGEL Metafizică"
şl faptele In vreme stau — cu vremea cint,
mă împresoară - anume. In ea zidesc - în eo împlînt, î n p la s t ic a h u n e d o r e a n ă , t a i n e l e u n e i î n d e l e t n i c i r i d i ­ t u a ţ ie , t o a t e r e i e ş it e d i n t r - o
Şi fiecare faptă Patrie — adine de jeratic din care O era nouă — în ea urzesc, î o s i f E n g e l se d o v e d e ş t e li­ f i c i l e . P i c t u r a e s t e d o m e n i u l f a n t e z i e e x t r a o r d i n a r ă .
are nume singeie meu îşi soarbe dogorite Pa acest pămint - romanesc. nul d i n t r e c e i m a i l a b o r i o ş i c a r e - l a t r a g e t o t m a i m u l t . — O p le ia d ă î n t r e a g ă d c
şi fiecare lmp)lnlre*i vers. ce dau privirilor mele culorile Prin anii grei — ani de furtuni, a r t iş t i, A c t i v i t a t e a lu i s-a „ M ă p r e o c u p ă i n g e n e r a l t i ­ a f a - z i ş i p i c t o r i , i n c e r c i n d să
Şi-i o poruneâ şi trupului necontenită-năiţore Revolte aprind — din stinşi tăciuni, v ă z u t c o n c r e t i z a t ă In n u m e ­ n e r i i c u a s p i r a ţ i i l e , p r e o c u ­ a b o r d e z e s u p r a r e a l i s m u l , n u
fiecare faptă, de cîte ori mă cuprind viltorile Şi-n flăcăii ard - dureri de rob r o a s e l u c r ă r i , i n s p e c ia l p i c ­ p ă r ile , s e n t i m e n t e l e lo r , n e f a c d c c i t s ă -l c a r i c a t u r i z e z e .
poruncă de-a sul mă reîntorc la ale tale izvoare Strigâte-n veac — de corb. t u r a l e , c a r e i n t r - u n i n t e r v a l ■ m ă r t u r i s e ş t e t i n ă r u l p ic t o r . C u m v e d e ţ i a b e r a ţ i a a c e s ­
către mal fnalt şi zestrea mea de pâmînt, trecătoare, Lumini aprind — sub stâvilare, s c u r t d e t i m p a u a p ă r u t in D r e p t u r m a r e , m a j o r i t a t e a t o r a ? t a l e n t
e x p o z i ţ i i
m u l t e
m a i
p e r s o ­
— Ca o lip s ă d e
l u c r ă r i l o r m e l e au ca t e m a ­
şi toate fapte le-s se preschimbâ-n lumină, ca florile. Moşii întind - lăr’de hotare, n a le sa u d e g r u p , d e s c h is e t ic ă a c e s t s u b ie c t . E x e m p l u : sau fn c e l m a i b u n c a z ca
un sens anume O ţară nouă - acum zidesc la D e v a şi H u n e d o a r a . U n „ T i n e r i i " , „ T i m p u l " , „ N o s t a l ­ o n e c u n o a ş t e r e a c u r e n t u l u i .
Necontenit iţi caut izvoarele
şl toate aşa cum caută zorea, cocoarele Pe acest pămint — românesc. d r u m a s c e n d e n t , î n c r i s t a l i ­ g i e " , „ î n d r ă g o s t i t u l " , „ F a t a S u p r a r e a l i s m u l e s te u n c u ­
cu c a s t a n e " . A b o r d e z in a c e ­
z a r e a s t i l u l u i să u, e s te f ă r ă
se adunâ-ntr-un cuvlnt j şi sufletul meu te soarbe-nsetat; CONSTANTIN DASCALU î n d o i a l ă e v i d e n t . la ş i t i m p s t i l u l m e t a f i z i c : r e n t c u n o r m e p r e c i s e d e la
c a r e n u t e p o ţ i a b a te . A b o r ­
A c t u a l u l p r o f e s o r d e la „ M e t a f i z i c ă / “, „ M e t a f i z i c ă d e z i ca m o d a l i t a t e d e c r e a ­
Ş c o a l a d e m u z i c ă şi a r t e I I " ; g r a f i c a , u n e o r i s c u l p ­ ţ i e s u p r a r e a l i s m u l d o a r c î n d
p la s t i c e d i n H u n e d o a r a , t u r a " . ştii cu a d e v ă r a t să „ d e s e ­
— S p r e ce m o d a l i t a t e
- variantă hunedoreană t i ş t i l o r p l a s t i c i . ş i-a î n c e p u t a tr a s ? — L a c e l u c r a ţ i in m o ­
d e
CK m e m b r u s t a g ia r a l C e n a c l u ­ c r e a ţ i e v ă s i m ţ i ţ i m a i m u l t n e z i " , c î n d c u n o ş t i a n a t o m i a
lu i d i n D e v a a l U n i u n i i a r ­
c o r p u l u i u m a n .
n a c t i v i t a t e a ca p i c t o r in c a ­ — U n d e v a s i n t a d e p t u l m e n t u l d e f a ţ ă ?
d r u l u n u i c e r c d e a r t ă p la s ­ — M ă f r ă m i n t ă c i t c v a id e i
s u p r a r c a l i s m u l u i . M e n t o r i i
tic ă . P i l p i i r i l e d e t a l e n t n e ­ c a r e , t r a n s p u s e p e p in z u ,
m e i s p i r i t u a l i r ă m î n S a l v a ­
I-a fost dat poporului nos­ seori contradictorii in privin­ mentul mult îndrăgit „flo iri- e x t e r i o r i z a t e p r e g n a n t în c ă d o r D a l i şi C h a g a l l C h a g a l l v o r o g l i n d i a s p e c t e d i n a c t i ­
tru sâ trăiască evenimente ţa ideilor, lată varianta con­ ţa". pe care o preferă în lo­ d e t i n â r u l E n g e l la a ce a este m a i p a r t i c u l a r C r o m a ­ v i t a t e a d e s f ă ş u r a t ă in i l e g a ­
deosebite In istoria Iul, sâ In­ siderată cea mai semnifica­ cul crucii. d a tă a v e a u să p r i n d ă c o n ­ tic a sa s c d o v e d e ş t e ir e a l ă l i t a t e d e p a r t i d u l n o s t r u . A ­
t u r . să se a m p l i f i c e , o d a tă
crusteze pe stînca munţilor, tivă : Fapt straniu, apare în a- d a r t o c m a i p r i n a c e a s ta r e u ­ ce s ta v a f i m o d e s t u l m e u o ­
pe coaja copacilor, pe poar­ „Pre m u n ţ i i c e i m a r i/ S u n t ceastâ variantă lancea, obiect c u î n s c r i e r e a la I n s t i t u t u l d e şeşte să e v i d e n ţ i e z e o s i t u a ­ m a g i u a d u s s e m i c e n t e n a r u ­
ta ţin tirim ulu l sau pe şeaua t r e i p ă c u r a r i i D o i îs f r ă ţ i o r i , ! puţin în tîln it la ciobani Su­ a r tă p la s t i c ă şi d e c o r a t i v ă ţie , u n s e n t i m e n t . D a l i e s te l u i s ă u g lo r i o s . I n t e n ţ i o n e z ,
calului întlm plârl deosebite U n u - i s tr in o ş c l./ F r a ţ i - ş i v o - blim ul baladei — alegoria „ I o n A n d r e e s c u * d i n C l u j . m a i v u l g a r , dă o b i e c t e l o r d e a s e m e n e a , să d e s c h id in
din anii năprasnici peste care r o v e a r e f P e s t r i n d - o m o r a r c . / morţii — la care natura de­ u n d e , s u b î n d r u m a r e a a t e n ­ în s u ş ir i c o n t r a r e . P r i n aces­ c u r i n d , la D e v a , o e x p o z i ţ i e
tă a unor m a e ş t r i ai p e n e ­
a trecut. S t r i n u - ş i d e - a u z a r e f Ş i d i n vine martoră cît şi părtaşă, l u l u i , p ă t r u n d e to t m a i m u l t d e g r a f ic ă ... ,
M eritul străbunilor noştri g r a i g r ă ia r e ./ — V o i d o i f r ă ­ parte deosebit de realizată tea sugerează o idee, o s i­ M. BODEA
nu constă doar în faptul că ţ io r i/ C c v ă w r o v i ţ i f S ă m ă artistic în varianta Alec-
au răspuns prezent acestor d - o m o r i ţ i j D e m i - ţ i d - o m o r i f sandri, lipseşte în varianta
evenimente, că le-au îndurat S ă m ă î n g r o p a ţ i : j L a f a g u l culeasă.
cu dezinvoltură sau curaj, cl c e l m a r e j I n m i j l o c d e c a l e / Mama ciobanului, personaj Azi tonte acestea nu mai au
că au ştiut sâ le Imortalizeze L a li n ă f l n t î n ă . / î n m i j l o c d e cunoscut, va fi înştiinţată, la nici o importanţă, rămînind.
în minunatele creaţii popu­ s t în ă . f I a r i n l o c d e c r u c e ! rugămintea acestuia, câ fiul CRONICA LIBRĂRIEI monumentale, doar aceste
lare, ce dezvăluie astăzi tra­ V o i la cap să-mi p u n e ţ i ' F l o i - ei a rămas în urmă, numă- Memorii în care trăieşte o e-
diţii, îndeletniciri, obiceiuri, r iţ a m ea,/ C ă m i - e d o r d e rîndu-şi banii, dîndu-i spe­ pocâ întreagă, plină de frea­
acte de vitejie şi eroism, se­ e a f Lancea la p ic io a r e ./ S ă ranţa de rcîntîlnire. In continuarea seriei de perâ. îşi poate permite acucn măt', de acel amestec de deri­
tea de dreptate şi adevăr, do­ stea ca o f l o a r e ! C î n d v î n t u l Lirismul decurge din ataşa­ Scrieri ale Iul Eugen I.ovj- să-şi publice Memoriile şi — zoriu şi sublim care defineş­
rul de răzbunare. s -o tra g e / F l o i r a s -o . z i c e i mentul ciobanului faţă de ncscu au apărut volumul 2. mai rmilt decît atit — işi poan­ te viaţa. Ln apariţia cârtii, în
Crestînd pe răbojul anilor C t n d v î n t u l b ă ilcare ,/ L a n c e a profesie, dragostea neţărmu­ Memorii, şi volumul .1, Aqua- te permite «ă fie sincer în ag­ 19.10, criticul Pompiliu-, Con-
coloârla infinită a c re a ţiilo r" z d r l n g ă n e a r e L O i l e v e n e a r e / rită pentru viaţă şi bâtrîna-i forte. Memorialistica este poa­ reste Memorii, ştiut fiind eâ stantlncscu considera că cel
populare, poporul a aşezat pe P e m o r m i n l p l î n g e a r c . f D a r mamă, trăsături de caracter te. după literatura de aven­ nu întotdeauna memorialisti­ mai mare elogiu care se pun­
podiumul de onoare „perla" v o i c î n d v e - ţ i d u c e / D e v a î n ­ ale omului din popor. turi, genul frecventat de cel ca imp'Ică neapărat şi since-i te aduce Memoriilor este re­
folclorului românesc, capodo­ t r e b a ( D r a g a m a ic ă - m e a / V o i Cîteva caracteristici ale va­ mai mare nu:nâr de cititori ritate. Lovinescu serie despre cunoaşterea puterii lor de
pera literaturii — „M ioriţa", s p u n e ţ i a f a : C - a m r ă m a s 'n a - riantei culese : concentrarea viaţă. „Cartea — spunea Pom-
distinsă prin înalta valoare pot,/ T o t v i n z l n d la oi/ N u - epicului, folosirea regionalis­ şi genul cel mal gustat pen­ contemporani cu aceeaşi tota­ piliu Constantinescu — se ci­
artistică şl bogatul conţinut m ă r î n d la bani,/ P e a r ip a ş u - melor („voroveare". „strino- tru autenticitatea ;a. C itito­ lă detaşare şi obiectivare cu teşte cu pasiunea unui roman".
de idei. b i i / L a l u m i n a l u n i i " . şel"), a dim inutivelor („floi- rul, om ob' ^uit, are prilejul care ar fi scris despre perso­
„Cea mal nobilă manifesta­ Analizînd prim ul vers, care riţă"), limitarea meşteşugului — şi satisfacţia sau deziluzia nalităţi aparţinînd unor peri­ Afirm aţia crie urrfect valabi­
lă şi azi, după mai bine de
re a neamului nostru“ , cum de altfel este şi titlu l varian­ artistic (lipsesc alegoria mor­ uneori — de a-i vedea in pa­ oade revolute ale literaturii şi
o numeşte M ihall Sadovea- tei, observăm că autorul ano­ ţii şi portretul ciobanului). ginile memorialistice pc ma­ aceeaşi crudă imparţialitate patruzeci de ani. şi este cu n-
nu, şi-a trim is mesageri în nim nu mai foloseşte „pla­ Se întilnesr şi unele forme rii oameni în adevărata lor care îi defineşte opera critică tît mai uimitoare eu cit sînt
toate colţurile ţârii, sporîn- iul", locul de prezentare a dc cuvinte cu turnură arhai­ lumină, adică în ipostaza dc sc transmite şi memorialisti­ foarte rare romanele înseşi ca­
du-şi numeroasa familie. Cu- ciobanilor, preferind codrul. că. „d-omorare", precum şi simpli oameni sau, ca să fo­ cii Opiniile exprimate ai/ci re ¿â-şi păstreze o asemenea
Jegînd, împreună cu membrii Spre deosebire de varianta infinitivele lungi „bâteare", losesc un termen la modă, de- ¡-nu fost contestate, î s-a ne­ prospeţime ce sfidează impla­
cercului de folclor al şcolii, consacrată, ciobanii nu vin „plîngeare". probabil pentru mitizaţi. gat exactitatea şi uneori chiar cabila eroziune a timpului.
cîteva creaţii locale am in tîl- din diferite părţi ale ţârii, doi reuşita încadrării în melodie. La data cînd Lovincscu îşi onestitatea am intirilor şi, a­ C. R.
nit in satele aparţinătoare co­ fiind chiar fraţi, cei caro pun Structura metrică este de 5/6 La 23 de ani, actriţa IRIN A GARDESCU şi-a înscris fru- publica Memoriile, avea în proape cu fiecare capitol, me­
munei Vaţa de Jos mai multe la cale complotul. Păcurarul silabe, ritm trohaic, rimă suc­ museţea-i meridionala pe genericul a şapte filme artistice: urma sa treizeci de ani de morialistul a pierdut cîte un
variante ale cunoscutei bala­ sortit morţii este „străin“ (a- cesivă r,La patru paşi de infinit", „Goudeamus igitur", „Ultima prieten. Toate acestea sînt în-
de „M ioriţa". Versiunile lo­ semânaro cu varianta lui Balada are calitatea de a noapte a copilăriei", „Cerul începe la etajul trei", „Castelul prodigioasă muncă literară O
cale demonstrează că actul de Densuşeanu 18G7. în care mărturisi direct trecutul stră­ condamnaţilor", „Vadul iadului". O reîntilnire acum intr-o strădanie de o legendară o­ iâ micile mizerii care în mod POŞTA
creaţie e încă viu, ciclul ar­ complotiştii sint veri pri­ moşilor noştri, dc a prezenta postură inedită pentru ea, interpretînd rolul genovezei Roxona nestitate, fără nici o fin a li­ fatal însoţesc opere de acest
tistic neîncheiat, iar procesul mari). fapte şi atitudini. din filmul de evocare istorică „Mihai Viteazul", in care actri­ tate lucrativă Este momentul gen şi dc asemenea anvergu­
de răspîndire continuă. Demn Dacă soarta „străinului" nu Culcgind şi valorificînd ţa traversează fermecătoare Şi statuară, elegantă şi hieratică,
de menţionat e o anumită a- se deosebeşte de cea a cio­ creaţii populare, continuăm o evenimentele violente ale unei epoci tulburătoare, urmind cu în care omul Lovinescu se ră, aşa după cum alge mes­ LITERARA
semânare cu variantele întîl- banului, în schimb lipseşte nobilă munefl a scriitorilor şi dramatice frâmintâri sufleteşti destinul tragic al eroului. confundă, chiar în ochii con­ chine şi zadarnice se agaţă de
nite în Moldova de nord prin oiţa năzdrăvană, păcurarul a- poeţilor, considerînd câ aceas­ temporanilor, cu propria-i o- carena m arilor transatlantice. H N A T —
faptul că se cîntâ sub formă flînd singur ce î sc urzeşte şi tă preocupare constituie un I O N D e v a .
de colindă profană cu melo­ nu opune rezistenţă aseme­ act de patriotism, un omagiu C h i a r d a că n u e s te p u b l i ­
l u m i n ă "
die specifică. nea celui din „M ioriţa". Ru­ a d ir înaintaşilor. c a b il ă , „ S e t e a d e
Versurile conţin o varieta­ ga lui este de-a nu-1 despărţi Prol. LIVIU LUCACIU d o v e d e ş t e s i m ţ i r e lir ic ă .
te de formule tipologice, ade­ de mioare cît şi de instru- Vaţa de Jos Pe scena Teatrului „Valea Jiului“ Petroşani R e s t u l , p o e z ii d e i u b i r e p o ­
t r i v i t
v i r s t e i ( O , f r u m o a s a
v lr s t ă a c e l o r 18 a n i
C R Ă C I U N L E O N A T —
H u n e d o a r a . V e r s u r i n e c o n ­
titlu l de Ştiinţa tuturor". Ea c l u d e n t e . T r i m i t e ţ i m a i
GAVRIL TODICA va ieşi <lc doua ori pe luna. „P l e a c ă b e r z e l e m u l t e p o e z ii p e n t r u a n e
in format 13-28 cicero. 3-4 coa­
f a c e o p ă r e r e ,
ie.
In şedin(a de la 21 ianuarie N I C O L A E M U R E Ş A N —
1922. Consiliul de administra­ Prima incursiune a Iui Minulescu pe târîmul genului să lovitură de teatru complicatele meandre ale trib u la ţii­ H a ţ e g . V - a m c i t i t c e le 17
p o e z i i şi a m a j u n s la c o n ­
ţie a societăţii, compus din dramatic este definită sugestiv în cartea de memorii a lor erotice : iubirea cea mare a Irenci fusese chiar Mihnea, c l u z i a că d e m u l t n - a ţ i m a i
cei l) membri fundatori, m-a Claudiei M illian, soţia poetului : „ ..unde temperamentul pe vremuri, fapt care anihilează în conştiinţa eroului c i t i t c u a t e n ţ i e c e e a c c se
însărcinat sâ va aduc la cunoş­ lui febril sc consuma într-un ritm tot atît dc tumultuos ca ideea existenţei unui prezumtiv rival. Dar finalul se în­ p u b l i c ă i n p r e z e n t in r e v i s ­
tinţa acest început şi sâ vâ în­ în poezie, a fost fără îndoială opera de teatru". (Despre făptuieşte în virtutea umbrei tiranice a celei de-a doua t e l e n o a s t r e li t e r a r e .
treb dacâ Dv. n-ati fi dispus Ion Minulescu, p. 179, E.P.L., 1968). Tot Claudia M illian obsesii : Mihnea nu poate suporta gîndul reîntoarcerii la M A R I A F I L 1 M O N — D e ­
sa prim iţi a intra in şirul mem­ este aceea care ne dă o sensibilă caracterizare a piesei, aceeaşi femeie, existenţa-i şi m igraţiile sale fiind curmate va . P e n t r u î n c e p u t n u e
brilor fundatori, contopind re­ fără rcformulâri abstracte ale conţinutului, dar cuprinzînd dc glonţul d irija t de gelozie şi disperare. ră u . C e n e f a c e m in s ă c î n d
vista Dv. „Convorbiri ştiinţi­ acurateţea şi pertinenţa observatoarei iniţiate în tainele „Pleacă berzele“ are, fâră-ndoialâ, virtuţile unui text p e a l o c u r i a p a r e : „ S ă v e z i
fice" cu revista societăţii noas­ laboratorului de creaţie. „Pleacă berzele“ este — după opi­ dramatic pasibil de succes şi azi. Acesta a fost, pe semne, o g iz ă c o l o pe-o f r u n z iţ ă /
tre. nia Claudiei M illian — o suită de „tablouri ale unei tine­ motivul includerii sale în repertoriul teatrului petroşâ- C ă r i n d s p r e ca sa e i i n t i i a
Statutul nostru, aprobat de reţi lirice, cu o ciudată Interpretare a neamintirii, a unei nean. Altm interi există la acest teatru, de două-trei sta­ h r a n ă / I a r c o lo , în p r i d v o r
forurile competente, nu a voite amnezii, din care conflictul avea să-şi sustragă ne­ giuni încoace, tendinţa lăudabilă de a valorifica scenic o p i s i c u ţ ă l S p ă l î n d d e z o r
fost încă tipărit, dar sperăm prevăzutul său final“ (idem) Părerea soţiei scriitorului se piese autohtone valoroase dar rar jucate. In cazul pie­ a c i f r u m o a s ă b la n ă / "... ?
că vă putem trim ite in curînd bazează, înainte de toate, pe confesiunile lui Ion Mînules- sei „Pleacă berzele“ , gestul de cultură — ce tinde sâ de­ F r u n z i ţ ă , p is ic u ţă ... t r e ­
un exemplar dactilografiat, du­ cu. însuşi, despre teatrul său. ^ _ - - - - ----- vină o tradiţie — este dublat b u ie e v it a t e .
pă care apoi va vom ruga sa Poetul mărturiseşte cu fran­ de un fapt spectacologic me­ V I C T O R S E C A R A -
ne daţi răspuns la propunerea cheţe, pe undeva, câ toţi eroii ritoriu. capabil sâ suscite in­ B r a d . „ G h i n i o n u l " e s te
noastră. săi hărăziţi scenei - au fost C ro n ic ă teres. u n t i t l u s e m n i f i c a t i v : p u ­
Preşedinte creaţi după „chipul şi asemă­ Marcel Şoma, semnatarul t e ţ i s ă -l c o n s i d e r a ţ i d r e p t
D. Caiugăreanu narea" sa, fiecare reprezen- regiei, a gîndit un spectacol r ă s p u n s u l n o s t r u la î n c e r ­
tînd în parte cîte o ipostază a — — ^ ^ —i m­
Membrii : A Ostrogovich, personalităţii sale creatoare, *' care păstrează intact atmo­ c a r e a t r i m i s ă .
prof. univ., A. Maior, prof. sfera minulescianâ. S-a scăpat, V I O R I C A P A V E L — H u ­
univ., I P. Voiteşti, prof. purtînd măşti distinctive ,.Numai atşa am reuşit sâ le procur însă. din vedere un lucru foarte important pentru arta n e d o a r a . P r o d u c ţ i i ş c o lă ­
univ., Gh. Vilsan. prof. impresia câ adevărata raţiune a existentei lor nu este spectaculară, anume acele că de la premiera absolută a re ş ti. A r t r e b u i să f r e c v e n ­
univ., Alexandru Borza. prof. decît o simplă exhibiţie de pieroţi şi arlechini la un bal piesei au trecut patru decenii, timp în care gusturile pu­ t a ţ i c e n a c l u l „ F l a c ă r a " d in
mascat, — scrie Minulescu — şi nu o jalnică eternizare a
Anul acesta se împlinesc 25 Este semnificativă scrisoarea univ., Victor Stanciu. prof. unor îngeri standardizaţi, cu care cioplitorii de piatră îm­ blicului teatrofil au înregistrat mutaţii considerabile. Toc­ O r a ş u l d u m n e a v o a s t r ă
mai de aceea o lentilă critică, interpusă textului şi viziu­
S T R U Ţ — D e v a
1 0 A N ^
de ani de la moartea scriito­ pe care i-o trim it fondatorii univ., Aurel Ciortea, prof. se­ podobesc monumentele funerare". nii regizorale, ar fi favorizat categoric reprezentaţia. Fide­ C i t i m în p o s t - s r r i p t u m u l
rului poporal şi popularizator al societăţii culturale „Ştiinţa cund. Sabin Oprean. prof. se­ Piesa „Pleacă berzele", reprezentată în seara de 10 Ia­ litatea stilistică, cu care regizorul formulează spectacolul s c r i s o r i i : „ C r i t i c a îl a d u ­
ştiinţelor, Gavril Todica, per­ tuturor", sub antetul rectora­ cund. nuarie 1921, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti — la baza căruia stă o piesă scrisă acum patruzeci de ani c e p e o m p e c u l m i m a i
sonalitate marcantcă a vieţii tului Universităţii din Cluj, D-sale (într-o prestigioasă distribuţie, strălucind prin numele lui — în spiritul interpretativ al epocii, de plăsmuire a tex­ î n a l t e d e c î t l a u d a " . P r i n
culturale din Transilvania p ri­ care-i solicită nu numai cola­ D-Iui Aristîde Demetriade, Victor Antonescu. Ion Liveseu, Ion tului, încarcă mizanscena cu cîteva semne spectucologice u r m a r e : p o e z i i l e p c c a r e n i
mului pătrar al veacului al borarea cl şi fuziunea cu re­ Gavrit Todica. directorul Morţun şi Ana Luca), se remarcă prin tendinţa netăgădui­ de o greutate barocă. Acestea distonează categoric în con­ l e - a ţ i e x p e d i a t n u s î n t p u ­
revistei
XX-lea. vista pe care societatea Inten­ „Convorbiri ştiinţifice" tă a lui Minulescu de a revitaliza literatura dramatică a textul spectacolului, altm interi îndeajuns de unitar. Ast­ b l i c a b i l e .
Redactor şi colaborator al ţiona sâ o editeze. vremii cu noi mijloace de expresie comică, cu Intervenţii fel, actul doi ar fi putut cîştiga, bunăoară, printr-o dis­ G H E O R G H E T A Ş C U —
unor publicaţii din acea vre­ Redăm mai jos textul in­ Geoagiu-Josenl groteşti şi cu un umor abstractizat de o foarte bună cali­ cretă atenuare a dialogului edulcorat dintre Irena şl M ih­ S ă la ş u d e J os. „ O p ă d u r e
me, autor al mai m ultor stu­ tegral al scrisorii, pusă la dis­ Nu cunoaştem răspunsul lui tate întregul text se structurează pe Ideea metaforizării a nea. Accesibilitatea textului prin travaliul regizoral e evi­ d e a r b o r i î n t i n s ă ! C u pe­
dii şi articole, care se adresau poziţie de prof. Eugenia Pop, Todica la propunerea făcută, unui romantic instinct de pelerinaj, călăuzit atît de fasci­ dentă mai ales în final, unde Marcel Şoma a găsit o so­ tice m i c i d e c î m p i e / A s ­
în prim ul rind cititorilor de una din fiicele lui Gavril To­ dar este evident faptul că scri­ nanta atracţie a exoticelor puncte de reper ale mapamon­ luţie de gust, anihilînd accenul eminamente melodramatic. c u n d e a c u m o c ă p r i o a r ă 1
la sate, conferenţiar activ al dica t soarea cuprinde în conţinutul dului, cît şi de experienţele erotice reprezentate de aven- Distribuţia reuneşte cîteva evoluţii actoriceşti demne C e la m i n e nu moi v i n e i " .
„A ître i", Todica a fost şî râ- Rectoratul Universităţii din său o recunoaştere autorizată Uiri succesive, mereu noi. de reţinut. Chira Scarlat (Irena) conturează economicos N u v i n e căprioara, nu v i­
mîne un exemplu viu de slu­ Cluj a meritelor şi calităţilor in­ Mihnea Dorneseu, protagonistul piesei, este un perso­ portretul femeii seduse de o mare iluzie. Mihnea Dorneseu, ne nici p o e z ia .
naj deosebit de interesant. Obsedat de complexiil Iui Don
jire a poporului. Cluj 28. I. 1922 discutabile ale acestui cercetă­ Juan. aidoma precedenţilor săi, poate fi socotit un erou interpretat de Nicolae Nicolae este bărbatul instabil în ex­ S I L V A N A N D R O N 1 C ,
perienţele sale erotice, elegant, colportînd aerul colorat al
Animat de dorinţa de a con­ nr. 97-921/22 tor şi popularizator al ştiinţe­ sui generis în dramaturgia românească. Ideile freudiene. aventurierului rafinat. Vaier Donca (Radu Majoreanu), I O N D R A G A N E S C U , N.
tribui la ridicarea cultural-şti- Rect. univ lor în masa largă a poporului. en vogue pc timpul genezei piesei, au avut o vizibilă in ­ Mi ic ca Zabalon (Jean Roboiu) sint notabili. Mai apar cu M U R G Ă Ş A N U - H u n e d o a r a .
d c
I m i t a ţ i i n a i v e
p o e z ie
inţificâ a maselor, modestul Domnule director. Acum. cînd se împlinesc 25 de fluenţă asupra lui Minulescu Ele se concretizează grăitor interpretări corecte Al. Codreanu (doctorul) Ludmila Pe­ m o d e r n ă . L i p s e ş t e v e r s u l
funcţionar de bancă din Ge- ani de la moartea sa. se cu­ în cele două complexe ale lui Mihnea : obsesia posesiunii trov (Elena Roboiu), apoi Constanţa Nicolau. I.ucia Lucnn p e r s o n a l ( i n a f a r ă d e a lte
oagiu editează, începind cu a­ CUiva profesori universitari vine să ne amintim cu admi­ depline a Irenci şi obsesia caracterului unic şi irepctabil şi Vasilc Duţw. li p s u r i ) .
nul 1917, revista „Convorbiri şi secundari din Cluj au fun­ raţie şi respect ca de un om al fiecărei aventuri. Ircnn Majorcanu este şi ca o com- Scenografia lui Aurel Florea asigură un cadru pla-tir R. T . D A N — H u n e d o a r a ,
ştiinţifice", o adevărată trib u ­ dat o societate culturală cu nu­ care şi-a pus priceperea şi pu­ plcxuatâ, evadînd din prezent pe firul memoriei care con­ inspirat pentru acest spectacol onest, străbătui dc prezenţa S A N D U L A S C O l - O r o l i -
nă de afirmare a ideilor sale mele „Ştiinţa tuturor", avînd terea de muncă în slujba ri­ duce spre o marc dragoste din tinereţe Dar spiritualita­ charme-ului minulcscian. şu M i r , L I V I U v n t . T U R A -
progresiste, care devine curînd de scop in primul loc publi­ dicării nivelului de cultură al tea franţuzească a lui Minulescu rezolvă cu o spectaculoa­ AL. COVACI R U — S i m e r i a : d e o c a m d a ­
cunoscută in lumea ştiinţifică carea unei reviste de populari­ compatrioţilor săi. tă, nu.
şi în cercuri largi de cititori. zarea ştiinţelor, care va avea Prol, CLEMENTE CONSTANDIN