Page 95 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 95
— t «".^.ï7jaaR3iLfi
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5044 ® DUMINICA 28 MARTIE 1971 3
fn CBrs«l acestui trimestru, ţă mobtlurile care au faci au luat cuvlntul au dovedit îndîrjltă a întregului popor
in lumina hotârîrii Secre litat uriaşul prestigiu al o prealabilă pregătire temei şi necesitatea unei aseme
tariatului C.C. al P.CR. p ri României socialiste pe a nică. Ce a relevat dezbate nea politici — expresie fi
vind dezbaterea în organiza rena Internaţională, sublini rea din această organizaţie delă a voinţei de pace şl
ţiile de partid a unor pro ind printre factorii hotărî- de partid, pe scurt i In pri progres ce animă pe fiecare UPUMIM
bleme ideologice de actuali mul rînd, studierea cu se om al muncii din ţara noas
tate, în strînsâ legătură cu tori al acestei ascensiuni, po riozitate şi răspundere a bi tră.
nevoile practice ale colecti litica activă, fermă şi nea bliografiei indicate şl a altor
Dezbaterile ce aa avut loc
velor de muncă din unităţi bătută a partidului şi statu materiale în legătură cu te pînă acum în organizaţiile
le de producţie, au avut loc lui nostru, rolul pe care l-au ma pusă în dezbatere. Mem de partid au scos în relief şi SPOffflVA
un important număr de ase avut iniţiativele multiple şi brii de partid care au luat unele lipsuri care, fireşte,
menea activităţi în întreprin cuvîntul au pornit nu de la dacă vor fi combătute cu
deri, instituţii, în organizaţii permanente ale conducerii toată energia nu vor mai im
le de bază ale partidului din noastre de partid şi de stat, nişte păreri periferice, de pieta asupra nivelului la care N A T A Ţ I E — A î n c e p u t , la B u c u r e ş t i , m e c i u l i n
C.A.P., I.A.S. şi alte forma precum şi îndatoririle ce re părtate de temă cum se Jn- trebuie să se desfăşoare în t e r n a ţ i o n a l d i n t r e R o m â n i a şi P o l o n i a . H O C H E I —
ţii de lucru. vin fiecărui cetăţean în spri tîmplă în unele organizaţii, mod normal adunările de U . R . S . S , a s u r c la s a t i n d e r b i u l C M . , g r u p a A , p c
ci de la una din problemele
De la început trebuie re jinirea acestei politici iolo- de bâză pe care le-au dezbă partid consacrate activităţii S u e d i a (8—0). C a m p i o n a t e l e , f â r ă C a n a d a , s in t f ă r ă
liefat faptul că existenţa u de aprofundare a cunoştin s a r e ş i p i p e r , d a r şi fă ră ... p r o f e s i o n i s m . S t e a u a f a c e
n o s t r u ,
r a v a g i i în c a m p i o n a t u l
la
C iu c .
M i e r c u r e a
nor recomandări de teme, a ţelor ideologice. Una din a L U P T E — C o n s t r u c t o r u l H u n e d o a r a , la O d o r h c i , p a r
tematicilor şi bibliografiilor ceste lipsuri este, fără îndo t i c i p ă la e ta p a a l l l - a a c a m p i o n a t u l u i d i v i z i o n a r A ,
trimise organizaţiilor de par ială, studiul uneori superfi a l ă t u r i d e f o r m a ţ i a l o c a lă L e m n a r u l şi O l i m p i a Sntu
tid a facilitat acestora po M a r e . L u p t ă t o r i i h u n e d o r e n i a u şanse. T E N I S D E
sibilitatea de a-şi alege pen cial al bibliografiei indicate, M A S A — Lu N a g o y a ( J a p o n i a ) , î n c e p e a s tă zi c a m p i o
întrebările de control — pa
tru dezbatere probleme po Adunările pentru care unii propagandişti nu le n a t u l m o n d i a l . S u c c e s t e n i s m a n e l o r r o m â n e M a r i a
trivite cu preocupările lor, cu prea folosesc — au pus în A l e x a n d r u şi E l e o n o r a M i h a l c a , s u b î n d r u m a r e a a n -
puterea de asimilare a mem situaţii dificile pe unii mem t r e n o a r c i E l l a C o n s t a n t i n e s e u ! S C H I — î n t r e c e r i l e
b rilor de partid. Cel mai ma d o t a t e c u „ C u p a V o i n ţ a " a u f o s t d o m i n a t e d e s c h i o
re număr de organizaţii şi-au bri de partid chiar la une r i i d e la... Ş c o a l a s p o r t i v ă P e t r o ş a n i . V O L E I — C n r -
ales teme cu caracter econo le probleme elementare In v i n u l D e v a ( f e m i n i n ) t a t o i ie a z ă , în c o n t i n u a r e , ş e f ia
în
legătură cu tema pusă
mic, a căror aprofundare c l a s a m e n t u l u i . C o r v i n u l H u n e d o a r a ( m a s c u l i n ) g r e u ,
dezbatere. Se desprinde
din
poate duce la lichidarea u această stare de lucruri ne d a c ă n u i m p o s i b i l , v a s c ă p a de... c o a d a c l a s a m e n t u l u i .
nor lipsuri, la Înlăturarea F O T B A L — F e i j e n o o r d a î n v i n s U n g a r i a c u 3— 1. H a i,
unor bariere care frîneazâ cesitatea Imperioasă de a U . T . A . ! P e l e ş i-a a n u n ţ a t , i r e v o c a b i l , r e t r a g e r e a d i n
pregăti mai bine adunările
desfăşurarea normală a mun de dezbateri pe teme ideolo e c h i p a n a ţ i o n a l ă a B r a z i l i e i . A m a i f ă c u t - o d e c i t e v a
cii. O clasificare sumară ne gice. în acest scop, la biblio o r i p tn ă a c u m . . . „ C u p a R o m â n i e i“ se j o a c ă pe... c e r
arată că un mare număr de teci trebuie asigurată, pe te t i f i c a t d e n a ş t e r e . Steaua şi C . F . R . T i m i ş o a r a s - a u
c a l i f i c a t d u p ă „ c r i t e r i u l a t i n e r e ţ i i . P e e t n d „ c r i t e r i u l
organizaţii de partid au pus me, bibliografia indicată, f r u m u s e ţ i i j u c ă t o r i l o r ? P a r c ă t o t u ş i m a i f o t b a l i s t i c e
In dezbatere probleme ale s l n t l o v i t u r i l e d e la 11 m . S t e a u a r o ş ie B e l g r a d , P . S . V .
organizării producţiei şi înaintea dezbaterilor tre E i n d h o v e n şi F .C . L i v e r p o o l — e c h i p e l e c a r e a u t r e c u t
consultaţii,
buie organizate
muncii, ale calităţii şi com răspunsuri Ia întrebări în c u t ă v ă l u g u l p e s t e f o t b a l u l n o s t r u d e c l u b In c o m p e
petitivită ţii produselor, o al legătură cu tema c e urmen- t i ţ i i l e e u r o p e n e — a u a j u n s fn s e m i f i n a l e l e î n t r e c e r i
tă parte ~ probleme p ri a fi pusă în dezbatere, l o r r e s p e c t i v e . L e - a m a n t r e n a t b in e ... T V , I n f u g ă p r i n
Aspect din otellerul modeliştilor de la „Sanitarul“ « Deva.
vind politica externă a par discuţii pe form aţii de lucru Ştefan Horvath şl losif Kol si pregătesc noii» titluri de cam M o l d o v a d u p ă D i n a m o B u c u r e ş t i , a f o s t o p r i t ă d e G i l
tidului şi statului nostru. precum şl alte forme ce vor pioni. M ă r d ă r e s c u la p o r ţ i l e C o p o u l u i . C a să f i e „ p e teren“,
Organizaţiile de partid din sitoare în flo ririi pe mai de tut liber, cu referiri la do fi utile în această activitate. c a r u l d e r e p o r t a ) a r ă m a s în... p a n ă la Bdcău. Ei, da !
şcoli, în majoritatea lor, au parte a ţării. La „V idra“ O- cumentele studiate. In al doi Foto: N. GHENA D e a i c i v o m v e d e a u n m e c i — m i u ţ ă , la o s i n g u r ă
studiat şi pus în discuţie te râştie, unde 8-au dezbătut lea rînd, trebuie relevat fap Dezbaterile ideologice ce p o a r t ă . P a r c ă m e c i u l R a p i d — P e t r o l u l n - a r f l tefe-
problemele reducerii preţu tul că în cuvîntul partici a ii loc în organizaţiile de ba
me privind modernizarea !n- g e n ic ... M u r e ş u l D e v a v a î n c e r c a să d e v i n ă l i d e r . M i
lui de cost, tovarăşa Marin panţilor la dezbatere a fost ză au în concepţia lor fun n e r u l T e l i u c t r e b u i e să î n v i n g ă p e C h i m i c a T l r n ă v e n i .
vâlţlămîn tulul, îmbunătăţirea Caraşca, după ce a expus cu vizibilă preocuparea acesto damentală un caracter prac A l t f e l , la a n u l v a j u c a c u A u r u l C e r t e j . C o r v i n u l H u
activităţii şcolii in procesul claritate ce înţelege dînsa ra de a nu discuta steril, ci tic, strîns legat de nevoile n e d o a r a a c a m p i e r d u t c u r s a p e n t r u p r i m u l lo c . l - a u
-le educare prin muncă şi prin preţul de cost şi care de a lega învăţămintele a cotidiene şi de perspectivă PROGRAMUL I; 6,00 Buletin de r ă m a s u r m ă t o a r e l e . P ă c a t I I n p r i n c i p i u , J i u l e s t e o
sînt căile reducerii lui, s-a cumulate de necesităţile pro ale producţiei, ale educaţiei, ştiri; 6,03 Concertul dimineţii; 7,00 în v i n s ă s i g u r ă la S t e a u a . D e c e să nu se î n c e r c e o e
pentru muncă a tineretului, Radiojurnal; 7,43 Avanpremieră
oprit asupra unor sarcini cesului de educaţie a tine ale activităţii sociale m ulti PENTRU 24 ORE c h i p ă n o u ă ? C i t „ v e t e r a n i i a p o a t e f a c şl t i n e r i i . . .
cotidlAnâ; 8.00 Sumarul presei ;
rolul şcolii, al profesorului în specifice întreprinderii, pro- relor vlăstare ale siderurgiş- ple. De aceea, ca oricare a 8,08 Ilustrate muzicale; 9,00 Ora „ S ă p t ă m l n a c u l t u r a l ă a C a p i t a l e i " a... d e s c o p e r i t a d e
Vremea va fl schimbătoare,
educarea patriotică a elevi punînd aoluţli constructive. tilor hunedorenf. La ordinea dunare de partid, adunările satului; 10,00 Radlomagazlnul fe cu cerul temporar noros, fa v ă r u l d e s p r e f o t b a l u l r o m â n e s c : e c h i p e l e d e c l u b s i n i
meilor; 10.30 Şlagăre: 11,00 Bule
lor. La dezbaterile ce au de zl fiin d o problemă de de dezbateri pe teme Ideolo tin de ştiri; 11,03 InUlnlre cu me vorabil ploilor slabe. Vlntul m a i s l a b e d e c l t n a ţ i o n a l a . Braxx>, u r m a ş i l o r U H <5o-
politică externă, participan gice trebuie să se încheie cu lodia populară $1 interpretul pre va aufla potrivit din aud-vest.
Tematldîe de larg orizont, loc In C.S. Hunedoara şi la ţii la dezbateri au făcut de măsuri concrete prin care să ferat; 12.00 De ţoale pentru toţi; Temperatura va ccâdea uşor. l u m b ! I n f r t n g e r i l e c u 3, 4 şi 8 la z e r o n u n e - a ti s p u s
bazate pe documentele Con alte întreprinderi sau insti se referiri Ia felul în care fie mobilizate toate forţele 13.00 Radiojurnal; 13.13 Noutăţi Minimele vor fl cuprinse Intre a c e la ş i lu c r u . . .
dlâcografice; 13,30 Orchestra
de
tu ţii se observă clar că un muzică populară a Radtotelevjzlu- minus 2 şl zero grade, Iar ma
gresului al X-lea al partidu cadrele didactice au datoria lâ îndeplinirea sarcinilor ce N. STAN QU
anumit număr de membri nll; 14,00 Unda veselă i 14,30 For ximele Intre 12 şl 14 grade.
lui, pe hotârlrile plenarelor de partid citesc, se preocu de a împleti în activitatea revin comuniştilor, celor maţii vocaJ-lnstrumentale de mu
zică uşoară; 13,00 Buletin de ştiri;
Comitetului Central de după pă de problemele ideologice, Instructiv-educatlvă cunoaş la lţi oameni ai muncii în le 15,03 Caravana fanteziei; 15,50
gătură cu tema ce a fost dis
terea de către elevi, în func
congres şi cuvîntârile rosti îşi însuşesc cu răspundere cutată. Creştei'ea preocupării Sport şl muzică: 18,20 Teatru
scurt; 19,00 Radiojurnal; 10,15 Sc-
cunoştinţele atît de necesare ţie şi la nivelul posibilită Iccţtunl din opereta „Valsurile
te de către tovarăşul Nicolae ţilo r ce le oferă vîrstn, o organelor şi organizaţiilor de
activităţii pe care o desfăşoa Vlenei* de Slrauss-Mouc.zy; 19,35
Ceauşescu cu diferite prile politicii interne şi externe o partid pentru pregătirea şi Din înregistrările Măriei Tănnsc U N A L A A TEATRULUI
ră. Se detaşează şi cu acest desfăşurarea la un înalt n i şl ale Iul Grlgoraş Dlnlcu; 2n.no
ju ri, au făcut ca numeroşi partidului şi statului nostru. Tableta de seară; 20,03 Zece me
prilej acei membri de par vel de exigenţă n dezbate lodii preferate; 20.40 Dans ; 21.2S
comunişti care au luat cu- tid pentru care studiul nu In sfîrşit, s-a remarcat nota rilo r se va solda cu rezulta P.C.R. — 30 Consemnări de Paul
personală a dezbaterilor, a
Dlaconescu: 21.30 Cî/itâ AI. Bano,
vîntul în cadrul dezbaterilor este accidental ci reprezintă dică nu s-au repetat în mod te deosebit de valoroase în Trio Grlgorlu şi Mary Hopkin;
să ridice probleme majore e componenţă constantă a stereotip nişte lucruri me activitatea de partid, în pro 22.00 Radiojurnal; 22.10 Panoramic NFRĂŢIRII INTRE OAMENI
sportiv; 22,30 Romanţe; 22.50 Mo
ment poetic; 23.00 Parada ritmu
ale activităţii economice şl activităţii lor, o necesitate morizate în mod expres pen cesul de producţie şi va a rilor; 24,00 Buletin de ştiri; 0.03—
vea drept efect ridicarea ni
social-polltlce. In dezbaterea obiectivă. tru acest prilej ci s-au făcut velului politico-ideologic al 6.00 Estrada nocturnă.
PROGRAMUL II; 6.00—8,00 Ma
ce a avut loc în organizaţia Deosebit de fructuoase au legături fireşti între politica comuniştilor, sarcină de ma tineu duminical; 7,00 Radiojurnal; In fiecare an, la 27 martie, ţara noastră şl-a manifestat societatea actuală au fast ci
de partid de ia laboratoare fost dezbaterile din organi de pace şi prietenie cu toate re actualitate pentru condu 8.00 Teatru radiofonic pentru co se sărbătoreşte Ziua mondi adeziunea deplină la această teva din temele luate în dis
popoarele lum ii pe care o pil; 8.50 Piese instrumentale; o.oo ală a teatrului, zi simboli iniţiativă destinată să pro cuţie. Cu acelaşi prilej, per
le C.S.H., de exemplu, tova zaţia de partid a Şcolii ge desfăşoară partidul, cu tra cerea competentă a proble Solişti şl orchestre dc muzică u moveze prin mijlocirea tea sonalităţi de frunte ale vie
răşul Nicolae Chlndler a lă nerale nr. 0 din Hunedoara melor complexe ce le revin. şoară; 9,30 Buletin de Ştiri; 0,33 zând înfrăţirea oamenilor trului înţelegerea între po ţii artistice şi culturale in
VA place opera 7; 10,00 Avanpre
prin intermediul acestei stră
m urit pe larg, cu competen- unde toţi cel 7 tovarăşi care diţiile mai îndepărtate ale a mieră cotidiană; 10,15 Muzică u vechi arte. Nobila iniţiativă poare, să contribuie la apro ternaţionale au adresat oa
cestui spirit, Intre munca PETRE TIRAU şoară; 10,30 A 7-a arfă; 11,00 Con menilor de teatru din lumea
certul orchestrei de cameră a Fi luată în 1902, la cel de-al pierea oamenilor în numele
larmonicii din Tirgu Mureş; 13,00 IX -lea Congres al Institutu frumosului, progresului şi întreagă călduroase mesaje
Mu2lcA uşoară interpretată de de salut. Directorul general
Donovani 13,15 Cine ştie. c'ştlgâ; lui Internaţional de Teatru păcii. De altfel, in spiritul a
I4.no Buletin de ştiri: 14,«5 Varie — I.T.I., una din instituţiile cestor înalte principii îşi des al UNESCO, Rene Maheu,
ca")i LUPENI: Femela sA se tăţi muzicale: 14,50 Agendă folclo compozitorul D m ltri Şosta-
teamâ de bArbat („Cultural"); rică » 16,15 CIntecul pămlntulul specializate ale UNESCO, la făşoară activitatea cele 43 de
Viţelul de aur — seriile I-II strămoşesc; 15,45 Publicitate ra care este afiliată şi ţara teatre dramatice româneşti. kovici, scriitorii Miguel An
(„Muncitoresc")] LONEA: Re dio; 16.00 Muzică de promenadă; gel Asturias şi A rthur M il
constituirea („Minerul”); ANI- 16.30 Serial radiofonic pentru U- noastră, de a se consacra Bucurîndu-se de sprijinul ler, actorii Lawrence Olivier,
NOASA: ZboarA cocorii („Mun '<«*\eri1 ascultători; 17,00 Buletin de teatrului o zi anume, a fost permanent al statului, Insti
citoresc“); PAR.OŞENI: Cir d se ştiri; 17,03 Almanah sonor: 18,00 tuţiile noastre teatrale, slu Jean Louis Barrault şi Ite-
aratA cucuveaua („Energia”) i Cărturari români. Slmlon Mehe salutată cu simpatie de slu lene Weigel au semnat ase
DEVA: iVtltiAl Viteazul - so- PLTKI/A: „Z“ („Muncito dinţi: 10,30 Arii din operete; 18,45 jito rii scenei de pretutindeni. jito rii scenei se mîndr^sc' as-’ menea mesaje in care, dînd
rllle l- I I („Patria"! s Mihai resc") i VULCAN; Medicul de Glume muzicale cu Florian Pitiş In această zl. oamenii de tea tăzi cu frumoase realizări.
viteazul — seriile I—II („Ar Ir asigurări („Muncitoresc“) ; şi Dan Tu/aru: 19.03 Romanţe; Un repertoriu bogat, care în expresie gîndurilor lor, au ţi
ta"); SIMERIA: Omul care nu URICANI: Mnyerling — seriile 10,25 Muzică uşoară; 20,00 Bule tru ca şi spectatorii aduc o- nut să elogieze nobleţea, u
poale fi acuzat . („Mureşul“) ; I-1I („7 Noiembrie“) ; BARBA- tin de ştiri; 20.05 Revista literară maglul lor sincer milenarei mănunchează, alături de cre
HUNEDOARA! GCitoveva do TEN1: Splendoare In Iarbă („« radio; 20.35 Două Inimi Intr-un arte. menită să educe şi să aţiile dramaturgiei româ niversalitatea şi veşnica ti
Brabant (,,9t«terurgistul*) j Bal August"); ORAŞTIE: Departe vals; 30.48 Bratislava 1970. Tineri nereţe a teatrului.
tagul ţi Do şapte ori şapte de lumea dezlănţullA — seriile Interpret!; 21.23 Clntâ Tom Jones; cultive cele mai alese senti neşti, valorile dramaturgiei
(,.Constructorul“) ; Fantasme I-II („Patria"); Dreptul de n 21,40 Studioul de poezie; 22,00 In mente omeneşti. Au loc re din toate tim purile şi de pre Anul acesta, sărbătorirea
(„Arta“) ; CALAN: In arşl|a nop (e naşte („FlacAra"); OEOA- vitaţie la dans; 23,00 Buletin de prezentaţii speciale. Zilei mondiale a teatrului —
GIU-BAI: Petrecerea] HAŢEG:
ţii („II tonic“); TELIUC: Cel Amintiri bucureştene („Popu ştiri; 23,05 Muzica Şl marile Între tutindeni, în măsură să con cea de-a X-a — are ca te-
bări ale omului; 24,00 Concertul
1 000 de ochi al dr. Mabuse Sărbătorind cu consecven tribuie, astfel, la dezvoltarea
(„Minerul“) ; G1IELAR : Fra lar“); BRAD: Omul din Sier pentru plan şl orchestră de Jean ţă Ziua mondială a teatru gustului artistic al marelui <T)â „Teatrul şl televiziunea",
ra („Steaua roşie”) ;
GURA-
ţii Karamazov — seriile I-H Absil, Simfonia I de Nicolae Bul- dată fiind Importanţa pe ca
(„Minorul"); PETROŞANI: Ctn- BARZA: BAIeţll In haine de cliu; 0,55—1.00 Buletin de ştiri. lui chiar de la crearea ei, public ; regizori şi pictori re cele două Instituţii o au
piele („Minerul“); ILIA: Jur
(ccclc mftrll („7 Noiembrie"); nalul unei cameriste („Lumi r --------------------------------------------- scenografi înzestraţi cu m ul în lumea contemporană. Po
Fabllo magicianul („Republl- na“). tă fantezie; actori de talent triv it tradiţiei, în seara de
Rapsozii plaiurilor hunedorene — asigură mişcării noastre 27 martie, teatrele din ţara
teatrale noi şi noi succese.
In acelaşi timp. originalita noastră, ca pretutindeni în
lume, prezintă cele mai bu
în confruntare interjudeţeană tea şl vitalitatea teatrului ne spectacole ale lor, prece
bAletl şl o fată"; românesc sînt recunoscute
21.35 initluire pe platou eu Ni tot mai m ult pe plan mon date de lectura mesajului
colao Herlea, Ion Volcu, transmis, de astă dată, de
Vall Niculescu, Viorica S t i m a ţ i c i t i t o r i , dial.
Flintnşu, Emil Gavrlş, I n m u n i c i p i i l e d e p e m a l u r i l e B e g ă i şl B î r z a v e i poetul chilian Pablo Neruda.
Stanclu Slmlon, formaţia — a c o l o u n d e t o t c e t ă ţ e a n u l î ţ i a m i n t e ş t e că „ B a n a - Activitatea noastră teatra Şi, înainte de ridicarea corti
Guido Manusardl, Ştefan lă stă în prezent sub sem nei, în sălile de spectacole
tu-ţ f r u n c e a " — m e s a g e r i i m i ş c ă r i i d e a r t i ş t i a m a
BAnlcA ; nal unui mare eveniment • vor răsuna, emoţionante, cu
t o r i d e p e p l a i u r i l e h u n e d o r e n e a u d e m o n s t r a t a s e a
DUMINICA 22,23 Telejurnalul de noaptei ră la T i m i ş o a r a şi v o r f a c e la f e l a s t ă z i la Reşiţa Îm plinirea a 50 de ani de la vintele poetului i „Pe cele
22.35 Duminică sportivă; crearea Partidului Comunist
23,00 închiderea emIsluntL c ă la n o i, a ca s ă , p u l s u l v i e ţ i i n u s e r e z u m ă n u m a i la şapte insule din cele şapte
8,45 Gimnastica de dlm(nea(A; Român. Gloriosului jubileu
9,00 Matineu duminical pentru o ţ e l. c ă r b u n e s a u l u m i n ă , c i c u n o a ş t e o c o n t i n u ă e l e mări care alcătuiesc lumea,
copiii LUNI v a ţ i e s p r e f r u m o s , s p r e c o m o r i l e a r t is t ic e . C e i m a i îl sînt dedicate strădanii, toţi vor să construiască, toţi
10.00 viata Râtului; preocupări, concretizate în
11.30 Albumul compozitorilor 18.00 Scena şl ecranul; c u n o s c u ţ i r a p s o z i a i d n t e c u l u i şi j o c u l u i n o s t r u , c e l e numeroase manifestări, prin vor să cunoască şi să recu
români : Tibcrlu Bredi- m a i î n d r ă g i t e f o r m a ţ i i s e c o n f r u n t ă , a ş a d a r , în m ă noască. cu toţii vrem să ne
ecanuj 18.30 „Pe deal pe la UnrnA(el" i e s t r i e c u s o l i ş t i i şi f o r m a ţ i i l e d e f r u n t e d i n j u d e ţ e l e tre care se înscriu în prim ul vedem în teatru aşa cum am
12.09 De ntraJA patriei; — emisiune de muzică rînd Zilele dramaturgiei ori
populară;
12.30 In reluare, la cererea te 18,43 Revista economică Tv. ; A r a d , C a r a ş S e v e r i n , M e h e d i n ţ i şi T i m i ş , I n c a d r u l fost şi aşa cum vom fi. Poe
lespectatorilor. c e l u i d e - a l X - l e a concurs — . O m a g i u p a r t i d u l u i", ginale. In cîteva centre ale zia e pîinea mea cea de toa
Revista operetei (II); 19,15 Publicitate; N e r e p r e z i n t ă — le p r e t i n d e m şi a v e m î n c r e d e r e ţării, această amplă trecere
13,ÎS Fotbal; Spoit ciul» BacAu 19.20 1001 de «cr! — emisiune te z ile le ; nu sînt decît un
— C.F.R. Timişoara; pentru cel mici; c ă v i r t u o s — c o r u r i l e d i n D o b r a , O r ă ş t i e şi H u n e în revistă a creaţiilor dra poet din Chile, un om care
ÎS,00 Emisiune In limba ma 19.30 Telejurnalul dc seară. d o a r a . f a n f a r e l e m i n e r i l o r d i n V a l e a J i u l u i şi d i n maturgiei originale actuale Ş» se află aproape şi departe
ghiara; Agenda polHlcA; M u n ţ i i A p u s e n i , f l u i e r a ş i i d i n M u n ţ i i O r ă ş t i e i , f o r ale artei interpretative . se
16.30 Studioul „N". 20.00 50 de ani. In 30 de evo de fiecare dintre voi, bărbaţi
Invitatul emisiunii: scrii cări. Anul 1933. m a ţ i i d e d a n s u r i d i n z o n a p ă d u r e n i l o r , t a r a f u r i , o r află în plină desfăşurare. şi femei al teatrului mondi
torul Marin Preda; Adunarea de la Ţebeai c h e s t r e d e m u z i c ă u ş o a r ă , d e m a n d o l i n e , s o l iş t i v o
18.00 Emtslune-concurs : „Un- 20,10 Film artistic: „Martorul c a l i şi i n s t r u m e n t i ş t i d i n D e v a , C ă l a n , B r a d , V a ţ a Pentru fiecare ediţie a Zi al. Mă încumet totuşi să mă
de-l greşeala ?•; principal"; lei mondiale a teatrului. In gîndesc la ceea ce vom avea
19.00 Voci tinere: Paula StAn- d e J o s , G h e l a r şi a lt e l o c a l i t ă ţ i . S î n t sute d e t i n e r i şi stitutul Internaţional de Tea cîndva cu toţii i un teatru
clulcscu, Gabricln SIAncs- 21.20 Ocolul ţării In opt luni; v i r s ţ n i c l , d e b ă r b a ţ i şl f e m e i , c a r e a u d ă r u i t m u n c ă ,
cu, Tntlnua Ghcmichc, 22.20 Muzică uşoarA cu Glgl p a s iu n e , t a l e n t şi ia r ă ş i m u n c ă — p e p a r c u r s u l f a z e tru a propus spre dezbatere simplu, dar nu simplist, cri
Mariana Mllca ; Manta, Sile Dlnlcu, Ton o temă de o stringentă ac tic fără a fi inuman, un tea
19,20 )001 de seri; Calbtrache, Bebe Prigo l o r a c e s t u i c o n c u r s p l i n d e s e m n i f i c a ţ i i consacrat a
19.30 Telejurnalul de searA: ria j n i v e r s ă r i i s e m i c e n t e n a r u l u i p a r t i d u l u i — p e n t r u a tualitate şi cu bogate sem tru fără îngrădiri, care îna
Furnalele nr. 7 şl 8 ale Combinatului siderurgic Hune 20.00 60 de ani, In 50 de evo 22,40 Telejurnalul do noapte — n e d e s fă t a , r e c o n f o r t a şi a n e c o n v i n g e d i n nou că nificaţii în planul relaţiilor intează năvalnic ca un flu viu
doara, cări. Anul 1931. Sport; h u n e d o r e a n u l n u - i „ l a s ă - m ă să t e la s " n i c i d n d e dintre fenomenul teatral şi al Anzilor, impunîndu-şi pre
Procesul de la CrAlova;
20.10 FUm artistici „O sutâ de 23.00 închiderea emisiunii. uorba d e c t n t e c şi j o c . societate. Teatrul şi tineretul, tutindeni propriile m aluri“.
Vă v o m ţ i n e la c u r e n t c u r e z u l t a t e l e o b ţ i n u t e . teatrul şi şcoala, teatrul şi
publicul, rolul teatrului In SANDA IONESCU
Bi
P ro iectu l d e p rivin d a c tiv ita te a cantine!< intermediare în aproviziona
re, procurarea m ărfurilor di
rect de la producător, va face
ca produsele agroalimentare
re s ta u ra n t 4 * n d e z b a te re a o pin iei publice să poată ajunge în cantină Spicului nr. II.
la un preţ mal redus, ceea ce
VIND CASA SIMERIA, str:
vine în avantajul consuma
Publicarea in presă a pro iedului de lege privind acti cestor unităţi o conducere oamenii să-şi poată cumpăra felul în care vin în sprijinul torului. De aici şi o aprovi ★
zionare mai variată şi, dec!,
vitatea cantinelor-restaurant pentru salariaţi, punerea sa colectivă, în care vor avea în pauza de masă preparate abonaţilor. Am încercat să restaurant, care vor spori în meniuri diversificate. STUPINA „LAYENS" DE
în dezbaterea publică consti tuie pentru oamenii muncii un cuvînt de spus reprezen proaspete. Dar pentru că ast aduc cît mai multe îmbună mod calitativ activitatea Pentru ca unitatea noastră VINZARE, 20 rame sau pie
un bun prilej de a-şi aduce contribuţia la îmbunătăţirea tanţii salariaţilor şi ai abo fel de subunităţi nu vor pu tă ţiri meniurilor, modului de pentru deservirea salariaţi să poată trece în rîndul canti se, roi. Teofil German, Go-
şi definitivarea noii legi. Pu blicăm azi două dintre scriso naţilor asupra activităţii can tea fi deschise peste tot, pro deservire şi n-aş putea spu lor şi a membrilor lor de nelor-restaurant, de talia mu di neţii gara Zam.
familie. E încă o dovadă a
rile sosite la redacţie pe marginea proiectului de lege. tinei-restaurant Măsura este pun ca pe lîngâ cantine să ne eâ strădaniile colectivului g rijii pe care partidul şi sta nicipiului Deva, e necesară a
în deplină concordanţă cu funcţioneze bufete, de unde nostru n-au dat roade. In ul tul nostru o poartă maselor sigurarea unei baze materiale ★
0 nouă expresie a grijii faţă de om atmosfera de perfecţionare a să ne putem face cîte un pa tim ii trei ani, n-am avut nici largi de oameni ai muncii. corespunzătoare : moderniza GĂSIT CĂŢELUŞĂ MARO,
democraţiei noastre socialiste. chet de merinde. Pentru noi o reclamaţie din partea ce Am reţinut în mod deose rea bucătăriei, înzestrarea cu coada tăiată. Posesorul se
Iau masa de mai m ulţi ani vem asigurată o mîncare bu Este firesc ca abonaţii, care minerii, care nu putem ieşi lor care au servit masa la bit articolele care se referă utilaje şi mijloace de trans va adresa Ergiu, Deva str.
în cantinele întreprinderilor nă. plătesc masa, salariile lucră din mină la bufet o astfel noi. Dimpotrivă. Dar nici la noua organizare, la func port adecvate, cu personal Grigorescu 45.
in care am lucrat şi pot apre Citind proiectul de lege e torilor din aceste unităţi, să de rezolvare este deosebit de n-aş putea spune că sînt ţionarea şi aprovizionarea care să asigure deservirea în *
cia folosul pe care acestea laborat de către Consiliul de aibă dreptul de a-$i spune favorabilă. m ulţum it cu ceea ce oferim acestor unităţi. Găsesc bine două schimburi. Propun, ‘ de
îl aduc oamenilor aflaţi în M iniştri şi Uniunea Genera părerea asupra treburilor u VASILE GAINARU abonaţilor. Unitatea noastră venită înfiinţarea acelui co asemenea, ridicarea regiei ac VIND CASA NOUA, eu
producţie. C it este de bine lă a Sindicatelor cu privire nităţii. miner la E.M, Teliuc e susceptibilă de îmbunătă m itet de conducere, larg, cu tuale pe care o plătesc în grădină, Câstău nr. 112.
cînd, ieşind din mină, după la activitatea cantinelor-res- Proiectul de lege conţine ţiri substanţiale, înccpînd de delegaţi din partea între treprinderile ce au salariaţi *
0 ore de muncă grea, găseşti taurant am înţeles însă că multe prevederi prin care Garanţii pentru spo la aprovizionare, moderniza prinderilor ai căror salariaţi ca abonaţi ai cantinei, fără
VIND CONVENABIL OPEL
o mîncare caldă, gustoasă, guvernul, aplicînd consecvent cantinele-restaurant vor p ri rea u tilajului pc care-l folo sînt abonaţi ai cantinei, din însă ca aceasta să aibă re RECORD OLIMPIA, in stare
servită în condiţii bune de i- politica partidului de ridicare mi o condiţie superioară de rirea funcţiei utilita sim şi pînă Ia diversificarea partea sindicatului, ai orga percusiuni asupra costului
gienâ. Acum muninc Ja can continuă a nivelului de trai organizare şi funcţionare, de meniurilor. De aceea, proiec nizaţiei U.T.C., ai abonaţilor. mesei plătit de salariaţi. bună de funcţionare. Pricaz,
tina nr. 1 a Combinatului si a! oamenilor muncii, pune asigurare a unor meniuri re a cantinei tul de lege privind activita Activitatea acestui comitet — Colectivul nostru dovedeş str. M. Viteazul nr. 4.
derurgic Hunedoara, o canti baze noi îm bunătăţirii deser consistente abonaţilor, la un tea cantinelor-restaurant pen care stabileşte măsuri p ri te m ult spirit gospodăresc, ★
nă bună, care dă posibilitate v irii abonaţilor de cantine. preţ de cost convenabil. Con Am aproape zece ani dc tru salariaţi îl găsesc opor vind buna funcţionare a hărnicie şi abnegaţie şi, sînt
1.1.
VIND MOTOCICLETA
abonaţilor să-şi aleagă, în Cred cu puse sub tutela co sider că legea trebuie să a cînd sint responsabilul can tun şi l-am prim it cu deo cnntinei-restaurant, îmbună convins, că va face totul pen CU ATAŞ, MOTORETA „CAR-
funcţie de posibilităţi, meni merţului. creîndu-li-se posi- sigure o diversificare mai tinei Consiliului popular al sebit interes. L am parcurs tăţirea calităţii m eniurilor tru ca perspectiva unităţii PAJI", Simeria, str. Aurel
ul care le convine, deci la b ililă ţi mai largi de aprovi pronunţată a deservirii. Am m unicipiului Deva. In acest cu atenţie, articol cu a rti fixe. diversificarea lor după noastre să se poată înscrie Vlaicu nr. 92.
preţuri convenabile. Ni se zionare, cantine le-restaurant în vedere necesitatea ca noi răstimp am vizitat nume col. şi am înţeles că — supus cerinţele abonaţilor — va ri cu răspundere în cerinţele
servesc zilnic 3 feluri de vor putea desfăşura o activi le cantine-restaurant să-şi roase unităţi similare din ju dezbaterii publice şi îmbună dica substanţial munca în prezentului proiect de lege. 4t
m încare; de 4 ori pe sâplâ- tate mai bună de deservire. creeze mai multe subunităţi deţ şi din ţară, m-am con tăţit cu propunerile oame tregii unităţi. Proiectul vine SEVER PACURARU VIND CASA SIMERIA, Şo
mînâ ba*/:; mîncunj o for Mi se pare foarte bună de desfacere, bufete, tonele, sultat cu omologii mei, pen nilor muncii — acest proiect cu îm bunătăţiri însemnate şi responsabilul cantinei seaua Naţională nr. 29.
mează carnea. Cu alic cu prevederea proiectului de le aşezate cît mai aproape de tru a împrumuta din experi va pulea deveni legea de în ceea ce priveşte aprovizio Consiliului popular
vinte, la preţurile stabilite a- ge prin care se asigură a- Jocurile de muncă, pentru ca enţa lor, pentru a cunoaşte bază a viitoarelor cantine- narea. Excluderea verigilor municipal Deva