Page 97 - Drumul_socialismului_1971_03

L - » / #/»/ fy //////////////////////W /////A ///////////////////////////////////W ^ //// 4
w V . b *
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-VA !

H ■ Evoluţia situaţiei din 1

I 1
| Orientul Apropiat |

| ■ Veşti confuze în legătură J

| cu evenimentele din |

| Pakistan !
| I
I b Curier, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5045 MARTI 30 MARTIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI I

Bunul mers al investiţiilor feroviare impune Plecarea la Moscova a dele­

Condiţii optime pentru gaţiei Partidului Comunist

accelerarea ritmurilor Român, condusă de tovarăşul

Pentru dezvoltarea, moder­ lei s-a asigurat de-abia în a­ drelor de bază din industrie,
nizarea şi sistematizarea cest an, reiese limpede că în construcţii şi transporturi din NICOIAECE AUŞE SCU
transportului feroviar, Regio­ faza de pregătire, de altfel judeţul Hunedoara s-a stabi­
nala de câi ferate Deva be­ hotârîtoare, a realizării pro­ lit ca obiectiv minimal rea­
neficiază şi în acest an de gramului de investiţii la Re­ lizarea în prim ul trimestru
importante fonduri de inves­ gionala de câi ferate Deva a anului a cel puţin 23 la su­ Luni la amiază a părăsit fan Voltec, Iosif Banc. Petre Icn Congres a) PC.U.S.. a so­
tiţii. Sint prevăzute a se e­ nu s-a acţionat la nivelul im ­ tă din planul anual de in­ Capitala, plecînd la Moscova, Blajovîei, Miron Constanti- sii la Moscova luni dupâ-a-
xecuta lucrări pentru electri­ pus. vestiţii. In mod cert că dacă delegaţia Partidului Comu­ nescu, Mihai Dalea, Ion Ili- mia7â.
ficarea liniei ferate Petroşani Astfel că I.EC.CF. Bucu­ conducerile Regionalei de nist Român, condusă de tova­ escu, Ion loniţâ, Vaslle Patili- La aeroportul Vnukovo, de­
— Mintia, dublări de linii, reşti şi-a planificat pentru căi ferate Deva şi şantieru­ răşul Nicolae Ceauşescu. se­ neţ, Ion Stânescu, Mihai Ma­ legaţia a fost înlîmpinatâ de
centralizări eleetrodinamice, prim ul trimestru doar 2,14 la lui C.C.F. nr. 17 Petroşani cretar general al Partidului rinescu, Ion Pâţan, membri C». I. Voronov. membru al
poduri, dormiloare şi locuin­ sută din planul anual de acţionau la tim p cu măsuri Comunist Român, care va ai C.C. al P.C.R., ai Consiliu­ Biroului Politic al C. C. al
ţe muncitoreşti construcţii-montaj, iar I C.C.F. eficace pentru pregătirea şi participa la lucrările celui lui de Stat şi ai guvernului, P.C.US.. K. F Katuşev, se­
C.C. a! P.C.US.,
cretar al
Deşi o mare parte din a­ Timişoara 12,1 la sută. execuţia investiţiilor, obiec­ de-al XX IV-lea Congres al conducători ai in stitu ţiilor M A Leseeiko, membru al
ceste obiective au termen de Şantierul C.C.F. nr. 17 Pe­ tivu l stabilit era posibil de Partidului Comunist al U ni­ centrale şi organizaţiilor ob­ C.C. al P.C.US, vicepreşedin­
punere în funcţiune în anii troşani, antreprenor căruia îi realizat şi de către feroviari. unii Sovietice. şteşti. te al Consiliului de M iniştri
viitori, stadiile fizice ce tre­ revine aproxim ativ. 40 la su­ Dar, atît beneficiarul cit şi Din delegaţie fac parte to­ Au fost de faţă V.S. Tika- al U.RSS.. K. V. Rusakov şi
buie atinse în 1971 sînt ho- tă din volumul lucrărilor de constructorul conştienţi de varăşii: Paul Niculescu-Mizil, nov, însărcinatul cu afaceri V. M. Buşuev, şefi de secţie
tărîtoare. Cu toate acestea, construcţii-montaj ale bene­ propriile lor neajunsuri — membru al Comitetului Exe­ ad-interim al Uniunii Sovie­ la C.C al P.CU.S., V. I. Droz-
activitatea de investiţii a re­ ficiarului, a prelim inat să e­ din păcate numai atît — Termocenftrala Mintia. In camera de comandă termică a cutiv, al Prezidiului Perma­ tice la Bucureşti, şi membri donko. ambasadorul Uniunii
gionalei nu se ridică la nive­ xecute în primele 3 luni doar şi-au stabilit pentru prim ul generatorului nr. 1 operatorul Mirşu Aristică supraveghează nent, secretar a! CC. al ai ambasadei. Sovietice în România.
lul posibilităţilor şi cerinţe­ 17,2 la sulă din planul anu­ trimestru o sarcină de plan aparatura de măsură şi control. P.C.R., Janos Fazekas, mem­ La plecare, tovarăşul Nicolae Erau de faţă Theodor Ma­
lor. Aceasta rezultă şi din al. Lucrările de sistematiza­ redusă, strâduindu-se din Foto : N. GHENA bru al Comitetului Executiv Ceauşescu şl ceilalţi condu­ rinescu. ambasadorul Româ­
faptul că pentru finele p ri­ re a staţiilor, consolidările de răsputeri pe parcurs să-şi a­ al C.C. al P.C.R., Leonte Râu- cători de partid au fost salu­ niei în Uniunea Sovietică, şi
mului trimestru se preliminâ tunele şi poduri în vederea dapteze ritm ul de execuţie la tu, membru al Comitetului E­ taţi cu multă căldură de mii membri ai ambasadei.
a se realiza numai 13,2 Ia operaţiunilor finale de elec­ cifrele din plan fără a avea xecutiv al C.C. al P.C.R., şi de oameni ai muncii veniţi Tn aceeaşi zi. au sosit la
sulă din planul anual de in­ trificare a traseului Petro- în vedere că amploarea, com­ Consfătuire de lucru pri­ Teodor Marinescu, membru pe aeroport. Moscova, pentru a participa
vestiţii şi 14,2 la sută la con- şani-Mintia fiind investiţii în plexitatea şi urgenţa lucrări­ a) C.C. al P.C.R, ambasado­ La ora 12,45. în aclamaţiile la Congresul al XX IV-lea al
strucţii-m ontaj. Desigur că continuare au asigurate do­ lor de investiţii reclamă în rul Republicii Socialiste m ulţim ii, avionul oficial a de­
planul de investiţii al peri­ cumentaţiile la nivelul pla­ mod incontestabil mal mult. România la Moscova. colat, îndreptîndu-se spre ca­ P.C.U.S.. delegaţiile Partidu­
oadei se realizează integral. nului anual, conducerea şan­ Pentru trimestrele urmă­ vind activitatea de proiec­ La plecare, pe aeroportul pitala Uniunii Sovietice. lui Comunist Bulgar. Partîdu
Dar ce fel de „planificare“ tierului însă nu şi-a mobi­ toare, sarcinile sînt m ult mai Bâneasa. delegaţia a fost sa­ Iul Comunist din Cehoslova­
★
este aceasta ? Este ea fonda­ lizat în suficientă măsură po­ mari şi nu încercăm să pre­ lutată de tovarăşii Ion Gheor- MOSCOVA 29. — Cores­ cia. Partidului Socialist Unifi
tă pe considerente obiective? tenţialul productiv de care figurăm de pe acum bilanţul tare şi sistematizare ghe Maurer. Emil Bodnaraş, pondentul Agerpres, Lauren- din Germania. Partidului
In primul rînd trebuie spus dispune. final. Considerăm totuşi o­ Manea Mănescu. Gheorghe ţiu Duţâ. transmite : Delega­
că i-ealizările sînt influenţate Un alt aspect care trebuie portun să subliniem necesi­ ţia Partidului Comunist Ro­ Muncitoresc U nit Polonez şi
negativ de modul cu totul ne­ remarcat şi reţinut de facto­ tatea intensificării eforturilor Pe linia aplicării în viaţă nală şi locativâ. uniunilor co­ Pană, V irgil Trofin, IIie Ver- mân, condusă de tovarăşul alte delegaţi», care au fost în-
corespunzător în care au fost rii răspunzători de soarta in­ pentru lichidarea cît mai a recentelor indicaţii ale con­ operativelor meşteşugăreşti şi deţ. Maxim Berghianu. Flo­ Nicolae Ceauşescu, secretar tîmpinale de membri ai Bi­
pregătite condiţiile pentru vestiţiilor feroviare este că o grabnică a neajunsurilor ma­ ducerii do partid şi de stat. de consum, şefii serviciilor de rian Dânâlache, Emil Drâgâ- general a] Partidului Comu­ roului Politic, secretari ai
realizarea investiţiilor. Se parte însemnată a realizări­ nifestate în activitatea de ale t o v a r ă ş u l u i Nicolae arhitectură şi sistematizare a­ nescu. Petre Lupu. Dumitru nist Român, care va participa C.C. 01 P.C.U.S., activişti de
şTie că beneficiarul este o­ lor valorice nu se regăseşte investiţii feroviare, prin • ur­ Ceauşescu în cuvântarea ros­ le consiliilor populare muni­ la lucrările celui de-al X X IV -
bligat să pună documentaţia corespunzător în stadiile fizi­ gentarea asigurării întregii tită la Conferinţa Uniunii A r­ cipale şi orăşeneşti, vicepre­ Popa, Gheorghe Stoica, Şte­ partid şi de stat sovietici.
tehnică la dispoziţia con­ ce ale lucrărilor, acestea documentaţii şi deschiderea hitecţilor din România p ri­ şedinţi ai comiletelor execu­
tive ale consiliilor populare
structorului cu cel puţin 3 constituind sume încasate finanţării pentru obiectivele vind îmbunătăţirea activităţii
cuprinse în plan, accelerarea de proiectare a construcţiilor municipale şi orăşeneşti, ca­
luni înainte de începerea a­ pentru organizarea de şanti­ şi de sistematizare a locali­ dre din conducerea Trustului
ritm ului de execuţie, creşte­
nului de plan. Or, regiona­ ere şi contravaloarea opera­ tăţilor. ieri la Deva a avut de construcţii Deva, activişti CU PLANUL TRIMESTRIAL ÎNDEPLINIT
rea eficienţei economice şi loc o consfătuire de lucru. Au ai Consiliului judeţean al sin­
la de căi ferate, la sfârşitul ţiunilor de proiectare Prin
respectarea programului de participat arhitecţi, şefi de a- dicatelor.
prim ului trimestru, nu at'e urmare, procesul de materia­ teliore şi conducerea Institu­ La lucrări au luat parte to­
punere în funcţiune. De ase­
documentaţie pentru lucrări lizare a lucrărilor fizice, sin­ tului judeţean de proiectare, varăşii loachim Moga, prim - OTElARIA ELECTRICA Şl FABRICILE Pînâ la sfârşitul trim estrului se prevede
menea. se impune o colabo­ secretar a) Comitetului jude­ n depăşire a planului Ia producţia globa­
— planificate a se executa în gure de altfel în măsură să tovarăşi din cadrul Direcţiei DE AGLOMERARE DE LA C.S.H.
rare mai fructuoasă între be­ judeţene de arhitectură şi sis­ ţean dc partid, preşedintele lă şi marfă dc 11 la sută şi respectiv 11,3
1971 — în valoare de apro­ reflecte eficacitatea execuţi­ tematizare. precum şi condu­ Comitetului executiv al Con­ Topitorii de la cuptoarele electrice ale la sută. iar Ia productivitatea muncii de 4,7
neficiar şi executanţi în ve­
xim ativ 16 milioane lei Da­ ei. se desfăşoară mai lent de cători ai altor direcţii ale siliului populâr judeţean, Vi- Combinatului siderurgic Hunedoara au o- la sulă. Dc remarcat este şi faptul că
derea optim izării întregului chente Bălan, prim-viceprc- laborot ieri. în prim ul schimb dc lucru, sectorul dc investiţii ol întreprinderii a
că avem în vedere şi faptul d t indică bilanţul valoric. Consiliului popular judeţean,
flux de construcţii-montaj. lucrători ai birourilor de pro­ şcdinle al Comitetului execu­ ultimele tone de otel special din preve­ reuşit ca în perioada scursă din acest an
că documentaţie tehnică în La consfătuirea de lucru a să realizeze 26,5 la sută din planul de
iectare aparţinînd întreprin­ tiv al Consiliului popular ju ­ derile planului trim estrial de producţie.
valoare de peste 8,2 milioane activului de par.tid şi a ca­ A. MOLDOVAN derilor de gospodărie comu­ deţean, Stei ian Popescu, vice­ Ei vor da în plus pînâ la încheierea tri­ investiţii aferent întregului an.
preşedinte al Comitetului e­ mestrului mai m ult dc 800 tone dc metal ★
xecutiv al Consiliului popu­ destinat uzinelor constructoare de maşini Şi colectivul minei Mnncclii Mic o rea­
lar judeţean. şi utilaje din tară. lizat planul de producţie pe prim ul trimes­
Materialul prezentat şi dis­ Sporul de producţie s-a obţinut îndeo­ tru ol anului. Se cstîmca.’ă ca pîr.ă la
cuţiile purtate au făcut o am­ sebi pe seaina creşterii indicelui de u tili­ sfârşitul lunii m a ifir să fie extras faţă de
plă analiză a activităţii des­ zare a cuptoarelor, care este mai »nare cu prevederile iniţiale eu 4,6 la sută mai
făşurate în domeniul proiec­ 4,5 la sută faţă de realizările din anul mult. minereu complex.
tării construcţiilor şi sistema­ precedent. Răspunzând cerinţelor unităţi­
tizării localităţilor judeţului, lor beneficiare colectivul oţelăriei a îm ­ ÎNTREPRINDEREA DE MATERIALE
fiind evidenţiate rezultatele bogăţit gama sortimentală prin asimila­ DE CONSTRUCŢII BlRCEA
pozitive înregistrate, deficien­ rea a două mărci noi de oţeluri aliate cu
ţele care s-au manifestat în caracteristici superioare. Antrcnot cu entuziasm în marea între­
această fază de materializare Tot ieri. au îndeplinit planul trimestrial
a investiţiilor, fiind propuse dc producţie şi lucrătorii celor două fa­ cere socialistă ce se desfăşoară în întrea­
totodată şi soluţii, măsuri brici dc aglomerare a m inereurilor din ga ţară în cinstea semicentenarului parti­
dului, colectivul întreprinderii de mate­
pentru remedierea acestora. combinatul hunedorean. In perioada care rialo de construcţii de la Hircea a înde­
In cadrul dezbaterilor a luat a trecut de In începutul anului, c| au pus
cuvîntul tovarăşul loachim la dispoziţia furnaliştilor. peste sarcinile plinit oii 3 zile înainte* dc termen planul
Moga. Indicînd măsuri meni­ de plan la zi, o cantitate dc aglomerat fe­ trimestrial la producţia globală şi marfă.
te să ducă la creşterea acti­ ros autofondant care poate servi la pro­ Ga rezultat al utiliză rii mar eficiente a
vităţii de proiectare, la valo­ ducerea a peste 10 000 tone de fontă. capacităţilor dc producţie şi a tim pului
rificarea t rad iţi i hor locale în de lucru, lucrătorii din cadrul acestei u­
construcţii, la creşterea gra­ I. M. BARZA SI MINA nităţi realizează pînă la finele tuni! mar
dului lor de utilitate, prim ul MUNCELU MIC tic peste prevederi 40 000 cărfimizi Ier*
moizolantc din diatnmil. blocuri nreiahri-
secretar al Comitetului jude­ Harnicul colectiv de muncă din cadrul cate echivalente cu 206 000 biuăti cără­
ţean dc partid a arătat că ju ­ întreprinderii miniere Barza a înregistrat mizi normale, 80 tone c o ^W iii şi produ­
deţul Hunedoara dispune dc zilele acestea un succes dc prestigiu : rea­ se din vată minerală şi tio so^e dc te­
cadre valoroase care vor pu­ lizarea cu 5 zile înainte de termen a pla­ racotă.
tea traduce în viată sarcinile nului trimestrial. Este un succes la care Merită evidenţiat faptul că succesele
cc le sînt încredinţate pe li­ şi-au adus contribuţia toate sectoarele
nia ridicării nivelului şi ca­ productive, un loc fruntaş ocupindu-l m i­ obţinute în prim ul trimestru marchează
îndeplinirea angajamentelor luate de co­
lită ţii activităţii de proiecta­ nerii de la sectoarele I şi II Musariu şi lectivul acestei întreprinderi în cinstea
re şi a celei de sistematizare Valea M orii, care au depăşit planul la aniversării unei jum ătăţi de veac de Ia
a localităţilor judeţului. minereu extras cu 30 la sută. crearea Partidului Comunist RomAn.
MESAGERI Al ARTEI HUNEDORENE IN CONFRUNTĂRI INTERJUDEŢENE
In pagina a ll-a

TIM IŞ O A R A REŞIŢA A R A D

Un adevărat recital „Graiul munţilor Festivalul cultural-artistic al pionierilor şi şcolarilor

de virtuozitate! noştri, vuietul lor“ Felicitări, copii!

A m v r e a , s t i m a t e cititor, ca lăriei, î n m ă n u n c h e a t i n t r - u n p e d a g o g i c D e v a — I o n V a n i - V Situaţia Jiului—
prin a c e s t e r î n d u r i s ă -ţ i t r a n s ­ s p e c t a c o l - i m n , p a t e t i c o m a g i u ca , d i n j u r i u , m ă r t u r i s e a :
Reprezentativele muzical- cunoscători în ale genului ar­ Zilele de sîmbâtâ şi du­ lui şi cîntului hunedorean, m i t e m m ă c a r u n d r a m d in a d u s p a r t i d u l u i p ă r i n t e fu a­ „ l a t ă frumosul pe care
coregrafice din 5 judeţe — tistic popular, nu au fost minică vor râmine fă­ revăisarea lor năvalnică de l i o r u l m i n d r i e i p e c a r e n o i, n u l g l o r i o s u l u i său j u b i l e u . ţ i - l tot mai critică
p o a t e d a
p r e l u c r a r e a s i m ţ i t ă
Timiş. Arad, Cnraş-Severin. de Ioc dezamăgiţi. Cei care ră îndoială m ult tim p in vitalitate şi virtuozitate, de h u n e d o r e n i i , a f l a ţ i d u m i n i c ă A fo s t u n s p e c t a c o l în care a f o l c l o r u l u i l o c a l " . Ş i, i n c c -
Mehedinţi şi Hunedoara — au evoluat — artişti amatori amintirea ospitalierului şi autenticitate şi înaltă ţinută in sa la d c s p e c t a c o l e a T e a ­ t r a d i ţ i o n a l u l s-a î m p l e t i t c u p în d d e la a c e a s tă m e l o d i c ,
şi-au dat inlîlnire la T im i­ aparţinînd caselor de cultu­ căldurosului public reşiţean. artistică. Au cunoscut. în a­ t r u l u i d c s ta t d i n A r a d — c e m o d e r n u l , i n t r - o ţ i n u t ă a r t i s ­ m i c i i a r t i ş t i h u n e d o r e n i au
şoara pentru a se întrece în ră şi cluburilor muncitoreşti Atmosfera sărbătorească a celaşi timp. sensibilitatea su­ a g ă z d u i t s p e c t a c o l u l d i n c a ­ t ic ă c e a r i d i c a t H u n e d o a r a c î ş t i g a t n u n u m a i a t e n ţ ia , e n ­ B Scoruri strlnse
eintcc şi joc. Cinci mari an­ — au transformat o simplă fost creată de prezenţa suc­ fletului oamenilor de pe me­ d r u l f a z e i r e p u b l i c a n e a F e s ­ — şi p r i n m i j l o c i r e a c o p i i l o r - t u z i a s m u l şi i n i m a p u b l i c u l u i ,
sambluri de amatori au e­ participare de concurs în- cesivă pe scena casei de cul­ leagurile noastre, pasiunea t i v a l u l u i c u l t u r a l - a r t i s t i c al artişti — la rang de m î n d r i e . d a r şi a p r e c i e r i l e j u r i u l u i î n ­
voluat cu tot ce au avut mai tr-un adevărat recital de v ir­ tură din localitate a artişti­ lor neîntrecută pentru fru­ p i o n i e r i l o r şi ş c o l a r i l o r — N u se p u t e a o m a i c a ld ă şi r e g i s t r a t e a p r o a p e d u p ă f i e ­ în divizia C
autentic şi bun sub deviza tuozitate. Hunedoara, judeţul lor amatori aparţinînd câmi- mos, pentru tot ce inegalabila l - a m în c e r c a t . A m v r e a să te în f l ă c ă r a t ă c h e m a r e , c a r e să c a r e p u n c t p r e z e n t a ' A p a r i ­
simbolică „Omagiu partidu­ ai cărui oameni harnici au nelor culturale şi sindicatelor artă populară a reuşit să l a c o m p ă r ta ş la b u c u r i a ce d e s c h id ă s p c c t a c o l n l h u n e d o - ţia in s c e n ă a s t r ă v e c h i u l u i o -
lu i" în concursul artistic în­ fost apreciaţi şi răsplătiţi dc de înti-eprindere din judeţele transmită din generaţie in am s i m ţ i t - o e t n d sa la „ c i n t a * r c n i l o r . c a ce a f ă c u t ă p r i n h ic e i d e ia r n ă , s t a t o r n i c i t d e - a WCampionatul
chinat apiopiatci sărbătoriri curînd de către conducerea ; Arad, Caraş-Severin, Hune- generaţie prin grai şi miş­ in a p l a u z e l e r i t m a t e , c î n d d r g la s u l b u c i u m e l o r d c t u l n i c ă - l u n g u l M u r e ş u l u i — c o l i n d a ­
— semicentenarul partidului de partid şi de stat cu Ordi 1 doara. Mehedinţi şi Timiş care urmaşilor. Poate pa­ la m a s a j u r i u l u i sâ a u z e a r c s e le d i n B u l z c ş t i i d c S u s t u l c u d u b a — in i n t e r p r e t a ­
Simbâtâ seara, hunedorenii nul Muncii clasa a Ilî-a | care se întreceau in cadrul rada portului sutelor dc m e r e u : „ B r a v o / " , „ E x c e p ţ i o ­ ( î n d r u m ă t o a r e p r o f . A d r i a n a r e a p i o n i e r i l o r d e la Ş c o a l a judeţean
f o r m a ţ i a
C i n d
B u lz ).
c o r a l ă
au trecut pe scena operei ti­ C. DROZD finalei Concursului al X-lea artişti hunedoreni desfâsura- n a l ! " , „ F o r m i d a b i l Z". P e n t r u a p i o n i e r i l o r şi ş c o l a r i l o r d c LUCIA LICIU
că c e i p e s te 300 do. e l e v i h u ­
mişorene „proba de foc" a al form aţiilor artistice — M. BODEA n e d o r e n i , a r t i ş t i a m a t o r i , a ­ la L i c e u l d i n H a ţ e g ( d i r i j o r
bunei lor pregătiri, în faţa centrul Reşiţa. La această j u n ş i la fa z a f i n a l ă a c o n ­ V . B ă t r i n c e a ) a p r i n s să „ j o a ­ $ Clasamente
unei săli dornice să cunoască amplă confruntare, cei pre­ c u r s u l u i . a u d u s p c s c e n a a r ă ­ c e " „ L i n a “ şi ..I n v i r l i t a “ —
(Continuar« in pag., a 3*a) zenţi aa avut ocazia sâ-1 eu-
mai îndeapioapc talentul ve­ ;Contimiorv fci pop. a :#oj d e a n i c i n t e c u l şi j o c u l l o r f i ­ compoziţii a le p r o f e s o r u l u i
cinilor. Şi timişorenii, buni I noascâ p« mesagerii dansu­ re s c , d e s p r in s d i n trtrsta copi­ I o n M u n t e a n u , d e la Liceul