Page 99 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 99
3
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5045 MARJI 30 MARTIE 1971
W: î vHU-^ggim-v-iviraJi.« jlumja
MESAGERI Al ARTEI HUNEDORENE D um inică pe ogoare
ÍN CONFRUNTAŞI INTER JUDEŢENE RITMURI INEGALE DE LUCRU
In aceste zile, cuvîntul de toate câ, pînâ ieri, nu se în- agricolă se ştia ce plante se
ordine pentru cooperatori şi sâmînţasc nici un hectar cu vor cultiva, la data cînd tre
Un adevăr mecanizatori este folosirea cu tatele sînt destul de slabe. sească locul sub brazdă, aces
gă
buia ca seminţele să-şi
culturi din prima epocă, iar
la pregătirea terenului rezul
randament a
maximum de
tea nu sînt nici măcar în ma
forţei d© muncă, a m ijloa
celor mecanice şi a tim pului Am aflat că şeful secţiei, gazie. O parte din cantitatea
favorabil executării lucrări Petru Floran, era plecat aca de seminţe de trîfoliene a co
lor agricole în cîmp. Avînd în să (la Orâştie) şl. In lipsa lui, operativelor agricole d>n Sînt-
andrei şi Peştişvi Mare nu s-a
recital de epocă şi la pregătirea terenu tractoriştii fac ce pot, măcar adus încă de la deeuscntarc,
vedere câ realizările la însâ-
ne-
mînţarea culturilor din prima
avînd înmtnate nici
unde
iar la C.A.P. Sîncrai,
ordinele de lucru. Nici pre
lui destinat cartofilor şi po şedintele cooperativei, Judele germinaţia unor seminţe este
rumbului nu sînt cîtuşi de Carol, nu se arăta prea în necorespunzătoare, se aşteap
puţin satisfăcătoare, firesc grijorat de înttrzicrea lucră tă să pice.. o mană cerească?
era ca duminică să fie între
Vor veni oare
seminţele
v irtu o zita te ! prinse ample acţiuni in toate rilo r de sezon din moment singure la aceste unităţi dacá
ocupa de... aranjarea
ce se
nu se acţionează de urgenţă
unităţile cooperatiste.
Cum
s-a răspuns însă vinei aseme m ărfurilor în rafturile coope şi energie pentru procurarea
rativei de consum.
nea cerinţe acute 7 lor ? Nu se ştie câ timpul nu
— N-am semănat nimic pî
a adus-o orchestra de man ★ nâ acum, dar mîine (29 mar se opreşte In loc pentru în-
tîrziaţi 7
doline a Casei de cultură tie a.c. — n.n.) vom însâmîn-
l il|j[i< M JIi'M l l w n din Hunedoara — d irijo r Zicala „Ziua bună se cu ţa sfecla cvi atelojele dacă nn +
ne vine semănătoarea, ne-a
V ladim ir lovlev. M icii in noaşte de dimineaţă" şi-a gă
strumentişti au stat cuminţi sit o expresie concretă în cazul spus pe un ton liniştitor pre Dacă pe inginerii şefi de la
pentru locul al treilea pe ţa în scaunele prea mari pentru Formaţia de dansuri a căminului cultural din Muncelu Mare pe scena Casei de cui- şedintele. Pentru această du cooperativele agricole din De
ră, a demonstrat câ aceiaşi ei şt au delectat asistenţa cu iurâ din Reşiţa. Foto : O. CIOBANU cooperativei agricole din De minică nu am făcut nici o va, Ruşi şi Pcştişu Mic ¡-am
oameni, afltndu-se pe scenă, „Ţărăncuţă“ de Ion Vasiles- va. In zorii zilei inginerul şef mobilizare a cooperatorilor la găsit preocupaţi dc coordona
al unităţii — Andrei
Rcdl,
dovedesc şt aici îndemînare, cu, un „Dans românesc** de E. şeful fermei legumicole — muncă, dar cred că tractoriş rea efectivă a lucrărilor agri
măiestrie şl talent Petrescu şi un cunoscut frag ing. Szekely Ladislau şi b ri tii sint deja în cîmp (?). cole de sezon, Intr-o serie de
O totală lipsă de interes
Despre aceşti artişti ama ment din „Lacul lebedelor* „GRAIUL MUNŢILOR NOŞTRI, VUIETUL LOR gadierul David Emeric erau faţă de buna desfăşurare a unităţi cooperatiste nu am
tori am scris în nenumărate de Cealkovski, drept pentru prezenţi la secţia de mecani lucrărilor agricole am în tîln it putut afla unde se gâseou
rinduri. Dar ne face plăcere care II se cuvin toate laude zare. Avi repartizat tractoare şi la C A P. Nâdâştia dc Sus. specialiştii. In lipsa lor, la
ori de cîte ori îşi înscriu încă le. le la lucru i 2 la semănat. 4 Uşa încuiată de la sediul coo C A P. Sîntandrei. Batiz, Nâ
un succes la bogatul lor pal Muzica uşoară a fost în semnifică cum nu se poate şi taragotîstul Pera Bulz, a la discuit şi 3 Ia arat. Pentru perativei ne-a avertizat câ ori dâştia de Jos şt Nădâşlja de
mares. O dovadă Inedită ; ta credinţată formaţiei Clubului mai concludent calitatea in bil m inuîtor al instrumentu cei 9 mecanizatori, dintre ca toate forţele unităţii sînt con Sus acţiunile s-au desfăşurat
raful Casei de cultură din sindicatelor din Deva să re G2i^.4*«3CEBI2 terpretativă şi compoziţiona lui Bună s-a dovedit inter re amintim pe Ion Drâgan, centrate în cîmp, ori fiecare mai m ult la voia întîm plăriî,
realizările cantitative şi ca
Brad (dirijo r Aurel Bâdin) prezinte judeţul la această lă. Cu deosebit interes era pretarea melodiilor maghiare Pâtru Florea şi Petru Pâvâ- îşi vede de treburile Iui per litative nflîndu-se Ia discreţia
după o suită de cîntece mo interjudeţeană. „Electroniştîi" aşteptată evoluţia corului de către Ana Rokay (cămi luc, precum şi pentru coope sonale. Ni s-a confirmat cea mecanizatorilor.
ţeşti a fost bisat şi a trebuit, şi-au folosit aparatele la tă pe străzile oraşului, a m ixt al sindicatului C.S. Hu nul cultural Cristur). ratorii Gheorfi Iosif, liiro de-a doua Ipoteză. La margi
Gherghei şl Gaşpnr Bartiş s-a
la cererea insistentă a pu randamentul optim, Je-au a avut darul să mărturisească nedoara, d irija t de Nicolae Autenticitatea dansului anunţat o zi fructuoasă, cu nea satului ne-a atras atenţia In legătură cu utilitatea
blicului, să repete finalul, iar cordat melodic şi ritm ic cu ceva despre frumuseţea cos Icobescu. Clntecul patriotic popular hunedorean şi-a găsit realizările înregistrate dumi un tractor părăsit, care avea prezenţei zi de zi în teren a
specialiştilor nu este cazul să
ju riu l fazei interjudeţene nu vocea Marianei Stanca şi tumelor din zona pâdurenilor „Românie, ţara mea de dor" o înaltă expresie în evoluţiile nică ajungîndu-se la peste 05 defecţiuni la o roată. A lţi doi mai facem vreun comentariu.
s-a opus I (Nici n-ar fi putut pînâ la urmă, aşa cum se In sau moţilor, a OrAştiei sau do Mircea Neagvt a dovedit form aţiilor căminelor cultura de hectare însâmînţate cu le tractorişti veneau înspre sat, Concluziile ce se impun cre
să opună „rezistenţă*' din tim plâ îndeobşte cînd spec Devei, despre migala cu care câ ne aflăm în faţa unui cor le din Muncelu Mare, Romos, gume, mazăre, ovăz şi sfeclă dem câ le va trage Direcţia
cauza ropotelor de aplauze). tatorilor le place ceva, în s-au aplecat in zilele de iar de ţinută. Iar „Privighetoa Dâbîca şi Lâpugiu de Sus. de zahăr. unul cu plugul, Iar Remus generală pentru agricultură,
Şi ce s-ar mai puteo spune treaga sală le-a ţinut tactul nă, la şezători, asupra cusă rea" marelui Cealkovski a su Zccî de dansatori s-au mişcat Bolda cu remorca încărcată industrie alimentară, silvicul
despre cei 8 vajnici dansatori prin sacodatul aplauzelor. tu rilor sau ţesăturilor femei nat măiestrit în interpretarea pe scenă în paşi specifici şi ★ cu lemne. tură şi ape, luînd, bineînţeles,
ai Clubului sindicatelor din Prin urmare, grupul „Sar- le acestor locuri. In felul a aceluiaşi cor. Seria interpre inim itabili, figuri şi ponturi, Aşa fiind „organizată" acti
Deva, în frunte cu instructo mls", cu talentul şi aparate cesta au ţinut să cinstească tărilor corale a fost încheia izvorîte dintr-o măiestrie îm In contrast cu situaţia de vitatea în campanie, nvi este măsurile ce se impun în ast
rul lor, Livîu Oros, care le Jor complicate, a trecut artiştii amatori hunedoreni tă de corul sindicatului în- pinsă la perfecţiune. Adăugind la C.A.P. Deva, deşi se făcuse de mirare de ce conducerea fel de situaţii.
dezlănţuiţi intr-o „fecioreas cu bine graniţa judeţului. măreţul eveniment căruia vâtămînt Hunedoara, corectă la toate acestea o inteligentă ora 9,30, la secţia de mecani
că" aprigă au pus In pericol concursul îi aduce un amplu pentru prima melodie, foarte şi inspirată punere în scenă, zare din NAdăştia do Jos nu C.A.P. Nâdâştia de Sus Justi
Ca orice paradă, hunedore-
scena operei timişorene ? încă nii şi-au încheiat spectacolul omagiu. bună pentru următoarele do obţinem imaginea reală a e- era nici o mişcare. 5 tractoa fică totdeauna producţiile sla
o dovadă, tot Inedită i la ter Iată şi clipa m ult aşteptată uă. fortuluî dansatorilor, a celor re. din care 3 erau repartiza be pe seama .condiţiilor cli
minarea dansului, unii spec cu un mîcrorecital oferit de a intrării în Întrecere. Emo A urmat taraful căminului care s-au ocupat de pregăti te acestei unităţi, stăteau în matice nefavorabile".
masiva
fanfară a m inerilor
tatori. comentîndu-1. afirmau din Petroşani. Sub bagheta ţii ncmaitrâite. O sală întrea cultural din Vaţa de Jos. di rea lor. In nota de autentici aşteptarea tractoriştilor. Sza CINEMA
sus şi tare că cei 8 dansatori d irijo ru lu i Nicolae Andrei, ei gă geme de lume Spaţiile rija t dc Pcra liulz. Suita de tate s-au încadrat şi fluiera- bo Nicolae, Mihai Oprea şi ★
sînt... profesionişti ! dintre rîndurile de scaune cîntece moţeşti a evidenţiat şii din Costeşti. Remarca vi
avi interpretat vivertura „Eg- Traian Bughea nu se prea Cu toate câ de cîteva luni DHTAs tripla rtrlflrMi*
Consemnlnd evoluţia hune- mond“ de Beethoven şi o sint „garnisite" şi ele cu oa evoluţia ascendentă a acestei nul reşlţean născut pe me (.P a trU n i mfilltf
SIMEniA:
UlUimtl
(„Arta“);
dorenilor, trebuie să subli amplă suită intitulată „Cîn- meni in picioare. Cortina se formaţii Dar şi adversarii ei leaguri hunedorene se dove grăbeau să Inceapâ lucrul cu de zile la fiecare cooperativă mohican („Mureşul"); HUNE
niem că nesperat de bine a tare partidului". Melodia a ridică şi aplauzele spectatori din celelalte judeţe s-au do deşte deosebit de semnificati DOARA: Miltal Vitea7.11! — se
clntat o codană din Orâştie, ceasta maiestuoasă a consti lor salută apariţia corului vedit foarte bine pregătiţi. vă: „Dacă vrei să cunoşti gra riile I—II („Siderurglslul") ;
pe nume Rodîca Opriţa, o in tu it un final simbolic al dra din Dobra d irija t de Petru Desigur, Juriul va da cîştig iul m unţilor noştri, vuietul Semnale po drum („Construc
Fantasme („Aria“) :
torul") ;
terpretă a doinelor hunedore- gostei pe care întreaga miş Chiseev. După „Joc pâdure- de cauză celei mai bune. In lor, ascultâ-1 pe aceşti maeş ţări. La C.A.P. Nâdâştia de Sus, in plină campanie de insămin- CALAN: Pomul «Ic Crăciun
ne, dotată cu multă simţire care artistică de amatori hu- nesc" al compozitorului de acompaniamentul acestui ta tri fluieraşi din Costeşti". O („II Iunie"); TELIUC: Domni
şoara doctor („Minerul*); PE-
lirică. „Te aştept bade cu nedoreanâ o aduce semicen vean Ion Munteanu, sponta raf avi evoluat solista vocală împărtăşim întru totul. O TnOŞANI: Vara de altădată
O părere
(„1 Noiembrie0);
dor" a impus-o atenţiei pu tenarului partidului. \ nele exclamaţii de „bravo 1" Octavia Igna — Inegalabilă comportare demnă de laudă deosebită („Republica*); LU
blicului care a râsplâtit-o cu rostite de oameni necunoscuţi atît In interpretarea doinei au avut taraful sindicatului PENI; Femeia «A se teamă de.
despre spectaco
Vorbind
aplauze binemeritate. Tot atît lu l în sine, eşti tentat să ape cit şi a cînteculul de dans — E M. Ghelar d irija t de Volcu bărbat („Cultural"); Dreptul
de bine s-a prezentat şi tara- Stânescu, solista vocală Vio do a tc naşte („Muncitoresc");
LONEA: Intlhiiro la vechea
lezi la... patriotism local şi
gotistul Aurel Stingă din să afirm i câ „noi am fost cei rica Popa (aceeaşi exploatare moschee („Minerul"); PETRI
: ,,Z"
(„Muncitoresc") ;
Brad, aflat în „formă mare", mal buni*. Nu se poate însă minieră) şi formaţia de dan VULCAN: iubiri tăcute („Mun
şi care a încălzit sola cu un contesta — ar fi şi nedrept suri a sindicatului Combina citoresc“); DAnBATENI: Feri
joc de doi sprinten şi păti — reuşita form aţiilor ar tului siderurgic Hunedoara, cirea în traistă („6 August“):
ORÂŞTIE; Micii luptători („Pa-
maş. tistice ale judeţelor par Bun şl grupul vocal al sindi trla“); Cu dirijabilul spre Po
catului învâţămînt Deva, so
Corurile — „artileria grea" ticipante la faza interju listul dansator Ion Ploscaru lul Nord („Flacăra“); GEOA-
GIU-BAl: Clipa dc libertate;
a spectacolului — au fost la deţeană. La un asemenea (sindicatul I.P. Btrcea), tr i HAŢEG; Frunza dc vi|ă
înălţime. Cel din Orâştie — concurs, fiecare îşi trim ite oul de dansatori ai sindica („Popular*)| BRAD: Omul din
Sierra („Steaua roşie"); Gu-
d irijo r loan Popa — dar mal ambasadori aleşi din nume tului I.C.S.H. RABARZA; Băieţii In haine dc
ales cel al Clubului „Con roase faze anterioare după In nota de calitate a spec — Ce atita zor cu semănatul ? Să ne asigurăm intii lem piele („Minerul*); ILIA: Eivi-
structorul" din Hunedoara — preselecţii chibzuite din mii tacolului s-au încadrat şi fan neie pentru iarna viitoare I ra Madlgan („Lumina").
d irijo r Horia Fâgârâşan — fara sindicatului I.M. Barza
impresionant prin număr, ţi şi mii de artişti şi interpreţi. dirijată de Iulian Nedelea,
nută scenică şl melodicitate. Vastitatea repertori uJuL formaţia de muzică uşoară a
au mal adăugat un succes la m ultitudinea de stiluri inter U.V. Călan, condusă de pro
ren urnele de care se bucură pretative dar mal ales talen fesorul Emerite Humrnel. In C r o n i c ă
corurile hunedorene. Aceasta tul inepuizabil al Inepuizabi acompaniamentul el avi evo
luat solistele Fanula Stravl-
confirmă încă • dată suc lilo r artişti amatori au făcut dis şl Zoe Tudoran — Inter Printr-un decret al Consi de la M inisterul Industriei 10,00—11,00 Tcteşeoală: Bîolo- :
cesul şi aprecierea de care ca mesagerii artei hunedore prete cvt deosebite calităţi vo liului de Stat a fost în fiin ţa t Chimice atribuţiile referitoare gle — clasele IX-VII: A- I
mellorarca şl producerea I
s-au bucurat aceste form aţii ne să-şi cîştlge în oraşul de cale. Lor, ca şi tuturor celor M inisterul Transporturilor şi la industria metalurgiei nefe seminţelor de elită ; FI- !
la lţi artişti amatori hunedo Telecomunicaţiilor, prin co zică — clasa a X-a; Mlş- •
la recenta competiţie corală pe Bega noi medalii in con roase. carca circulară ; Limba :
reni care ne-avi reprezentat masarea M inisterului Trans romAnă — clasa a x n -a: ;
Cin tare patriei*. duita lor artistică şi vor râ- cu cinste în etapa finală a porturilor cu M inisterul Poş De asemenea, prin decret al Caracterul monografic al ;
fost
de Stat a
Printre atîtea form aţii de mîne pentru multă vreme în Ana Rokay — căminul cul Octavia Igna - căminul concursului, le adresăm un telor şl Telecomunicaţiilor. Consiliului denumirea Consi romanului „Ion" do Li- ■
viu Kchrcnnu ;
schimbată
maturi, o notă de prospeţime amintirea spectatorilor. tural — Cristur. cultural — Deva, sincer „Bravo I". Printr-un alt decret al Con liu lu i Naţional al Cercetării IR.00 Orclo culturii arădeno ; :
18.20 Steaua polară — cabinet j
siliului de Stat a luat fiinţă Ştiinţifice în aceea de Consi de orientare şcolară şl i
M inisterul Minelor, Petrolului liul Naţional pentru Ştiinţă şi profesională — Mccanlza- 1
şi Geologiei, prin preluarea Tehnologie. Totodată. în ca tocii ;
de către acest minister a a dru] consiliului a luat fiinţă !!>,00 Reflector ;
19,15 Publicitate ;
F e l i c i t e tr i, c o p i i ! tracţia ţiţeiului şi gazelor na Departamentul pentru infor 19,30 Telejurnalul dc scară ; :
trib u ţiilo r referitoare la ex
19.20 1 001 do seri — emisiune i
pentru cel mici ;
matică şi conducere.
turale de la M inisterul Petro
Ca urmare a noii organi
cărl - Anul 193« ;
lului, care şi-a încetat activi zări. prin decrete ale Consi 20.00 50 dc ani In 50 dc cvo- !
tatea. A tribuţiile fostului M i liului de Stat. tovarăşul FIo- 20,10 Scară do teatru : „Vio(a *
ce tl-am dat“ de Lulgl •
nister al Petrolului privind Plrandcllo. Premieră po «
i n f l ă c ă r a t e l e v e r s u r i î n c h i n a nica, u r m ă r i n d e v o l u ţ i a p r o B u r d u c e a —, t u t u r o r a c e l o r a m o n s t r a t c ă e. p o s i b il . U n rian Dânălache a fost num it tară ;
te p a r t i d u l u i . T r e b u i a s ă -l g r a m u l u i d e c i r c a l S c o l i i g e c a r e , c u p a s iu n e ş i d ă r u i r e , s i n g u r e x e m p l u : i n m o m e n t u l prelucrarea ţiţeiului au fost în funcţia de ministru ol 21.50 Reportaj TV; „Poveştile j
din SIAtloara“ ;
( U t m a r e din p o g . t v e z i, s ă - l c u n o ş t i p e D o r e l n e r a l e iir. 5 P e t r o ş a n i ( i n a u r i d i c a t a c t i v i t a t e a c u l t u - c i r c u l u i , I n sa lă se a u z e a r e s preluate de M inisterul Indus transporturilor $i telecomuni 22.00 Expediţie la capătul Iu- :
D r ă g h i c i , e l e v u l d e la B a i a s t r u c t o r i p r o f . M a r i a l a ţ e n c o r a l - a r t i s t i c ă a ş c o l a r i l o r la p ir a ţ i a . I n p r o g r a m u l H u n e triei Chimice. caţiilor, Iar tovarăşul Bujor mii : Jungla din Uornco; I
d e C r iş , c a r e a s c r is cu p a n a şi M i h a i F e r e n c z i ) , i a r r e g i z o î n ă l ţ i m e a d o v e d i t ă p e s c e n a d o a r e i t o a t e n u m e r e l e s-au M inisterul Industriei Meta 22,25 Mu/.ică şl... surprize cu :
Anca Agcmolu,
Angcla :
g e n e r a l ă A l m a ş - S ă l i ş t e ( î n s u f l e t u l u i lu i, i n t e r p r e t t n d c u r u l d e la O p e r a r o m â n ă , H e f i n a l e i . I n f i n a l u l a c e s t o r î n d e s f ă ş u r a t la un nivel apro Almâşan, în funcţia dc m inis Similca, Doina Spălaru, 1
d r u m ă t o r p r o f . C. T o a d e ) , c u i n t r e a g a - i s i m ţ i r e , u n a d e v ă r o L u p e s c u , încununa f i e c a r e s e m n ă r i , i n g ă d u i ţ i - n e , s t i m a ţ i piat. Aceasta dovedeşte o b u lurgice a preluat de la M inis tru al minelor, petrolului şi Ana Pctria, Dan Chera- i
t o t a l a i u l l u i d e f r u m u s e ţ i , a r a t p o e m , r ă s ă r i t s u b G o r u n u l p u n c t a l p r o g r a m u l u i d e c i r c c i t i t o r i , să v ă r e p r o d u c e m a n ă s e l e c ţ ie , c o n d u c ă t o r i p r i terul Minelor 9! Geologiei şi geologiei. sini. Călin Marian, Gcorgc :
Ităpcău ol Ovidiu Rene ; :
f ă c u t ca a p l a u z e l e c e au um d e la Ţ e b e a ; sd asculfi mdre- cu e x c l a m a ţ i i d e a d m i r a ţ i e : p r e c i e r i l e p r i m i t e d e la d o i c e p u ţ i , o b u n ă c o l a b o r a r e " , 22.50 Telejurnalul de nonplc; I
plut sa la să se s i n c r o n i z e z e ţ i a „ C i n t e c u l u i n o p ţ i i d ă r u i t „ E x c e l e n t ! F o r m i d a b i l ! E x d i n m e m b r i i j u r i u l u i : C O N S T A N Ţ A B Ă R B O I , din
cu r i t m u l d u b e l o r , ia r in l o ja d e g l a s u r i d e c o p i i i n t r - u n t r a o r d i n a r ! C o p i i i Q c e ş tia ia u I O N P O P , ş e f u l c o m i s i e i p a r t e a M i n i s t e r u l u i î n v ă ţ ă
j u r i u l u i a p r e c i e r i l e se „ r e z u a u t e n t i c c o r d e c a m e r ă , d e in s e r io s a r t a i n t o a t ă f r u m u c u l t u r a l - a r t i s t i c e a C o n s i l i u m â n t u l u i : „ A m a ş t e p t a t c u e
m a u u l a : „ e x c e l e n t " , „ f o a r t e s p r e c a r e I o n V a n i o a s p u n e a : s e ţe a ei". lu i N a ţ i o n a l a l O r g a n i z a ţ i e i m o ţ i e e v o l u ţ i a H u n e d o a r e i ,
f i r e s c 1', „ c e m u z i c a l „ f o a r t e „ C a ld , c a ld şi r e a l i z a t", s a u a D a , s t i m a t e c i t i t o r . T r e b u i a P i o n i e r i l o r : „ D u p ă m i n e , p r o p e n t r u c ă şi la p r e c e d e n t a î n
o r i g i n a l " . g l a s u l u i v i o r i i s t r u n i t e d e e să f i i a c o l o , să v e z i s t u d i u l g r a m u l H u n e d o a r e i s -a p r e t r e c e r e n e -a o f e r i t s u r p r i z e
C t ş t i g ă t o r i i ,.B u s o le i d e aur" le v a V e r g i n i c a H a n g a n u (Ş c . p la s t ic , s c a m a t o r i i l e , d r e s u r i z e n t a t la u n n i v e l f o a r t e b u n . p l ă c u t e . E u aş a p r e c i a e v o l u
d e la O r ă ş t i o a r a d e S u s ş i - a u g e n . n r . 4 H u n e d o a r a ) , a c o m le de... p u r i c i şi de... le i, j o n A a v u t u n e c h i l i b r u î n t r e g e ţia e i p a r a f r a z l n d c e e a c e
t r i m i s s u it a c ă lu ş e r e a s c ă ( i n p a n i a t ă d e c o l e g a e i S o f i a g l e r i i l e şi a c r o b a ţ i i l e , f ă c u t e n u l t r a d i ţ i e i şi g e n u l m o d e m , s p u n e a u m i c u ţ i i d u b a ş i d e la Maria Harga, din Vaţa de ceptaţi acest lucru. Intre ea
s t r u c t o r în v . I. I n ă ş e s c u ) , p e l o a n i n d e la ş c o a la g e n e r a l ă p o a t e d i n j o a c ă , d a r r e a l i z a t e f a p t d o v e d i t şi d e r e a c ţ i a p u A l m a ş - S ă l i ş t e . P r o g r a m u l H u Jos, ne scrie câ în tim p cc şi copil nu mai există nici o cest an vi sc adaugă şi zilele
s c e n a f i n a l e i , să c u l e a g ă p r i n n r . 3. T r e b u i a să f i i a c o l o , s t i i n g e n i o s , I n t r - o t e h n i c ă d e a b l i c u l u i . R e m a r c d i s c i p l i n a n e d o a r e i a f o s t „un c o l a c d e sc găsea în concediu me legătură. dc concediu pentru timpul e
f r u m u s e ţ e a j o c u l u i şi a in m a t e c i t i t o r , p e n t r u a v e d e a d e v ă r a t ă ţ i n u t ă a u n u i s p e c s c e n i c ă a c o p i i l o r . T o t c e au g r i u c u r a t , d e d u m n e a v o a s t r ă dical, întreprinderea la care fectiv lucrat în anul ante
terpretării a p r e c i e r e a u n a n i . c o p i l u l m i n u n e " — p e V i r - t a c o l d e c i r c . A i f i a p la u d a t f ă c u t a c e ş t i c o p i i , a u f ă c u t s e m ă n a t•. Ş i a ţ i r e u ş it să a lucrat i-a desfăcut contrac Costel Marica, din Hune rior.
m ă . I a r cînd a i n t r a t fn scenă g i n i c a P a n d u r u (c la s a a V l - a a t u n c i d i n i n i m ă p u n c t cu c u p l ă c e r e , c u n a t u r a l e ţ e , nu p r e z e n t a ţ i a c e s t c o l a c c u r a t tul rle muncă — în conformi doara, nc scrie câ pînâ la Constantin Rusii, din P ri-
s u ita d e j o c u r i h u n e d o r e n e , a - L i c e u l n r . 2 H u n e d o a r a ) , l a u p u n c t . Ţ i - a i f i s i n c r o n i z a t b ă t ă r i g i d , nu d r e s a t. A p r o a p e f i e p e n t r u c ă la fa z a j u d e ţ e a n ă , tate cu art. 20, litera b, din data de 1 octombrie 1970 a hodişlc, ar vrea să ştie dacă
d u s ă d e l a u r e a ţ i i p r e c e d e n t u r e a t ă cu p r e m i u l I la p r e c e i l e p a l m e l o r c u a le s ă lii, p în â c a r e n e - a f ă c u t i m p r e s i a că d i n c o l o d e s e l e c ţ ia b u n ă , s-a lucrat la C.S. Galaţi. De la a- trofeele cîştlgate dc con
l u i f e s t i v a l a r t i s t i c — d a n s a d e n t a î n t r e c e r e , s - o a p l a u z i (n f i n a l u l s p e c t a c o l u l u i , c î n d se j o a c ă p e s c e n ă , şi a s ta e d a t p r i o r i t a t e i n e d i t u l u i , c a r e Codul muncii — deşi dum ceastâ dată semnatarul scri curenţii premiaţi la concursul
t o r i i S c o l i i g e n e r a l e n r . 8 H u d i n i n i m ă p e n t r u i n e g a l a b i l a r e v i s t a m u z i c a l ă „ V a p o r a ş u l f o a r t e i m p o r t a n t . A s i a fu- s -a î m p l e t i t a r m o n i o s c u a u neaei nu a avut nici o aba sorii este elev la şcoala dc internaţional „Cerbul du
n e d o a r a ( i n s t r u c t o r m a e s t r u l i n t e r p r e t a r e a s c h i ţ e i l u i I. L. v a c a n ţ e i n a p i o n i e r i l o r Ş c o l i i s e a m n ă a f a c e a r t ă i n jo a c ă , t e n t i c u l şi a r h a i c u l . N i m i c n -a tere de la disciplina de pro maiştri, curs de zi. la Hune aur" le rămîn sau nu dum
c o r e g r a f V a l e r i u E r z i a n u ) — C a r a g i a l e „ I n s p e c ţ i u n e m. A i f i g e n e r a l e n r . 1 d i n P e t r i l a ( i n d a r f ă r ă a r e n u n ţ a la e l e m e n f o s t in p lu s , n i m i c v u l g a r , t o ducţie. A r vrea să ştie dacă doara. Ar vrea să ştie dacă nealor. Cc greutate au cerbii
a p l a u z e l e n - a u m a i c o n t e n i t . v ă z u t , a t u n c i , şi c u m c o p i i i s t r u c t o r p r o f . E u g e n i a P r i c o b ) t u l c a li t a t e . t u l d e b u n g u s t. O c o s t u m a acest lucru s-a făcut legal. are sau nu dreptul la con respectivi ?
F i e - n e î n g ă d u i t să a f i r m ă m H u n e d o a r e i a u ştiut să a d u c ă s -a d e s f ă ş u r a t , a p r o a p e 1n În I n a c e s t m o d , p r e z e n ţ a H u ţ i e f r u m o a s ă , o ţ i n u t ă f r u Desfacerea contractului dc cediu legai de odihnă pe Răspuns; Da, Ic rămîn
c ă a u f o s t p u n c t e a le p r o g r a In s c e n ă m o d e r n u l , a c e l m o tregime, fn a p l a u z e l e m u l f i - n e d o a r e i a i c i a f o s t o r e c r c e m o a s ă . î n v ă ţ ă t o r i l o r şi p r o f e muncă nu vi s-a făcut din anul expirat concurenţilor Nu ştim cc
m u l u i h u n e d o r e a n c a r e s-au d e m c u c a r e e i a u crescut, wtiî, I n t r - u n e n t u z i a s m c a r e r e şi, c o n c e p t u a l , a sta urmă s o r i l o r . c a ld e f e l i c i t ă r i ! A c e s t motive de indisciplină, ci ca Avînd în vedcie că acum greutate au, dar vâ infor
d e s f ă ş u r a t , i n î n t r e g i m e , fn a cu care s-au o b i ş n u i t , p e c a r e - l ţ i - a r f i u m p l u t i n i m a d e o rim. P e n t r u că , p e d e a ltă s p e c t a c o l e d o v a d a cd la urmare a restructurării pos nu vă puteţi lua concediul măm câ nu sînt confecţionaţi
p l a u z e l e p u b l i c u l u i . I a r d a n î n d r ă g e s c . D a n s u r i l e d e a c e s t s i n c e r ă m î n d r i e p e n t r u f i i i p a r t e , a v o m un s c o p f o a r t e d u m n e a v o a s t r ă s i n t d a s c ă li tului în cate aţi fost înca de odihnă cînd doriţi, ci nu din aur sau argint masiv —
s a t o r i i, p e c a r e m a e s t r u l E r - g e n ( a l e ş c o l i l o r g e n e r a l e n r . tăi, a i H u n e d o a r e i . A i f i a d u s , i m p o r t a n t : a p r o p i e r e a d e a r t ă i n i m o ş i , in bund le g ă t u r ă c u drată. Urmează să vi se a- mai in vacanţe, unitatea la sînt numai poleiţi cu aceste
z i a n u i - a r i d i c a t ţ>e c e a m a i 4 D e v a şi n r . 8 H u n e d o a r a ) a t u n c i , la u d ă d a s c ă l i l o r şi a c t r e b u i e s - o f a c e m i n m o d a f a m i l i a . A i c i ş i - a u d a t mina cordc o compensaţie egală care aţi lucrat înainte de a metale.
î n a l t ă t r e a p t ă a i n t e r p r e t ă r i i , t i v i ş t i l o r o r g a n i z a ţ i e i d e p i o t r a c t i v , p e n t r u ca e l, c o p i l u l , to ţi: f a m i l i a , ş c o a la , o r g a n i z a eu eiştigul mediu pe o jumă
au i m p r e s i o n a t p r i n ţ i n u t ă , vă înscrie la şcoala pe care Iosif Tîciu lui Lazâr, din
a u f o s t r e v e l a ţ i a , p t n ă la a c e l n i e r i , d e la c e a m a i î n d e p ă r să n - o c o n s i d e r e c o r v o a d ă . ţia d e p i o n i e r i ş i s -a s i m ţ i t tate de lună, iar în privinţa
p u n c t , a s p e c t a c o l u l u i . U n î m b i n a r e d e c u l o a r e v e s t i p e r m a n e n t a î n d r u m a r e a o r o urmaţi orc obligaţia de a Baia de Criş, nc scrie în co
t a t ă ş c o a lă p în ă la o r g a n i z a D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , g a n i z a ţ i e i d e p a r t id . S e p r e serviciului, oficiul forţelor de vă compensa în bani dreptu respondenţa trimisă eâ este
b r a v o s i n c e r , p o r n i t d e la m a m e n t a r ă şi i n t e r p r e t a r e v i r muncă din oraşul Brad are
sa j u r i u l u i a î n c u n u n a t s u ita , ţia j u d e ţ e a n ă , c o p i i l o r a r t iş t i, p r o g r a m u l H u n e d o a r e i n - a a g ă t e ş t e o s ă r b ă t o a r e m a r e şi rile de concediu pe anul 1970. pensionat de Invaliditate. C i
tu o a s ă . mA d m i r id e e a , a d m i r obligaţia de a vâ plasa în-
a p r e c i e r e c a r e a m a u z i t - o r o s r e g i z o r u l u i c a r e a d a t u n i t a t e v u t n i c i u n c u s u r . I n p r o b l e se s i m t e c u r ă ţ e n i a p s i h i c ă c u loan Chiş, din Brad, nc in titorul. vrea să ştie dacă mai
r e a li z a r e a ei, e l e m e n t e l e i n tr-un alt post. corespunzător formează că are vîrsta de 57
t i t ă şi d u p ă c l n t e c u l „ B a - şi ţ i n u t ă s p e c t a c o l u l u i — m a m o d e r n i z ă r i i a c t i v i t ă ţ i i c a r e c o p i i i d i n H u n e d o a r a o este obligat sau nu să pres
d e - a l m e u e m o m i r l a n m, a d u s s t r u c t i v e p e c a r e le d e g a jă , pregătirii dv. profesionale. ani şi dovedeşte o vechime teze muncă în cooperativa
mărturisea m a e s t r u l I o n V a - m a e s t r u l u i c o r e g r a f T i t u s a r t is t ic e , H u n e d o a r a n e - a d e t n t t m p f n ă " . Gh. Lâpădat. din Hunedoa în muncă de 1.1 ani. „La ce
cu t a l e n t şi p r e z e n ţ ă s c e n i c ă agricolă de producţie.
d e p i o n i e r a V a l e r i a M o l d o v a n ra, ne spune câ în urmă cu vîrstâ mă pot pensiona ?" — Dacă semnatarul scrisorii
(Ş c . g e n . n r . 3 L u p e n i ) şi o r cîţiva ani a înfiat un copil, întreabă cititorul. doreşte să mai deţină lot în
c h e s t r a S c o l i i g e n e r a l e n r . 2 pe care l-n luat de la casa Răspuns: La 02 rlc ani. folosinţă personală, poate
( d i r i j o r p r o f . C h i s e e v V ă copilului din localitate. La Firuţa Duma, din Hune presta în cooperativă o
d i m ) ; şi d u p ă d a n s u l m o d e r n data cînd a făcut acest lucru doara. ne scrie că lucrează la muncă uşoară fără eforturi
al S c o l i i g e n e r a l e n r . 4 D e v a s-a cerut consimţământul C.S.H.. secţia cuptoare in mari fizice. Sînt destule acti
( i n s t r u c t o r p r o f . E l f r i d e M a g - mamei copilului, care a fost dustriale. ea distribuitor de vităţi de acest gen.
d e s c u ) Şi nr. 8 H u n e d o a r a ( i n de acord. La ora actuală m i seule si materiale. Cititoarea _ Nelu Indricş. din Ribiţa.
s t r u c t o r p r o f . A n a M i l y i e ) ; şi norul poartă numele semna or vrea să ştie în cc grupă întreabă : „Anul de armată
dupd p ie s e le c o r u l u i d e c a tarului scrisorii. Dar, apare de muncă se încadrează ser
m e r ă a l C a s e i p i o n i e r i l o r d i n un aspect neplăcut pentru viciul pe rare îl face. pe care l-am făcut re ia în
D e v a ( d i r i j o r p r o f . T i b c r i u consideraţie la stabilirea ve
înfiefor, şi anume : femeia Răspuns : In grupa a 11I-a.
B a r d a n ) şi d u p ă . . Şi d u p ă . . chimii în muncă ?" Răspuns ’
care i-a dat viaţă copilului Víchente Uoîan, din Hune Da.
D a r t r e b u i a , s t i m a t e c i t i t o r , confjnuâ să se amestece în doara, ne spune că lucreoz.ă
să f i i a c o l o , in sala f e s t i v a l u educaţia lui. „M ai are ea a Ia o întreprindere din 10 n- A doua întrebare a citito
lu i, să r i r i şi s ă -l î m b r ă ţ i ş e z i cest drept V — ne întreabă prilie 1970 In 10 aprilie a.r. rului se referă la concediu)
cu p r i v i r e a pe. m i c u ţ u l C i - cititorul. de odihnă : „După 10 ani de
p r ia n A l i c . p ă d u r e a n u l . c a r e urmează să-şi ia concediul muncă neîntreruptă la cîte
a a d u s c u m o n o l o g u l său în Nu, tovarăşe Lâpădat. Fe lega) de odihnă : ..La rîte zile dc concediu am di'ep-
meia de care ne vorbiţi nu mai zile de concediu am drep
curca! d e v e s e l i e o a d e v ă r a t ă tul ?". Răspuns: La 17 zile
are nici un drept asupra co tul ?*.
c o m o a r ă f o l c l o r i c ă , să a s c u lţ i lucrătoare.
t i m b r u l c u r e z o n a n ţ e p a t e t i c e pilului. Vizite copilului 1 se La cele 15 zile lucrătoare
Grupul folcloric al Şcolii generale Almaş Sălişte, pa scena Teatrului de stat din Arad. Foia: V. ONOIU pot face numai dacă dv. ac- 1a care aveţi dreptul pe a-
a l M i h a e l e i P a v e l , c i n d r o s t e a N . PANAITESCU