Page 1 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
5
s
B Lucrările Congresului al I
î
XXIV-lea al P.C.U.S.
! B Discursul preşedintelui
chilian, Salvador Allende
m Orientul Apropiat
B Curier, Atlas
I
ANUL XXIII. Nr. 5047 JOI 1 APRILIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI §
Reducerea consumurilor de Schimbul instrumentelor de ra
tificare a Tratatului româno—
materii prime şi materiale obli- bulgar de prietenie, colaborare
şi asistenţă mutuală
Miercuri, 31 martie, la Mi blica Socialistă România.
ia acţiuni şi măsuri energice avut loc efectuarea schimbu nistrul Corneliu Mânescu şi
în cuvîntânlc rostite, mi
nisterul Afacerilor Externe a
lui instrumentelor de ratifi ambasadorul Spas Gospodov
care a Tratatului de priete au subliniat importanţa aces
nie. colaborare şi asistenţă tui tratat pentru dezvoltarea
La recenta consfătuire de lui numai în situaţii strict miile realizate la unele ma mutuală între Republica So continuă a leyâiurilor de pri
lucru a activului de partid şi necesare, s-au folosit pe scară teriale foarte importante, cialistă România şi Republi etenie şi colaborare multila
a cadrelor de bază din in mai largă înlocuitorii, stîlpii Combinatul siderurgic Hune ca Populară Bulgaria, sem terală dintre poporul rumân
dustrie, construcţii şi trans metalici în abataje, susţine doara a înregistrat si unele nat la Sofia, la 19 noiembrie şî poporul bulgar, întărirea
porturi din municipiul Bucu rea metalică şi toreretarea în depăşiri care nu pot fi tre
reşti, tovarăşul N i c o 1 a e galerii. S-a intensificat preo cute cu vederea. Credem că 1970. unităţii şi coeziunii ţârilor
Ceauşescu a subliniat din nou cuparea pentru răpirea ar nu este normal ca economi Schimbul instrumentelor socialiste, creşterea forţelor
importanta care trebuie acor măturilor din galeriile scoa ile realizate într-un sector de de ratificare a fost efectuat socialismului şi păcii în lu
dată in fiecare întreprindere se din uz şi refolosirea lor, activitate sâ fie risipite prin din partea română de Corne- me.
'Problemelor legate de reduce iar la ridicarea rostogoalelor depăşiri în alte sectoare. Spre liu Mânescu, ministrul aface Conform dispoziţiilor sale
rea cheltuielilor materiale de s-au utilizat .în maî mare exemplificare, în luna ianua rilor externe, iar din partea finale, tratatul a intrat în vi
producţie. îndeosebi a consu măsură piatra brută şi bol- rie. la oţelâria electrică s-au bulgară pe Spas Gospodov. goare in ziua schimbului in
murilor de materii prime, ţarîi de mină. economisit 8.9 tone cărămizi Termocentrala Mintia, - In atelierul mecanic, lăcătuşul Adam Bucur execută piese de ambasadorul extraordinar şi strumentelor de ratificare.
materiale, combustibili etc. Cele enunţate sîfR numai refractare care au fost iro schimb pentru utilajele din do tare. Foto : N. GHENA plenipotenţiar al Republicii
Avem în acest domeniu re cîteva din preocupările şi site în luna februarie prin Populare Bulgaria în Repu (Agerpres)
zerve foarte mari — s-a ară măsurile aplicate de unităţile depăşirea consumurilor admi
tat la consfătuire — şi este în cauză, care aşa cum se ve se cu 33.1 tone. Oţelâriile
necesar ca toate colectivele de din cifrele arătate au dat Martin au depăşit consumu
de oameni ai muncii să se rezultate cît se poate de bu rile aprobate numai în două Plenara lărgită a Consiliului
preocupe permanent de pu ne. Eforturile depuse pentru luni cu 244 mii kWh la e- | 2 milioane tone
nerea lor în valoare. aplicarea lor au fost răsplă nergîe electrică şi cu 1 500
Această concluzie are o de tite din plin. Se pare însă tone la combustibil conven
plină valabilitate şi pentru că nu la fel stau lucrurile la ţional. ! de cărbune extras
Asemănător stau lucrurile
unităţile industriale ale jude celelalte unităţi miniere care şi la Termocentrala Paroşeni. judeţean Hunedoara al Frontului
ţului Hunedoara, unităţi în au depăşit normele de con
care în structura cheltuielilor sum cu cantităţi apreciabile. Aici s-au economisit în ia în Valea Jiului
necesare pentru fabricarea Minele din Valea Jiului au nuarie 366 tone combustibil
volumului de producţie plani depăşit în două luni consu convenţional din care în fe Unităţii Socialiste
ficat pe acest an mai mult murile normate cu 713 mo bruarie s-au irosit 266 tone încheierea primului tri
de 80 la sută sînt cheltuieli lemn de mină şi 565 mc. prin depăşirea normelor a mestru din acest an coinci
materiale. cherestea, iar întreprinderile probate Dacă lucrurile merg de cu înregistrarea unui
miniere Ţebea şi Hunedoara în acest ritm se presupune
In primele două luni ale a Consiliile locale ale Fron te membri ai biroului Comi succes de seamă Ia minele
cestui an s-au stabilit şi a nu depăşit normele la lemnul că în prez.ent economiile au tului Unităţii Socialiste — tetului judeţean de partid, al din Valea Jiului. Cu pro
plicat în practică o scrie de de mină cu 190 şi respectiv fost terminale urmînd ca la organisme politice perma Comitetului executiv al Con CHEMARE ducţia zilei de ieri. In ba- j
măsuri care au avut efecte 1 000 mc. sfîrşitul lunii martie sâ pri nente, larg democratice, cu siliului popular judeţean, ai zin au fost smulse adîncu-.
pozitive asupra gospodăririi Pe linia reducerii consumu mim o notă dc justificări ca caracter reprezentativ — au consiliilor municipale, orăşe lui. de la începutul anului,
şi consumului de materii pri rilor de materiale merită re în mod sigur nu va avea competenţa de a examina cu neşti şi comunale ale Fron două milioane dc tone dc
me şi materiale. Dările de scoasă în evidenţă şi preocu nici o valoare economică. regularitate principalele pro tului Unităţii Socialiste, con cărbune energetic şi cocsî-
scamă depuse Ia Directiv ju parea colectivului de la Re In conformitate cu indica bleme ale dezvoltării judeţu ducători aî organizaţiilor de Către toate consiliile locale ale Fron ficabil.
deţeană de statistică atestă gionala de căi ferate Deva ţiile date de conducerea de lui, municipiilor, oraşelor masă. obşteşti şi profesionale, Este un succes la care
din plin acest lucru. La Com care a reuşit ca în luna fe partid şi cu imperativele e- sau comunelor, economiei, .reprezentanţi ai consilîiior^oa- tului Unităţii Socialiste, către toate orga şi-au adus contribuţia toa
binatul siderurgic Hunedoara, bruarie sâ recupereze întrea tap.ei actuale de dezvoltare ştiinţei, ‘ culturii, vieţii so te colectivele dc muncă din
de exemplu. preocuparea ga depăşire de 400 t.cc din a economiei, îndatoririle de menilor muncii de naţio nizaţiile de masă şi obşteşti, către toţi cadrul exploatărilor minie
pentru gospodărirea mal bu luna ianuarie şi sâ mai rea căpetenie ale specialiştilor şi ciale şi de a acţiona ac nalitate maghiară şi germa re. La loc de cîn*te se si
nă şi economisirea materiilor lizeze şi o economie supli ale comitetelor de direcţie tiv pentru traducerea în nă, secretari ai organizaţii oamenii muncii din judeţul Hunedoara tuează minerii de Ia Lu-
prime şi a materialelor se mentară de 90 t.cc. $1 aici trebuie să fie acelea de a viată a politicii partidului de lor de partid din principale peni şi Vulcan, care au
concretizează în primele două măsurile prompte, preocupa găsi şi valorifica fiecare posi edificare a societăţii socialis le unităţi economice, cadre realizat peste prevederile
luni în economisirea a 2 360 rea permanentă pentru gos bilitate de reducere a chel te multilateral dezvoltate. De cu munci de răspundere din La 8 Mai 1971 sărbătorim 50 de ani dc existenţă glori de •■Iun Io /f npronnr *2
tone cocs metalurgic. 14 tone podărirea materialelor a ară tuielilor de producţie. Cu cît asemenea, o îndatorire pri întreprinderi şi instituţii. oasă a Partidului Comunist Român, forţa politică condu
utilaj de turnare, aproape 50 tat că se pot face mult mai se va acţiona mai energic mordială a lor este de a sti Ordinea de zi a lucrărilor cătoare în ţara noastră. Angajamentele de depăşire a pla lonc r*-iin*.
tone feroaliaje. multe, că acolo unde se de în această direcţie cu atît ni mula afirmarea plenară a or plenarei a cuprins : nului luate de colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingi
Credem că merita de ase pun eforturi, rezultatele se velul costurilor va fi mai ganizaţiilor de masă şi ob — Referatul Consiliului ju neri din întreprinderile industriale, de oamenii muncii de
menea evidenţiată experienţa pot îmbunătăţi. redus, cu alît beneficiile vor şteşti, a oamenilor muncii. în deţean al sindicatelor privind pe ogoare, activitatea desfăşurată pentru înfăptuirea lor
unităţilor Centralei minereu Nu aceleaşi lucruri poziti fi mai mari. Cu cît vom con viaţa politică şi socială, penii u modul în care se desfăşoară constituie expresia devotamentului acestora faţă de partid, r
rilor neferoase Deva care au ve se pot spune despre U suma mai puţin metai. ener dezvoltarea continuă a de controlul obştesc asupra ac a adeziunii unanime faţă de politica interni* şi externă
economisit în primele două zina ..Victoria" Câlnn. unele gie, eombuslibil. cecs. lemn mocraţiei socialisto. In acest tivităţii unităţilor comercia promovată dc statul nostru, sub conducerea înţeleaptă a La F.S.H, Vulcan
luni 200 mc lemn de mină şi sectoare dc la Combinatul si de mină. cu alît vom mări context al preocupărilor s-a le. sanitare, producătoare de partidului.
44 mr cherestea, datorită a derurgic Hunedoara şi despre avuţia tării, venitul naţional înscris, prin problematica bunuri de consum, cît şi felul Eforturilor oamenilor muncii din întrznnmlcrilc econo
Termocentrala Paroşeni. La şi deci premisele pentru ri majoră abordată, plenara lăr cum se valorifică propunerile
plicării. permanente a soluţi mice şi din agricultura judeţului treo^ ® îi se asocieze Un nou produs
Uzina ,.Victoria" Călan, de c- dicarea nivelului de trai al gită n Consiliului judeţean făcute. cele ale tuturor locuitorilor în realizarea u.ior lucrări edili-
ilor prevăzute în planurile de xemplu, consumurile plani poporului. Hunedoara al Frontului Uni — Informare cu privire la tar-gospodăreşti, pentru ca în cinstea măreţului eveniment
măsuri întocmite la începutul ficate de cocs au fost depă tăţii Socialiste, care a avut activitatea Asociaţiei jurişti municipiile, oraşele, comunele şi satele Judeţului să-şi Un colectiv de specialişti
anului. Au fost luate măsuri şite cu 1 536 tone. iar cele ZEVEDEI ŞTEF loc ieri la Deva. lor din judeţul Hunedoara schimbe tot mai mult înfăţişarea, să îmbrace haina de mare ai Uzinei de utilaj minier
privind gospodărirea raţiona de combustibil convenţional directorul Direcţiei judeţene La lucrările plenarei Con pentru popularizarea legilor sărbătoare. din Petroşani au definiti
lă a lemnului şi utilizarea cil 436 tone. Cu toate econo de statistică siliului judeţean au luat par- stalului şi îndrumarea activi In acest scop, Consiliul judeţean al Frontului Unităţii vat proiectul pentru execu
tăţii de aplicare a prevede Socialiste cheamă toţi locuitorii Judeţului, toate organizaţi tarea pompei hidraulice
rilor legislaţiei muncii. ile dc masă şi obşteşti, deputaţii consiliilor populare, comi centralizate destinată stil-
A — Informarea din partea tetele de cetăţeni şi asociaţiile de locatari să participe efec pilor hidraulici folosiţi la
susţinerea abatajelor fron
tiv. în mod organizat, la executarea lucrărilor de bună gos
In Insăminţările să fie realizate in bune Comitetului executiv al Con podărire şi înfrumuseţare a localităţilor în care trăiesc şi tale. producţie
,
siliului
popular
judeţean
Introdusă în
muncesc.
Luna aprilie se declară „LUNA ACŢIUNILOR DE
întreprinse
în
acţiuni
le
hidraulici din Vulcan, noua
1% â A B referitoare la principale HUNA GOSPODĂRIRE Şl ÎNFRUMUSEŢARE". de serie la Fabrica de stilpi
intimpmarea resc, pentru edilitar-gospodă- In cadrul acţiunilor menite să ridice nivelul edilitar- pompă întruneşte calităţi
domeniul
condiţii şi pe toate suprafeţele! localităţilor, amenajarea şi gospodăresc al municipiilor, oraşelor şi comunelor hunedo- tehnice superioare, acope-
înfrumuseţarea
rindu-se totodată necesarul
renc, să creeze o ambianţă plăcută şi civilizată în fiecare
semicente Cu fiecare zi ce trece, vo Bretea Română, am reţinut revin specialistului din uni extinderea unor locuri de a- cartier, bloc. sat, întreprindere sau instituţie, chemăm lo unor astfel de agregate atît
gremeiu, baze sportive, în ve
de solicitate la minele din
cuitorii să presteze muncă patriotică în vederea realizării
lumul lucrărilor în agricultu că nu se întrevede nici o po tate. derea creării unor condiţii următoarelor lucrări : Valea Jiului. De asemenea,
ră se amplifică tot mai mult, sibilitate ca prevederile pla Puţin a lipsit ca aceeaşi de viaţă tot mai bune oame — plantări de arbori, arbuşti ornamentali şi gard viu ; fabricarea în tară a pom
nilor muncii din judeţul Hu
— amenajarea de noi spaţii şi zone verzi. întreţinerea
narului apropiindu-se perioada de în nului dc culturi sâ poată fi eroare să se producă $i Ia nedoara. şi plantarea cu flori a celor existente : pelor a făcut posibilă sis
cepere a plantării
cartofilor
C A P. Vîleele. Un specialist
tarea importului şi obţine
respectate. Lu sfecla furajeră,
şi însâmînţării porumbului. spre exemplu, nu s-a asigurat de la Laboratorul judeţean — Probleme organizatorice. — repararea străzilor, trotuarelor, drumurilor, poduri rea unor importante econo
Pentru a asigura o bază te sâmînţa decît pentru un hec pentru controlul seminţelor a Materialele prezentate au lor şi podeţelor ; mii.
partidului meinică recoltei primului an al tar deşi se ştia de, cel puţin intervenit însă la timp, o suscitat dezbateri fructuoase, — curăţirea şanţurilor de pe marginea drumurilor :
— alinierea, repararea şi vopsirea gardurilor sau înlo
cincinalului actual la ferma
trei luni de zile că acestei
prind însâmîntatul pînă
întrucit ele s-au referit la o
ce
Printre manifestările în nr. 3 a I.A.S. Haţeg s-au luat plante i s-au repartizat cinci se vor face analizele necesa seamă de probleme de inte cuirea celor necorespunzătoare :
chinate semicentenarului par din vreme măsurile ce se im hectare. Sâ nu mat' vorbim de re. Tovarăşul Partenie Tâutu, res deosebit. S-a reţinut, de — văruirea faţadelor imobilelor. întreţinerea curţilor şi
tidului, ce s-au desfăşurat re puneau. Cn urmare, pe cele trifoi, cultură pentru care din locţiitorul secretarului Comi pildă, faptul că anul trecut a rabatelor de flori din faţa caselor :
— gospodărirea şi înfrumuseţarea blocurilor, a spaţi
cent, se remarcă întîlnirea de 121 ha destinate culturilor din necesarul de 500 kg de să- tetului comunal de partid şi în primele două luni din ilor din jurul acestora, întreţinerea curăţeniei pe casa scă 0 nouă cantină minieră;
la căminul cultural din De prima epocă — respectiv inu mînţă nu s-a procurat nici Bretea Română, ne-a sesizat acest an au fost efectuate pe rilor, amenajarea balcoanelor cu flori;
lui şi plantelor perene — s-a
va a unui grup de scriitori încheiat însâmîntatul. Şeful măcar un kg (?), Un deficit faptul că la C.AP. Vîleele ste 6 000 de controale ob — amenajarea şi întreţinerea locurilor de Joacă pentru
din Cluj cu cititorii deveni. Au fermei, ing Ion Birâu, ne-a apreciabil — 20 de tone — unele lucrări de sezon sînt şteşti. urmate de mai mult de copii, a terenurilor de sport, ştrandurilor şi locurilor de a In cartierul Aeroport din I
citit din scrierile lor Letay informat că si pregătirile în există şi la sâmînţa de car înlîrzinte deoarece mecaniza 5 200 de propuneri de îmbu grement ; 1 Petroşani s-a deschis o no- I
torii care deservesc
această
lajos, Banner Zoltan, Homîak vederea însămînţării porum tofi. Inginerul ne spunea că unitate nu respectă progra nătăţire a activităţii organi — executarea lucrărilor de îndiguiri, consolidări şi ta- j uă cantină minieră ce va j
j deservi salariaţii minei Li- i
începînd de azi (1 aprilie —
lozscf şi Miko Ervin — redac bului pe cele 240 ha sînt a- n.n.) se va trece la plantatul mele de lucru, ce li se dau. zaţiilor comerciale, unităţi luzări de maluri, regularizări de albii, consolidări dc tere | vezeni. Noua cantină se a- j
torul şef al revistei „Utunk". pioape finalizate. Din supra cartofilor pe suprafaţa pentru Zilnic se deplasează cu trac lor alimentare şi altor unităţi nuri supuse eroziunii sau alunecării ; i flă alături de căminul sa- f
In continuare, formaţiile arlis- faţa amintită pe 200 ha s-a care s-a asigurat sâmînţa, iar toarele. cale dc cile 5 km la de deservire, numai circa — înfrumuseţarea întreprinderilor şi instituţiilor, a căi lariatilor nefamilişti ai a- |
tice de amatori ale căminului pregătit patul germinativ, în pe parcurs poate se iveşte secţia din Chitid dc care a 60 la sută din ele au fost va lor de intrare în municipii, oraşe şi comune ; | cestei exploatări miniere. j
au prezentat numeroşilor par aceste zile executîndu-se în vreo posibilitate de a com parţin, pierzînd timp preţios lorificate. In domeniul popu — îngrijirea monumentelor şi locurilor istorice : Cantina e dotată cu mo- j
ticipanţi un reuşit program continuare arături pe terenul pleta deficitul. In mod firesc de lucru. In plus, sînt cazuri larizării legilor, s-au organi — amenajarea şi înfrumuseţarea traseelor şi zonelor ! bilier şi veselă nouă. Ea j
muzicai-eoregrafic. unde s-au administrat îngră într-o asemenea situaţie se cînd de la secţie nu vine nu zat, în acelaşi interval de turistice ; este a noua din grupul de j
Aceiaşi scriitori s-au intil- şăminte organice. pune întrebarea : cine altci mărul de tractoare comandat. timp, peste 4 200 acţiuni — menţinerea curăţeniei în parcuri, pe străzi şi tro cantine miniere din Valea j
nit cu publicul şi la căminul Un succes asemănător s-a neva dacă nu conducerea co Rezolvarea problemei are o cu aproape 400 000 de par tuare. S Jiului şi poate deservi pî- I
cultural din Cristur, precum înregistrat şi la cooperativa operativei avea datoria sâ se singură soluţie. Cooperativa ticipanţi, însă ele au vi Ne exprimăm convingerea că toţi locuitorii Judeţului
şi la Casa de cultură a sin agricolă din Mărtineşti. Pre ocupe de procurarea din timp agricolă din Vîleele să asi zat mai puţin prevenirea vor răspunde acestei chemări şi — prin hărnicia şi spiritul | nă la 350 de abonaţi. I
gospodăresc ce-i caracterizează — vor face ca oraşele şi sa
şedintele unităţii, NicolaoNis-
dicatelor din Petroşani. torescu, a ţinut sâ evidenţieze a întregii cantităţi de sămîn- gure condiţii de cazare şî infracţiunilor în riadul mino- tele să-şi schimbe înfăţişarea, cinstind şi prin aceasta glo ! GH. B02U
pentru
mecanizatorii
masă
'k contribuţia substanţială adu tâ? rioasa aniversare a Partidului Comunist Român.
In cadrul aceloraşi manifes Tot In legătură cu sâmînţa. permanentizaţi la unitatea
Emil
să
Maier.
mecanizatorii
de
Gheorghe
tovarăşul
tări ce au loc în aceste zile Trosan şi Gheorghe Totoi, preşedintele C.A.P. Strei Sâ- respectivă. (Continuo - in pag. o 2*o) CONSILIUL JUDEJEAN AL FRONTULUI
mai consemnăm şi intilnirea precum şi de cooperatorii cel, ne-a semnalat un fapt
poeţilor hunedoreni Remus Maria Sasu. Valeria Lâzăroiu, care nu poate fi trecut sub N. PIRCALAB UNITAJII SOCIALISTE
Rednic, Aurelian Sirbu, Eu Eugenia Colcer şi Mia Nisto- nici un motiv cu vederea. Acţiuni j
gen Evu şi Ionel Crîşan cu rescu la însâmînţarea celor Despre ce este vorba ? Pe o
iubitorii de poezie la cămi 130 ha repartizate culturilor suprafaţă de 3 hectare s-a în-
nul cultural din comuna To- de mazăre, ovăz şi mâzârîche. sâmînţat sfeclă procurată de cu cartea j
teşti. Incepînd de ieri cele 9 trac la C. A. P. Streisîngeorgiu,
★ toare care deservesc coopera fără ca în prealabil sâ se ve Aşezăinintele culturale :
ŞI fi latei i ştii din judeţul Hu tiva sînt utilizate la pregăti rifice prin probe de laborator săteşti cunosc in aceste zi- \
nedoara se pregătesc pentru rea a 220 ha ce se vor cul calitatea seminţelor. Cum în Ie o intensă activitate: ser- \
a veni în întîmpinarea semi tiva cu porumb pentru boabe ■sacul cu sâmîntâ s-a găsit o bâri. prezentări de filme \
centenarului partidului. Ast şi siloz. Se detaşează de ase etichetă care indică anul re artistice şi documentare, :
fel, Consiliul judeţean al Or menea realizările cooperatori coltei 1960 (!), este lesne de expuneri. j
ganizaţiei pionierilor, împreu lor din Ruşi — unitate unde înţeles care sînt sansele de Aşa de pildă, la biblioteca \
nă cu cercul filatelic din De planul de insâminţare a cul reuşită ale culturii respective. din Burjuc s-a organizat o j
va au deschis la Galeriile de turilor din epoca întii a fost Ca specialist în unitate, ingi interesantă prezentare a I
nera Irina Onea nu avea oare
îndeplinit integral.
artă o expoziţie tematică intitu Există însă cooperative a obligaţia sâ ia astfel de mă volumului „Nopţi infrigu- \
lată: „P.C.R. - 50 de ani". Sînt gricole din păcate nu puţine suri îneît In sol sâ se încor rate" de Aurel Mi hale, în- I
expuse colecţii privind bogă la număr în care însâmînţă- poreze numai sâmîntâ cu în soţită de proiecţia unor \
ţiile patriei, realizări ale con rile continuă sâ ridice serioa suşiri binecunoscute ? Evi diafilme, precum şi o sea- I
strucţiei socialismului, artă şi se semne de întrebare. Din dent, in cazul de fată, nu es ră culturală in(itutată „Par- •
sport etc. Expoziţia va fi des tidut meu iubit, mindria \
chisă pînă in ziua de 5 apri discuţia avută cu tovarăşul te vorba decît de superficia mea". j
lie 1971. Nicolae Crăciun, inginerul şef litate în muncă, de ignorarea La ferma de stat din Lâpuşnîc se lucrează intens la în$âmînţâri.
al cooperativei agricole din unor îndatoriri elementare ce