Page 102 - Drumul_socialismului_1971_04

DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 5 072 « VINERI 30 APRILIE 1971 S

LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE

L E G E E X P U N E R E A

la profectnl de lege privind acordarea unor scutiri şi reduceri de impozit pe veniturile realizate de gospodăriile
agricole aparţinînd membrilor cooperativelor agricole de producţie şl producătorilor Individuali şl ia proiectul de
privind acordarea unor scutiri şi reduceri de lege privind organizarea şl dezvoltarea activităţilor industriale, de prelucrare a produselor agricole, construcţii şi

prestări de servicii în unităţile aparţinînd consiliilor populare, cooperaţiei agricole, meşteşugăreşti şi de consum
impozit pe veniturile realizate de gospodăriile
— prezentată de tovarăşul FLOREA DUMITRESCU, ministrul finanţelor —
agricole apar finind membrilor cooperativelor Prezentînd, din însărcina­ nerală a impozitului pe veni­ La nivelul acestui an, ve­ tăţile proprii ale localităţilor măsură care va contribui la
rea Consiliului de Miniştri, turile din activităţi agricole, niturile suplimentare de ca­ respective, ale economiei In dezvoltarea activităţilor e­
spre dezbatere şi adoptare prin diminuarea actualelor re va beneficia ţărănimea ansamblu Totodată, prin co­ conomice de producţie şi
Marii Adunări Naţionale cele
agricole de producţie şi producătorilor individuali două proiecte de legi, m inis­ cote de impozit aferente ve­ prin aplicarea măsurilor cu­ lectarea şi prelucrarea unor prestări de servicii într-un
numâr mal mare de coopera­
prinse în proiectul de
produse şi subproduse anima­
lege
niturilor impozabile
anuale
trul finanţelor a sp u s: între 500 şi 30 000 lei. De a­ prezentat vor fi de cca. 370 liere sau industriale, a de­ tive agricole.
Elaborate sub directa în­ ceste înlesniri urmează să milioane lei. Corespunzător şeurilor, care în prezent nu In scopul stimulării şî dez­
econo­
Pentru stimularea gospodă­ perativelor agricole de pro­ îşi au sediul aceste gospo­ drumare a secretarului ge­ beneficieze cele peste 4 485 000 acestor venituri, unităţile co­ sînt valorificate la nivelul voltării activităţilor consiliilor
mice aparţinînd
merţului socialist şi cele pres­
posibilităţilor, se pot realiza
de gospodării agricole apar­
riilor agricole personale ale ducţie, cele ale producători­ dării. neral al Partidului Comu­ tatoare de servicii urmează populare comunale, in pro­
membrilor cooperativelor a­ lor agricoli individuali, pre­ ART. 6. — Impozitul stabi­ nist Român, tovarăşul Nicolae ţinând membrilor cooperatori numeroase bunuri de pe ur­
gricole de producţie şi ale cum şi cele aparţinînd altor lit potrivit prevederilor din Ceauşescu, şi adoptate recent şl producătorilor individuali să pună la dispoziţia popu­ ma cărora populaţia, şi în iectul de lege se prevede ca
producătorilor individuali, In persoane fizice sau Juridice, prezenta lege aferent venitu­ de Comitetul Executiv al C C . plătitoare de impozit în anul laţiei din mediul rural un mod deosebit ţărănimea, va beneficiile realizate să râmî­
vederea creşterii unui număr altele deeît unităţile de stat rilor Impozabile realizate din al P.C.R., proiectele de lege J 970. volum sporit de mărfuri şi putea obţine venituri bă­ nâ la dispoziţia comunelor,
mai mare de animale şi pen­ şi cooperativele agricole de creşterea animalelor se redu­ prevăd o serie de măsuri Deosebit de scutirile şi re­ servicii, asigurînd astfel o neşti sporite. urmînd a fi folosite pentru
tru sporirea producţiei agri­ producţie, care realizează ve­ ce cu 25 la sută. pentru stimularea gospodări­ ducerile menţionate. pentru mai bună satisfacere a cerin­ Toate acestea presupun lărgirea activităţilor res­
cole marfă necesară econo­ nituri anuale impozabile de ART. 7. — Gospodăriile a­ ilor ţărăneşti în scopul creş­ stimularea creşterii unui nu­ ţelor oamenilor muncii. mai multă iniţiativă, spirit pective, precum şi pentru ac­
miei naţionale, precum şi pen­ pînâ la 500 de iei inclusiv, gricole personale aparţinînd terii numărului de animale măr mal mare de animale, Prin proiectul de lege pri­ gospodăresc din partea con­ ţiuni gospodăreşti şi social-
tru înlăturarea restricţiei cu din cultivarea terenurilor şl membrilor cooperativelor a­ şi sporirii producţiei agrico­ proiectul de lege prevede ca, vind organizarea şl dezvolta­ siliilor populare, a coopera­ culturale.
privire la acordarea alocaţiei creşterea animalelor. gricole de producţie, producă­ le marfă, pentru folosirea mai începînd cu acest an. venitu­ rea activităţilor industriale, tivelor agricole de producţie, De asemenea, se prevede
de stat pentru copii, celor A RT. 2. — Cotele de Impo­ torilor agricoli Individuali şi deplină a resurselor locale de rile realizate din creşterea a- de prelucrare a produselor a­ a cooperativelor meşteşugă­ modalitatea de asigurare a
care realizează venituri din zit pe veniturile din surse a­ altor persoane fizice care ob­ materii prime şî materiale, a nimalelop de gospodăriile gricole, de construcţii şi pres­ reşti şl a celor de consum, fondurilor necesare înfiinţă­
activităţi agricole. gricole de peste 500 de lei a­ ţin venituri din livezi de forţei de muncă, în vederea personale ale membrilor coo­ tări de servicii, se are In precom şi măsuri mai hotârî- rii şi dezvoltării activităţilor
Marea Adunare Naţională nual, prevăzute la art. 8 din pomi fructiferi plantate pe dezvoltării economice şi so- perativelor agricole de pro­ vedere lărgirea activităţii e­ te pentru înfiinţarea şi dez­ economice de producţie şi
a Republicii Socialiste Romă- Legea nr. 01, din 27 decem­ cial-culturale a tuturor loca­ ducţie să fie neimpozabile. conomice pe întrec teritoriul voltarea de activităţi econo­ prestări de servicii, precum şi
nia adoptă prezenta lege brie 1968, privind Impunerea terenuri în pantă supuse ero­ lităţilor rurale şi urbane şî De asemenea, nu se vor mai ţârii, formarea unei indus­ mice de producţie şi prestări norme mai simple pentru
ART. 1. — Se scutesc de veniturilor realizate din acti­ ziunii, stabilite ca atare de ridicării nivelalui de trai al impune veniturile obţinute trii comunale, menite să con­ stabilirea preţurilor ŞÎ tari­
impoz.it gospodăriile agricole vităţi agricole, se redne şi se organele agricole locale, se populaţiei de la oraşe şi sate. de gospodăriile aparţinînd tribuie la îmbunătăţirea con­ de servicii în toate localităţi­ felor la produsele şi servicii­
le. Această importantă acţiu­
personale ale membrilor coo- reaşeozâ după cum urmează: impun, pentru aceste surse, producătorilor individuali din le care fac obiectul acestor
pe baza normelor de venit, Dopă cum este cunoscut, diţiilor de trai ale populaţi­ ne va fl sprijinită de stat
indiferent de cuantumul ve­ conducerea partidulni şi sta­ creşterea unui număr de pî­ ei. prin acordarea de însemnate activităţi.
niturilor realizate şi de su­ tului nostru acordă o atenţie nâ la 5 bovine adulte. 20 o­ Desfăşurarea unei ample avantaje financiare. Astfel, In proiectul de lege s-au
prafaţa livezilor aflate în vine şi caprine, precum şi 10 prevăzut, totodată, posibilităţi
Venitul impozabil deosebită dezvoltării agricul­ porcine. In proiectul de lege acţiuni de înfiinţare şi dez­ se prevede ca pentru activi­ mal largi pentru unităţile
anual, Iei Cotele de Impozit proprietatea acestora. turii—ramură de bază a eco­ s-au mai prevăzut şi alte re­ voltare a activităţilor econo­ tăţile noi, înfiinţate după 1
A RT. 8. — Veniturile rea­ nomiei naţionale. Se fac e­ mice de producţie şi prestări ianuarie 1971, unităţile res­ cooperatiste de a executa, a-
PlnA u 500 Irt •cum de Impozit lizate de populaţie din valo­ forturi însemnate pentru în ­ duceri de impozit pentru gos­ de servicii este facilitată de pective să beneficieze o pe­ tlt în mediul urban, cît şi în
501— 800 lei 30 lei + 7 % pentru ce depăşeşte 500 lei rificarea către unităţile achi­ zestrarea şi modernizarea podăriile populaţiei care faptul că. aşa cum este cu­ rioadă de doi ani de la în­ cel rural, lucrări de întreţi­
ROI — 1 000 lei 51 lei -f 10 •/, M m m 800 lei zitoare de stat sau coopera­ continuă a agriculturii socia­ cresc un număr mai mare de noscut. în multe localităţi e- fiinţare de scutire de impozi­ nere, reparaţii şi construcţii
i noi— l 500 Iei 71 lei -f 15 •/• m m m 1 000 lei tiste a fructelor de pădure, liste, pentru creşterea In­ animale, care au livezi de xistâ însemnate resurse natu. te, sumele respective urmînd pentru nevoile acestora, pen­
şi
pomi fructiferi, precum
1 501 — 2 S00 Ici 136 tel + 17 % m M ta 1 800 lei ciupercilor, plantelor medici­ tr-un ritm susţinut a produc­ rale. în comunele şi satele să râmînâ ca venitari la dis­ tru populaţie, precum şi pen­
2 501 — 3 500 Ici 306 Jel -f n % m ta m 3 800 WM nale din flora spontană şl a ţiei agricole vegetale şi ani­ pentru gospodăriile agricole patriei noastre trăiesc şî poziţia acestora. Ca urmare, tru unităţile de stat.
3 SOI— 5 000 lei 516 lei + 24 •/# m m m 8 500 lei altor produse culese din na­ male. situate în zonele preorăşe­ muncesc numeroşi creatori de pentru asemenea activităţi, Aplicarea măsurilor cu­
5 001- 10 000 Ici 876 lei 4- 27 % » 99 m 8 000 lei tu ri nu sînt impozabile. Alătur! de întreprinderile neşti. In acelaşi timp. pentru artă populară, păstrători şi unităţile comitetelor execu­ prinse în proiectul de lege
in om­ 15 000 lei 2 226 lei 4- 80 % m M m 10 000 lei A RT. 9. — Alocaţia de stat agricole de stat şi cooperati­ valorificarea într-o mai ma­ continuatori ai vechilor tra­ trebuie să ducă la obţinerea
is 001- 2(1 000 lei 3 726 Iei 4- 88 % m ta m 15 000 lei pentru copii se acordă sala­ vele agricole de producţie — re măsură a fructelor de pă­ diţii. autentice talente In fă­ tive ale consiliilor populare unei producţii care să cores­
20 001 — 30 000 lei S 376 tel + 86 % m m w 20 000 lei riaţilor şi celorlalte persoane principalii furnizori de pro­ dure, plantelor medicinale urirea unor produse de înal­ vor fi scutite de plata impo­ pundă necesităţilor reale, să
peste 30 000 Ici 8 976 tel 4- 40 % ta m 80 000 lei îndreptăţite potrivit legii, fă­ din flora spontană şi a altor tă ţinută artistică. Prin pu­ zitului pe circulaţia mărfu­ aibă asigurată desfacerea pe
ră a se condiţiona de nivelul duse agricole — o contribu­ produse asemănătoare, în rilor, cooperativele agricole piaţa internă sau Ia export
veniturilor realizate din acti­ ţie importantă în aprovizio­ proiectul de lege s-a prevă­ nerea în valoare într-o mai de producţie de plata impozi­ şi să fie rentabilă. Aceasta
vităţi agricole. narea populaţiei cu produse zut scutirea integrală de im­ mare măsură a acestor re­ tului pentru încasările din implică răspunderi sporite şi
agroalimentare şi în livrarea surse. a priceperii, măiestri­ vînzarea produselor proveni­
Jn cazul cînd prin aplica­ şl caprine, respectiv un nu­ A RT. 10. — Dispoziţiile de de materii prime necesare in­ pozit a veniturilor realizate ei şi hărniciei poporului nos- o preocupare susţinută din
rea impozitului, venitul unei măr nelimitat de porcine se Ia articolele 1—7 din prezen­ de populaţie din vînzarea a­ te din activităţi fără carac­ partea organelor locale de
gospodării agricole, care rea­ impun pe baza normelor de ta lege privind impozitul pe dustriei o au şî gospodăriile cestor produse către unităţi­ trn. se poate obţine o gamă ter agricol, far cooperative­ stat şî a celor cooperatiste
lizează venituri impozabile a­ venit pentru animalele care veniturile din activităţi agri­ agricole aparţinînd membri­ le socialiste. largă de produse. în valoare le meşteşugăreşti şl oele de pentru respectarea cu stric­
nuale mai mari de 500 lei, depăşesc limitele prevăzute cole se aplică începînd cu im­ lor cooperatori şi producăto­ De asemenea, se prevede ca de miliarde de lei, care sînt consum vor fi scutite de pla­ teţe a legalităţii socialiste în
s-ar reduce sub nivelul aces­ ia alineatul precedent punerea pe anul 197], iar cele rilor Individuali. In ultimul în viitor acordarea alocaţiei căutate şi apreciate Atît pe ta impozitului pe circulaţia gospodărirea fondurilor ma­
tui venit minim neimpoza­ A RT. 4. — Normele de ve­ prevăzute la articolele 8 şl 9 timp, au fost luate o serie de de stat pentru copiii salari­ piaţa internă cit şi la export, mărfurilor şi a impozitului pe teriale şî băneşti, în utiliza­
bil, impozitul se diminuează nit impozabile stabilite pe privind neimpozitarea veni­ măsuri pentru sprijinirea aţilor şi ai celorlalte persoa­ cum ar fi : articole de arti­ venit. Avantaje similare se rea cu randament a mijloace­
as'fel îneît venitul ce râmîne hectar şi pe cap de animal, turilor realizate de populaţie gospodăriilor populaţiei prin ne îndreptăţite, cnre au gos­ zanat. de ceramică, ţesături vor acorda şi pentru activi­ lor de care dispun.
gospodăriei după deducerea pe baza cărora se calculează din valorificarea către unită­ stabilirea de preţuri mai a­ podării agricole personale, şi cusături cn motive naţio­ tăţile existente, Independent Avem convingerea că n-
impozitului să nu fie mai mic impozitul datorat de gospodă­ ţile achizitoare de stat sau vantajoase pentru unele pro­ să se facă indiferent de cuan­ nale, covoare şi alte aseme­ de data înfiinţării acestora, doptarea măsurilor propuse
de 500 de lei. riile agricole situate In muni­ cooperatiste a fructelor de duse agricole care se vînd tumul veniturilor realizate nea produse. dacă prin dezvoltarea lor se prin cele două proiecte de
ART. 3. — Veniturile rea­ cipii şl oraşe, pot fi mărite pădure, ciupercilor, plantelor statului, precum şi pentru li­ In acelaşi timp. construc­ obţine un volum de produc­ lego va contribui la stimu­
lizate de gospodăriile agricole sau micşorate, în funcţie de medicinole din flora sponta­ nele produse industriale pe din activităţile agricole, dacă ţiile tot mai numeroase ca­ ţie marfă sau prestări de larea gospodăriilor ţărăneşti
celelalte
îndeplinite
sînt
personale ale membrilor coo­ condiţiile economice ale loca­ na şi a altor produse culese care le cumpără ţărănimea, re se ridică fin fiecare comu­ servicii cu cel puţin 50 la în obţinerea unor cantităţi
perativelor agricole de pro­ acordarea de scutiri de im ­ condiţii legale.
lităţilor respective, cu pînl din natură şl acordarea alo­ Prin aplicarea măsurilor nă şl oraş, ca rezultat al sută mai mare deeît realiză­ sporite de produse vegetale
ducţie din creşterea animale­ la 30 la sută, la fel ca şi pen­ caţiei de stat pentru copii se pozit oelor care contractea'/.â rile anului precedent.
lor sînt neimpozabile. tru comune şl sate, de către aplică începînd cu luna mal ei livrează unităţilor socia­ prevăzute în proiectul de le­ creşterii continue a nivelului şi animale, la dezvoltarea n-
Veniturile realizate de gos­ comitetele executive ale con­ 1971. liste tineret bovin, atribuirea ge supus dezbaterii, Impozitul de trai al populaţiei, fac ne­ Tn acelaşi timp se preve­ nel activităţi economice in­
podăriile producătorilor agri­ siliilor populare Judeţene şl unor indemnizaţii băneşti actual stabilit pe veniturile cesară dezvoltarea mai ac­ de ca veniturile realizate ca tense în toate localităţile, ce­
coli individuali, precum şi de al municipiului Bucureşti. ART. 31. — Bugetele locale gospodăriilor crescătoare de din activităţi agricole datorat centuată şl pe plan local a retribuţie a muncii din ast­ ea ce va avea drept urmare
către cele aparţinînd altor pe anul 1971 se modifică, în bovine şî altele. Numai a­ de gospodăriile ţărăneşti se producţiei materialelor de fel de activităţi organizate de creşterea producţiei de bu­
A R T. 5. — Gospodăriile a- mod corespunzător cu preve­ va reduce cu cca. 85 la sută. construcţii — cărămidă, var. cooperativele agricole de pro­ nuri materiale, sporirea avu­
persoane fiz.iee sau Juridice grlcole aparţinînd producăto­ derile prezentei legi, Iar di­ vantajele acordate acestor
altele deeît unităţile de stat rilor agricoli individuali şi ferenţele financiare rezultate gospodării în annl 1970 prin veniturile realizate din creş­ ţiglă, piatră prelucrată — ducţie să fie impuse lunar, ţiei naţionale, ridicarea con­
şi cooperativele agricole de altor persoane fizice crescă­ se acoperă din fondul de re­ preţuri, indemnizaţii şi scu­ terea animalelor fiind practic astfel fineît să se satisfacă după normele prevăzute pen­ tinuă a nivelului de trai al
producţie, din creşterea unul tiri de Impozit aduc ţărăni­ scutite de impozit. în condiţii mal bune necesi­ tru veniturile din salarii. populaţiei.
toare de bovine sau ovine se zervă bugetară Ia dispoziţia
număr de pînâ la 5 bovine impun pe baza venitului net, Consiliului de Miniştri. mii un spor de venituri de
adulte, 20 ovine şi caprine şi efectiv realizat pentru ani­ ART. 32. — Dispoziţiile pre­ peste 300 milioane lei anual.
10 porcine, sînt neimpozabile. In continuarea acestor mă­ E X P U N E R E A
malele care depăşesc numărul zentei legi modifică prevede­
Gospodăriile producătorilor de 10 bovine adulte, respectiv rile corespunzătoare ale Le­ guri. proiectul de lege pri­
agricoli individuali şi cele a- 200 ovine şl caprine, dacă gii nr. 01 din 27 decembrie vind acordarea unor înles­
partinînd altor persoane fizi­ venitul net, efectiv realizat, 1968, privind impunerea ve­ niri financiare gospodăriilor
ce sau juridice, altele deeît pe cap de animal este mai niturilor din activităţi agrico­ ţărăneşti prevede scutirea tu­ asupra proiectului de lege privind organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor,
unităţile de stat şi cooperati­ le, şi cele ale Decretului nr. turor acelor gospodării care
vele agricole de producţie, mare cu cel puţin 50 la sută 285 din 6 august 1960, referi­ realizează venituri impoza­ loturilor zootehnice şl semincere, precum şi a staţiunilor comunale de montă
care deţin un număr de pînâ deeît normele de venit apli­ tor la acordarea alocaţiei de bile anuale de pînâ la 500
la 10 bovine adulte, 200 ovine cate în localitatea în care stat pentru copil. lei, precum şî e reducere ge­
— prezentată de tovarăşul IOSIF BANC, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri —
Proiectul de lege privind tat prin decretul 303/1955, ale lite. Doresc să subliniez fap­ fondul forestier destinate a­
organizarea, administrarea şi cărui prevederi sînt depăşite tul că limitele taxelor cu­ cestui scop vor fi stabilite de
lege
prinse în proiectul de
organele silvice, iar reparti­
şi nu mal corespund cu con­
folosirea pajiştilor,
loturilor
L E G E zootehnice şi semincere, pre­ diţiile actuale şl de perspec­ de cele care sînt la era ac- zarea lor pe unităţi şi cres­
sînt substanţial reduse
faţă
cători de animale se face de
tivă ale organizării producţi­
cum şi a staţiunilor comu­
nale de montă supus dezba­ ei agricole. Pornind de la a- taalâ în vigoare. Aceasta es­ comitetele executive ale con­
te o măsură care dă certitu­
terii Marii Adunări Naţiona­ oeastâ situaţie care impune o dine crescătorilor de animale siliilor populare judeţene. A ­
preciem că este normală o a­
pentru organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor le se încadrează organic în schimbare calitativă în ceea asupra mărimii taxelor de semenea prevedere care re­
ce priveşte abordarea şi re­
complexul de măsuri adoptat
în ultima perioadă de con­ zolvarea problemelor de îm­ pâşunat pe care le vor plăti glementează folosirea poten­
ducerea partidului pentru bunătăţire şi gospodărire a şi pe care numai o nouă lege ţialului de masă verde din
zootehnice şi semincere, precum şi a staţiunilor comunale de montă dezvoltarea şi modernizarea pajiştilor şi pe baza unei a­ le poate modifica. ale fondul forestier, dar în ace­
agriculturii, pentru creşterea
laşi timp dă garanţia apără­
nalize ample şl a consultării
Numeroase prevederi
veniturilor ţărănimii. unui numâr mare de organe proiectului de lege se referă rii celor două bogăţii însem­
furajelor verzi, a maşinilor Scoaterea din fondai fores­ generale ale cooperativelor a­ Reglementările propuse prin agricole, unităţi de producţie la regulile tehnice obligato­ nate pe care le avem ; pădu­
şl utilajelor, construcţiile pas­ tier a terenurilor prevăzute gricole de producţie, păşuni­ proiectul de lege reprezintă şi crescători de animale, a rii şi la măsurile de îmbu­ rea şi păşunile.
torale şl alte lucrări de îm ­ la alineatul precedent se face le date în folosinţă acestora o necesitate obiectivă, o con­ fost întocmit proiectul de le­ nătăţire a pajiştilor cuprin­ In cadrul aceleiaşi grupe de
bunătăţirea pajiştilor de na­ pe bază de documentaţii în­ pot fi reluate In administra­ diţie esenţială pentru reali­ ge supus dezbaterii şi apro­ se în planurile de organiza­ prevederi se cuprinde şi re­
tura investiţiilor centralizate, tocmite de comisii alcătuite rea comi*etelor executive ale zarea sarcinilor mari stabilite bării Marii Adunări Naţiona­ re şi îmbunătăţire. precum glementarea condiţiilor de ex­
terului Agriculturii, Industriei co te efectuează pe pajiştile din reprezentanţi ei comitete­ consiliilor populare. agriculturii prin Programul le. şi în planurile anuale de în­ ploatare a masei lemnoase de
Alimentare, Silviculturii şî lor executive ale consiliilor A RT. 31 — In zonele ne­ naţional de dezvoltare a zoo­ Din numeroasele reglemen­ treţinere şi exploatare a a­ pe păşunile împădurite,
Apelor procurarea staţiilor de administrate de consiliile cuprinse în acţiunea de în- tehniei şi sporire a producţi­ schimbarea unor terenuri a­
deshidratare şl granulare a populare. populare Judeţene şl ai Mi­ tări pe care proiectul de le­ cestora, pe care an datoria
nisterului Agriculturii. Indus­ j-âmînţârl artificiale, comitete­ ei animaliere. ge le statorniceşte, vă rog să le respecte întocmai toţi gricole şi silvice în vederea
Cele 4.4 milioane
hectare
CAPITO LUL V triei Alimentare, Silviculturii le executive ale consiliilor de pajişti naturale de care să-mi permiteţi să mă refer deţinătorii de păşuni şl fî­ folosirii mai raţionale a fon­
dului funciar, precum şi re­
le
numai la cele pe care
comunale.
şi Apelor.
populare
orăşe­
naţuri naturale.
neşti şi municipale organizea­ darea pentru pâşunat a pa­
Scoaterea din fondul fo­ dispune ţara noastră consti­ consider de o deosebită im­ Veniturile din taxele de pâ­
restier a terenurilor ocupate ză staţiuni de montă natura­ tuie principala sursă pentru portanţă. Tn primul rînd, aş şunat. precum şi alte venituri jiştilor cuprinse în mod ero­
Dispoziţii speciale cu vegetaţie forestieră de lă. în scopul asigurării cu re­ producerea furajelor de vo­ sublinia descentralizarea lar­ de pe păşuni sînt destinate nat în amenajamentele sil­
vice.
mane valoare economică este producători de rasă necesari lum. cu valoare nutritivă ri­ gă a competenţelor In dome­ exclusiv pentru executarea
interzisă. pentru toate speciile de ani­ dicată şi la un preţ de cost niul administrării pajiştilor lucrărilor de îmbunătăţire, în­ Am prezentat numai cele
ART. 24. — Crescătorii de de organele agricole. male. deţinute de gospodări­ scăzut. Pornind de la această mai esenţiale reglementări ce
animale vor putea folosi pâ- Materialul lemnos provenit Ministerul Agriculturii, In ­ ile individuale şi ceilalţi cres­ realitate specifică agricultu­ naturale, în sensul trecerii treţinere şi exploatare a pa­ se propun prin proiectul de
şiunile numai pe baza înche­ de pa aceste terenuri este su­ dustriei Alimentare. Silvicul­ cători de animale lor la consiliile populare co­ jiştilor. La acestea se mai a- lege cu privire 1a organiza­
ierii de contract şi după pla­ pus regimului silvic de ex­ turii şi Apelor împreună cu rii României. Programul na­ munale. orăşeneşti şi muni­ daugâ anumite sume care vor rea, administrarea şi folosi­
Ministerul Agriculturii. In­
ta taxei de pâşunat prevăzu­ ploatare, iar veniturile reali­ comitetele executive ale con­ dustriei Alimentare. Silvicul­ ţional de dezvoltare a zooteh­ cipale şi prin aceasta în com­ fi prevăzute anual în planu­ rea pajiştilor, Ioturilor zooteh­
tă în acesta. zate se folosesc pentru lucrări siliilor populare judeţene vor turii şi Apelor va sprijini co­ niei şi sporire a producţiei petenţa crescătorilor de ani­ rile de investiţii ale coope­ nice şi semincere. precum si
animaliere prevede ca pînă
Crescătorii de animale care de îmbunătăţire a păşunilor încheia lucrările de inventa­ mitetele executive ale consi­ în anul 1975 pe pajişti să se male care beneficiază în fapt rativelor agricole de produc­ staţiunilor comunale de mon­
nu şî-aa respectat în anii şi fînaţurilor naturale. riere a pajiştilor naturale şi de păşuni. Proiectul de lege ţie şi ale întreprinderilor a­ tă Acest proiect dc lege este
precedenţi obligaţiile de- ART. 27. — Trupurile de delimitarea acestora de fon­ liilor populare in asigurarea ajungă la 12-13 tone masă stabileşte, de asemenea, drep­ gricole de stat, precum şi e- supus dezbaterii în actuala
re­
curgînd din învoirea anima­ păşuni acoperite cu vegetaţie dul forestier. în termen de staţiunilor de montă cu prin verde in medie la hectar, fa­ tul crescătorilor de animale xccutnrea de că're toţi cres­ sesiune a Marii Adunări Na­
ţă de circa 5-5.5 tone cit s-a
producători de rasă şi,
lelor la pâşunat. vor fi excluşi forestieră de productivitate cel mult 2 ani de la data pre­ din aceeaşi comună sau din cătorii de animale a unui a­ ţionale împreună cu alte acte
de la folosinţa păşunilor pînâ ridicată, neajunsâ la vîrsta zentei legi. organele sale de specialitate, obţinut în ultimii ani. Spo­ comune învecinate de a se numit volum de lucrări, co­ normative de o mare însem­
la (îndeplinirea obligaţiilor normală de tăiere, sau acelea va acorda asistenţă tehnică rirea producţiei pe păşuni la constitui In asociaţii de pâ­ respunzător cu animalele în­ nătate pentru agricultură şi
23 —
Schimbarea
ART.
respective, care nu pot fi utilizate pen­ destinaţiei pajiştilor în altă la întreţinerea şi exploatarea un asemenea nivel se funda­ şunat. avind ca obiect admi­ voite la pâşunat, obligaţie fi­ pentru ţărănimea noastră, ca­
AUT. 25. — Paza pajiştilor tru pâşunat din cauza condi­ lor. mentează pe un program eta- nistrarea, exploatarea şi în­ rească practicată de zeci de re au fosf examinate şi apro­
şi a bunurilor de pe ele se a- ţiilor de sol şi pantă. pot categorie de folosinţă se poa­ Taxele de montă se stahi- pizat, cu acţiuni care au în treţinerea pajiştilor, precum ani în ţara noastră şi pe care bate în recenta şedinţă a Co­
te face, numai în cazuri bine
sigurâ de organizaţiile care face obiectai schimbului, In justificate, cu aprobarea Mi­ lesc de comitetele executive vedere fertilizarea cu îngră­ şi aplicarea păşunatului ra­ proiectul de lege o prevede. mitetului Executiv al C.C. al
le au în administrare direc­ condiţiile prevăzute de lege, ale consiliilor populare co­ şăminte organice şi chimice ţional. Asemenea prevederi Cuprinzînd principiul execu­ P.C.R
tă. în folosinţă sau în pro- cu suprafeţe echivalente de nisterului Agriculturii, Indus­ munale, orăşeneşti şi munici­ a unei suprafeţe de aproape ale proiectului de lege se în­ tării lucrărilor de îmbunătăţi­ La pregătirea acestor mă­
orietate terenuri păşunabile din fon­ triei Alimentare, Silviculturii pale. 2 milioane hectare în anul cadrează în contextul multi­ re şi întreţinere a păşunilor suri şi la elaborarea proiectu­
Proprietarii animalelor gă­ dul forestier. şi Apelor, la propunerea co­ ART. 32. — Bugetele con­ 1975. combaterea eroziunii plelor măsuri adoptate în ul­ prin contribuţia colectivităţii lui de lege, ţin să subliniez
mitetelor executive ale con­
site pe păşuni şi fînaţuri, pe Suprafeţele de pajişti in­ siliilor populare judeţene şi siliilor populare comunale, o- solului în complexe pe bazi­ timii ani de conducerea par­ ce beneficiază de ele, prin în mod deosebit sprijinul sub­
proiectul de lege se prevede
loturile semincere sau pe pa­ cluse în mod nejustificat în râşeneşti şi municipale pe ne hidrografice, defrişarea tidului şi statului nostru pen­ că aceste eforturi ale comu­ stanţial acordat de conduce­
jiştile cultivate, in cazul în numai prin compensare cu anul 1971 se modifică în mod terenurilor acoperite cu ar- tru creşterea competenţelor nelor şi respectiv ale crescă­ rea partidului şi statului nos-
care nu s-au încheiat con­ amenajamente silvice dar ca­ terenuri din alte categorii de corespunzător cn influenţele horete, desecarea în zonele şi întărirea răspunderii uni­ Jru, personal de către secreta­
re, pe bază de acte ori de fo­
tracte de pâşnnat. vor fi o- losinţă. se dovedesc că au a­ folosinţă, în aşa fel ea supra­ ce decurg din aplicarea pre­ cu exces de umiditate. La a- tăţilor şi organelor locale, torilor de animale sînt spri­ rul general al partidului, pre­
jinite de stat cu seminţe. în­
bligatl să plătească daunele parţinut unităţilor agricole faţa totală a pajiştilor natu­ zentei legi în cadrul preve­ cesfea se adaugă lucrări de precum şl pentru deschide­ grăşăminte chimice, asistenţă şedintele Consiliului de Stat,
provocate şi taxele de gloabă de stat, cooperativelor agri­ rale să nu se micşoreze. derilor bugetare stabilite întreţinere şi exploatare ra­ rea de perspective largi ini­ tehnică de specialitate, cre­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
ce se stabilesc de către comi­ A RT. 29 — Deţinătorii de pentru acest an. ţională a păşunilor. ţiativei creatoare a celor ce care şi cu această ocazie a
cole de producţie sau comu­ dite pe termen lung. precum
tetele executive ale consiliilor pajişti care nu execută lu­ ART. 33. — Pe data publi­ Ţara noastră, care şi-a ba­ muncesc, participarea lor ac­ dovedit cu prisosinţă grija
populare comunale, orăşeneşti nelor, oraşelor sau municipi­ crările prevăzute Ia art. 14 cării prezentei legi se abrogă zat în mare măsură dezvol­ tivă la conducerea treburilor Si cu fonduri de la buget, permanentă pe care o acordă
uno- lu­
pentru executarea
şi municipale. ilor, se pot scoate din ame- vor fi sancţionaţi potrivit ari. Decretul nr. 303/1935 privitor tarea zootehnici pe folosirea obşteşti. crări amelioraiive în complex. dezvoltării agriculturii noas­
A RT. 26. — Suprafeţele de najamentele silvice prin or­ 25 din Legea nr. 4/1970 eu la organizarea, administrarea pajiştilor, are şi o veche tra­ Proiectul de lege atribuie tre.
teren cu vegetaţie forestieră, dinul ministrului agriculturii, privire la organizarea pro­ şi folosirea păşunilor. Ioturi­ diţie legislativă, concretizată comitetelor executive ale O parte din prevederile Sînt pe deplin convins că
dar care, potrivit legii. nu industriei alimentare, silvi­ ducţiei şi a muncii în agri­ lor zootehnice şi staţiunilor j în numeroase legi cure au consiliilor populare comu­ proiectului de lege reglemen­ prin adoptarea de către Ma­
tează păşunatul tn păduri şi
destinaţie de păşuni şi fînaţuri culturii şi apelor, la propu­ cultură, publicată în Buleti­ comunale de montă, prevede­ reglementat regimul juridic nale. orăşeneşti şi municipa­ delimitarea între fondul fo­ rea Adunare Naţională a pro­
naturale, vor fi transformate nerea comitetelor executive nul Oficinl, partea 1, nr. 79 rea referitoare la scutirea de alpâşunîlorşi fînaţurilor, po­ le dreptul de a stabili ta­ restier şi pajiştile naturale, iectului de lege, care a întru­
în pajişti în baza unul stu­ ale consiliilor populare jude­ din 10 iulie 1970. taxe de pâşunat cuprinsă în trivit cu condiţiile şi parti­ xele de pâşunat pentru toate categorii de folosinţă impor­ nit aprecierea unanimă a ce­
diu de transformare întocmit ţene. prcdîndu-se celor că­ ART. 30. — In cazul nea- art. 7. nlirealul 3 din Hotărt- cularităţile din perioada în speciile şi categoriile de ani­ tante ale fondului funciar a­ lor ce au fost consultaţi, se
de organele silvice şi a pla­ rora )c-au aparţinut, spre a- plicărn măsurilor dc îmbună­ rea Consiliului dc Miniştri cnre aceste legi nu fost a­ male. dar în acelaşi timp fi­ gricol. Pentru păşunatul în realizează un nou si însemnat
pas fn direclia realizării sar­
nului de îmbunătăţire ŞÎ ex­ fi îmbunătăţite şi exploatate tăţire şi exploatare a păşuni­ nr. 922/1963. precum şi orice doptate. Regimul juridic actu­ xează limitele în cadrul că­ păduri, proiectul de lege sta­ cinilor stabilite agriculturii
ploatare a pnjiştei, întocmit ca pajişti. lor sau la cererea adunărilor alte dispoziţii contrare. al al pajiştilor este reglemen­ rora aceste taxe pot fi stabi­ torniceşte că suprafeţele din noastre în actualul cincinal.