Page 13 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 13
^ -ww////////////////r/w///////////////////////////y////A//////////////x////«r
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
H Lucrările Congresului al
| XXIV-lea al P.C.U.S.
E Baze americano-saigoneze
| supuse unor puternice
J atacuri ale patrioţilor
I m Componenţa noului gu-
S
vern sirian
x
X
@ Curier, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5050 DUMINICA 4 APRILIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
I
Imperativul zilei în agricultură
Cursuri de perfecţionare profesio
nală a cadrelor didactice
În t r e g u l p o t e n ţ ia l u m a n In perioada vacantei dc fesîonal. tehnic şi liceal de
primăvară a elevilor. Minis specialitate şî legarea acestu
terul Agriculturii, Industriei ia în mai mare măsură de ac
Alimentare. Silviculturii şi tivitatea productivă. Progra
MIJLOACELE MECANICE SÂ nisterul Invâţărnîntului. or zentate de specialişti din in
mul cuprinde expuneri pre
Apelor, in colaborare cu Mi
ganizează cursuri de perfec
col superior şi de cercetări,
ţionare profesională a cadre stitutele de învâtâmînt agri
lor didactice din şcolile teh din staţiuni experimentale,
nico. profesionale şi liceele
din minister şi centrale, lu
FIE MOBILIZATE PE OGOARE! cursurilor, profesorii de spe crări şi demonstraţii practi
In
de specialitate.
cadrul
filme docu
ce, precum şi
cialitate vor lua cunoştinţă mentare.
de tehnologiile moderne in Cursurile vor li frecven
• Concentrare' maximă a eforturilor Ia 2 000 ml. din 2 800 plan, re- troduse în agricultură, de tate de 640 de profesori de
dîndu-se astfel circuitului pro noile cuceriri ale ştiinţei şi agronomie, horticulturâ, mo
plantatul cartofilor şi pregătirea însămînţarii ductiv o suprafaţă de 45 de Fabrica de stilpi hidraulici — Vulcan. toare şi tractoare, îmbună
porumbului hectare care pînă in acest an Ordine, disciplină şi bună organizare, iată atributele principale ale acestui harnic co- tehnicii agricole şi silvice, tăţiri funciare şi alte spe
nu a putut fi cultivată. De a- Foto : A. DULA în scopul îmbunătăţirii con cialităţi.
• Să nu fie neglijate lucrările de îmbu 6emenea. la C.A.P. Simeria lectiv. ţinutului în văţămîntului pro- (Agerpres)
nătăţiri funciare ! s-au întreprins acţiuni de re
gularizare a văilor Petrosu şi
Condiţiile climatice din ul ogor propriu. Cauza unei Q- Cărpiniş, apărîndu-se de i
tima perioadă de timp au semenca situaţii nesatisfăcă- nundaţii şi exces de umidita IN MAKEA ÎNTRECERE ÎNCHINATĂ După un trimestru eu
fost deosebit de favorabile in toarc o constituie faptul că te circa 100 hectare, la coo frig şi ceată, cu teme pen
tensificării ritmului dc lucru nu s-au luat din timp măsu perativa agricolă din Pricaz tru acasă, lecţii sau te2e,
pe ogoare şi efectuării lucrări rile cuvenite pentru asigura s-a efectuat un canal colec iată că a sosit in sfîrşit şt
lor agricole la un nivel agro rea întregii cantităţi dc să- tor pe 250 ml în vederea de vacanţa de primăvară, bu
tehnic superior. Ca urmare, mintă necesară, ceea ce în secării a 80 dc hectare. Se nă şi la locul ei după o
şcolărească
potriveala. A
in cooperativele agricole un final va afecta in mod nega impune ca asemenea acţiuni SEMICENTENARULUI PARTIDULUI sosit tocmai cind plesnesc
de organizaţiile de partid, tiv producţia de nutreţuri. In de masă să fie iniţiate şi în mugurii şi dă coltul ierbii
consiliile de conducere şi ca această privinţă sînt deci su cadrul cooperativelor agrico şi cind clopoţelul electric
drele tehnice au acţionat cu ficiente motive de îngrijora le din Lâpuşnic, Romos, Lă- te trimite sub razele unui
pricepere şi răspundere, a re, conducerile unităţilor a- puglu, Toteşti etc. Nici în soare călduţ, ieşit cam de
fost posibil ca însâminţarea vind datoria de căpetenie să privinţa amenajărilor şi re- gerat din iarnă.
amenajărilor
pentru irigaţii
culturilor din prima epocă să se îngrijească cu răspundere nu se manifestă o preocupa MINERII DIN VULCAN ETALEA Constructorii hunedoreni înscriu Două săptămini şi mai
fie încheiată, in prezent efor de producerea în viitor a se bine fără ceas deşteptător
turile cooperatorilor şi ale minţelor de care vor avea re susţinută, cu excepţia coo nu înseamnă nicidecum o
mecanizatorilor fiind concen nevoie. perativelor agricole din Pri pauză, E destul să frunză
caz şi Orăştie unde au fost
trate Ia plantatul cartofilor Un volum însemnot de lu atacate mai din timp lucrări ZĂ PRICEPERE Şl HĂRNICIE reşti planul Comandamen
de toamnă şi la pregătirea crări se cere să se efectueze tului judeţean pentru orga
insă mîn ţării porumbului. în pomicultură. Din cele 100 le. rezultate de prestigiu nizarea vacanţei ca să-ţi
Sc detaşează ca pozitive în ha planificate s-au plantat Volumul mare de lucrări dai seama că şi fără ghioz
acest sens exemplele oferite deja pomii pc 54 dc hectare, ce trebuie efectuate in pe O ştire publicată zilele trecute anunţa că minerii din dan elevit nu se vor plic
dc cooperativele agricole din existind condiţii de îndepli rioada imediat următoare im Valea Jiului au extras primele 2 milioane de tone de căr tisi. Manifestări şi divertis
Sîntămăria-Orlca. Pricaz. Lă- nire integrală a sarcinilor pe pune ca zi de zi, din zori şi bune din planul pe anul 1971. Alături de alte amănunte ment pentru toate gusturile
şi preferinţele. Pe
plan
puşnic, Orăştic şi altele — u anul 1071 încă din această pînă in noapte, întregul po s-a subliniat în mod deosebit contribuţia minerilor din Constructorii do pe şantie tentj'alului productiv în ve
nităţi care au reuşit să-şi primăvară Totodată sc impu tenţial uman şi mijloacele Lupeni şi Vulcan la succesul amintit. De fapli nu-i prima rele industriale şi social-cul- derea accelerării ritmului de
realizeze integral planul dc ne să se urgenteze înfiinţa mecanice existente în unită dată în ultimele luni cînd cele două colective sînt eviden turald ale judeţului nostru în lucru şi a scurtării duratelor
însămînţare la culturile din rea plantaţiilor de nuc din ţile agricole să fie mobiliza ţiate la Ioc de frunte pe ntru rezultatele bune ob scriu, alături de realizările iie execuţie Vacanţa pri
epoca înlii. Datorită intensi insămînţări directe, doar ce te pe ogoare, să fie folosit cu ţinute în muncă. Tn .£a drul unei consfătuiri, Pe remarcabile obţinute de către S-a pus un accent deosebit
pe organizarea
raţională a
ficării acţiunilor pu ogoare, le 14 procente înregistrate fi randament maxim timpul fa tre Constantin, cunoscut şef de brigadă la Lu colectivele muncitoreşti din proceselor de producţie, creş
in cursul săptămînii trecute ind total ncsatisfăcătoare. vorabil de lucru. Prezenţa peni, spunea că împreună cu ortacii săi a hotârît să dea terea indicilor de utilizare a
cooperativele agricole din Pc agenda lucrătorilor ogoa permanentă a specialiştilor in 2 000 tone de cărbune în semn de cinstire pentru partid şi industria hunedoreană. rezul utilajelor şi maşinilor, folo
judeţ au indcplinit în tota relor un Ioc de maximă im teren, participarea activă a semicentenarul său. Poate în acelaşi moment şi la Vulcan tate de mare prestigiu şi va sirea din plin a timpului de măverii lui 71
litate sarcinile la cultivarea portanţă îl ocupă acţiunile tuturor comuniştilor şi con se făceau calcule, se confruntau succesele cu angajamen loare economică. în primul lucru şi a forte! de muncă,
sfeclei de zahăr şi orzoaica, de îmbunătăţiri funciare şi i ducerilor de unităţi la exe tele luate din primele zile ale anului. Organizaţi ceva mai trimestru al anului ei au exe mecanizarea şi industrializa
iar la mazăre prevederile rigaţii. Se constată însă că cutarea lucrărilor agricole, a bine, minerii din sectorul IV s-au detaşat şi au acumulat cutat un volum de lucrări de rea operaţiunilor de construc
s-au depăşit cu 17 procente. realizările de pînă ocum sint lături de mobilizarea masivă un oarecare avans. După două luni şi cîteva zile de în ţii montai, extinderea formei sportiv, planul prevede o
Este demn dc apreciat şi fap destul dc palide, doar in cite- Ia muncă a cooperatorilor şi trecere ei au înscris în bilanţul depăşirilor peste 7 800 to constructii-montaj în valoare de remunerare a muncii în „Cupă a semicentenaru
lui", la diverse discipline
tul că un accent sporit a fost va cooperative 8grieole iniţi- mecanizatorilor, constituie e ne de cărbune. „Concurenţa" nu-i însă chiar aşa de sim de aproape 295 milioane lei, acord global şi altele. In a sportive, întreceri începute in
pus pe realizarea in con indu-se lucrări mai dc am lemente care dau certitudinea plă. In luna martie, brigăzile conduse de Dumitru Milea, cu aproximativ 30 milioane cest fc) s-n reuşit să se pună cursul trimestrului sau care
diţii cit mar bune a lucră ploare. Remarcăm îndeo obţinerii unor succese de Enache Gheorghe şi alţii din sectorul II au atins randa peste prevederile perioadei, în funcţiune peste prevederi vor începe tn vacantă. Ne-a
rilor în legumicultura, insă- sebi preocuparea cooperato seamă în actuala campanie şi mente de aproape 9 tone cărbune pe post. Cu rezultate me ceea ee echivalează cu 23,2 le planului trimestrial mijloa atras_ atenţia o mare com
minţatul rădăcinoaselor, legu rilor din Dineu Mare unde cu a realizării unor producţii la sută din planul anual. ce fixe in valoare de aproxi petiţie de handbal ce va
melor verdeţuri, a legumelor forţe proprii s-a săpat un ca sporite în fiecare unitate a ritorii se prezintă în întrecere brigăzile lui Gheorghe Purdă. mativ 22 milioane lei, iar un avea loc in Valea Jiului cu
Vespasian Câtanâ, Alexandru Nicoară şi multe altele. Mai
de primă apariţie (salată, nal pe o lungime de aproape gricolă şi sector de activitate. In primele trei luni ale ri participarea a trei judeţe
ceapă) şi al inazâriî dc gră important este însă faptul că întregul colectiv de la Exploa nului, colectivele de construc important număr de obiective (29 echipe!), ce se vor bate
dină fiind terminat pe toate tarea minieră Vulcan dăruieşte priceperea şi hărnicia ca să tori, sprijinite şi îndrumate să înregistreze stadii fizice pentru a intra fn posesia
suprafeţele stabilite. In accs- întîmpine apropiata sărbătoare a partidului cu cele mai sem în mod competent de către mult avansate fată de cele trofeului cu nume de aven
le zile sc plantează ceapa de nificative succese. organizaţiile de partid, au ac prevăzute în grafice. tură „Diamantul negru1'.
arpagic pe ultimele hectare T. ARDELEAN Montorîi şi izolatorii dc Ia Casele pionierilor sc vor
la C A P Orâştie, Gcoagiu şi ţionat cu eficacitate pentru Mintia, o dată cu depăşirea metamorfoza pentru două
valorificarea superioară a po-
Simeria săptămini (n centre pentru
linele rezultate multumî- planului trimestrial de pro sport şi turism, iar în toa
to»rL> s-au înregistrat şi în în ducţie cu 7.1 la sută şi res te şcolile vor fiinţa clu
treprinderile agricole de stat pectiv 388.4 la sulă. rapor buri, dar nu cluburi alam-
bicate, ci profilate pe spe
— unităţi care au trecut deia tează un număr important de cialităţi : artistice, turisti
ia plantatul cartofilor, ta zile eîştigate în competiţia cu ce, sportive ş a.
culturile timpurii acţiunea Dacă vremea nu va fi in
respectivă fiind realizată, pî- timpul pentru realizarea gru versă prognozelor meteoro
nâ ieri. in proporţie dc fi0 la pului nr. 4 de 210 megawaţi. logice atunci organizatorii
sută. iar la culturile de toam m Manifestări consacrate semicentenarului partidului Merită de asemenea a fi sub vacanţei işi vor puteu înde
nă — pe 40 la sută din su liniat aportul deosebit adus plini cu sută la sută pla
prafeţele planificate. la obţinerea acestui bilanţ va nul de drumeţii şi excursii.
Faţă dc prevederile planu Pe jos. cu autocarul, cu
rilor există insă restanţe care n Aplicarea creatoarea marxism-leninismului - compo loros dc către colectivele de trenul, elevii vor da o rai
nu pot fi sub nici o formă ig muncă de la I.C.S. Hunedoa tă prin judeţ sau mai de
norate. atU în cooperativele Pe ogoarele cooperativei a gricole din Simeria se lucrea nenta fundamentală a politicii Partidului Comunist Român ra şi Trustul de construcţii parte (va fi vizitată Capi
agricole cît şi în întreprin ză intens la insâminţarea cuHu rilor din prima epoca. Mecani Deva. care au reuşit să dea in tala, muzeul Doftana etc.),
derile agricole dc stat nein- zatorul Povel Vînereon îşi adu ce o contribuţie de seama la folosinţă 564 de apartamente iar în privinţa taberelor,
deplinindu-sc obligaţiile la realizarea acestei acţiuni. F0ţo : V. ONOIU (In pagina a ll-a) şi un număr însemnat de o am auzit că uteciştii vor
beneficia de aerul Stinei de
insămînţarea trifolienclor în
biective economice. Vale şi Predealului, iar
ceilalţi, adică pionierii, la
cabanele din Parîng şi Re
tezat. Ultimii mai au de
furcă cu o „ştafetă a iscu
sinţei şi îndeminării■ — e
Reporteri in satele judeţului — Ribiţa tapa pe localităţi, cu alte
cuvinte un concurs
unde
trebuie să ai idee de cum
se montează rapid un cort,
cum se amenajează o tabă
ră, cum se găteşte o masă
De data aceasta, repnrte rii au descins în satele co scris la ziar despre scanda pentru roti de căruţă, pio care nu-1 cumpără nimeni, in aer liber. Moi consem
munei Ribiţa, orienlîmJu-se. bineînţeles, dupâ acelaşi crite lurile făcute de el la beţie). neze iar la alte magazine lipseş năm spectacole cullural-
riu, care slă la bazo itinerarului (or prin satele judeţu Sătenii noştri ies la întreţi In schimb conducerea coo te ? ! artistice, vizionări de filme
lui : scrisorile primite de Ia cititori. Şi cum din Ribiţa, neri şi reparări de drumuri. perativei dc consum din Brad Desigur am arătat o parte special rulate pentru elemi
Crişan. Dumbrava de Jos. Dumbrava de Sus. Uibăreşti şi Ar trebui ca cel doi sâ-i în (preşedinte Teodor Roşea), se dm neregulile existente în in vacanţă, tntilmri cu per
Ribicioara ain primit un ma rt» număr de scrisori în acest drume, cel puţin, fiind de pricepe de minune sâ cheme reţeaua comercială a Rîbiţei. sonalităţi din domeniul ar
an, trebuia sâ răspundem invitaţiilor adresate dc cetă meserie. gestionarii lo şedinţe de două Nereguli care au făcut din tei şi culturii, activişti de
ţeni de a Ic vedea satele, dea sta de vorbă Ia fata locului Dacă primarul a fost bucu ori pc lună. bineînţeles, a comerţul comunei un datornic partid şi. de star, militanţi
despre problemele care-i fră mintă şi a căuta, desigur, ros de vizita noastră sâ ve tunci magazinele râmîn cu u- faţă dc cetăţeni In asemenea ai mişcării muncitoreşti
cele mai bune căi de rezolvare. dem cum vor reacţiona cele .şile ferecate şi oamenii n-au situaţie intervenţia conducerii din România, expoziţii de
două organe judeţene vizate: de unde-şi cumpăra cele ne U.J.C.C. este imperios nece artă plastică, fotografii, ar
T R E. Deva şi Direcţia de cesare. Chiar in ziua raidu sară ! tizanat, fotomontaje, Şi o
Bucuroşi de oaspeţi ? de electrificare, sat care nici drumuri şi poduri. lui nostru am găsii o aseme acţiune pe care o subliniem
nu face parte din comuna Ri- ca un fapt deosebit: încă
biţa ? I Vă daţi seama cum nea situaţie. Poate tovarăşul Rezultatele — umbrite din prima zi a vacanţei,
De Ja primele discuţii. \ ri- cunosc cei de la I.R.E. Deva Comerţul — un dator preşedinte Roşea ar face mai şcolărimea hunedoreană, de
colae Obâdâu, primarul co situaţia comunei noastre ! A- bine să se deplaseze dumnea de lipsuri la cei mai mici elevi pînă
munei, şi secretarul comitetu vcm. de asemenea, suma de nic pentru săteni lui si subalternii dumnealui la viitorii absolvenţi, vor
lui comunal dc partid, ne-nu bani depusă Ia C.EC. de mul la magazine şi acolo, la fata In ansamblu, munca cultu cinsti, aidoma hărniciei pă
relatat că au citeva probleme tă vreme, dar din moment ce Din cele şase sate ale co locului, sâ facă munca de în rală ce se desfăşoară la ni rinţilor, glorioasa aniversa
pe care, oricit s-nu zbătut, nu s-a întocmit documentaţia munei doar în trei funcţio drumare si control sâ studie velul comunei Ribiţa este re a celor 50 de ani de e
nu le-au putut rezolva Poate nici iui ştiu ce sumă se cu nează magazine comerciale ze cerinţele oamenilor, modul mulţumitoare. Dovadă — a xistentă a partidului prin
că cei vizaţi vor întreprinde vine încasată de la un cetă La Dumbrava de Sus. Ribi defectuos în care îşi fac da precierile cetăţenilor. Din dis munci voluntar-patriotice.
măsuri ccl puţin dupâ inter ţean. Anu procurat pe plan cioara şi L’ibâreşti nu există toria merceologii şi achizito cuţiile purtate cu directorul Uteciştii şi pionierii vor
venţia ziarului. local slîlpii. Bineînţeles, a- unităţi ale cooperaţiei Nor- rii cooperativei. Este de-a căminului. Gheorghe Cîrja, desfăşura ample munci pa
— Sâ notăm problemele. ee.ştia vor putrezi şi va fi ne mnl/^htenii din cele trei aşe dreptul condamnabilă atitudi am aflat câ aici activează triotice pentru înfrumuseţa
nea merceologilor dc a che
formaţii de teatru şi dansuri.
— Prima şi cea mai grea voie de alţii atunci cînd zări se aprovizionează din sa ma la ci gestionarii pentru Un taraf, care au participat rea localităţilor, pentru
este cea a electrificării satelor I.R.E. Deva se va decide să tele apropiate. Se aprovizio a-i instrui, chipurile. în loc sprijinirea unor acţiuni din
Dumbrava de Jos şi Uibăreşti înceapă lucrările. Dacă ar nează cînd găsesc cu ce. Pen sâ se deplaseze ei. rare sînt la fazele de masă ale con agricultură, curăţatul live
Din aprilie anul trecut — veni cel puţin să măsoare, sâ tru că de cele mai multe ori tocmai factori dc răspundere cursului al X-lca — „Omagiu zile* şi păşunilor etc.
deci, dc un on ! (s.n.), am vi întocmească devizul. magazinele sînt siab aprovi concre'â dtn teren Dar daca partidului". Acestea prezintă Ar mai fi multe de în
rat în contul întreprinderii O altă problemă este cea a zionate cu mărfuri de strictă preşedintele îmbrăţişează a- spectacole pe propria scenă, şirat fee sd mai spunem de
în satele aparţinătoare sau in
de electricitate Deva 1 fi 000 drumurilor I*e raza comunei necesitate Lipsesc : fiare dc ceastâ optică... plăcutele focuri de tabără,
lei pentru întocmirea docu noastre sînt doi cantoneri de plug de coastă, pluguri, se N. TIRCOB reuniuni, carnavaluri!), dar
mentaţiei Am făcut apoi alte drumui! : Ioan Jivun şi Petru mănători de porumb, pufarin. Merceologul Viorel Miclenn GH. I. NEGREA ne oprim aici, lăsînd să
nenumărate intervenţii k. ca Faur, salariaţi ai Direcţiei ju gris, sare. fitil penlru lampă, a dat ultimele indicaţii la M. BODEA MINTIA. - Gigantul energetic de pe Mure; va funcţio sune clopoţelul după ulti
re n-am primit nici uit răs deţene dc drumuri şi poduri bidoane pentru lapte, de di magazinul din Crişan la 30 na in curînd la întreaga lui capacitate. Edificiul care adăpos ma oră de curs, care clo
puns 1 Abia dc curînd am Fac orice, numai de drumuri ferite mărimi. ciorapi dc iulie 1970! Dc atunci încoa teşte instalaţiile, coşurile de fum, liniile de înaltă tensiune ca poţel declanşează automat
primit o adresă de la 1 11K nu se ocupă. Primul cară bumbac, cizme de cauciuc, ce cum justifică activitatea dc re pleacă spre ţară vorbesc convingător despre aria construc vacanţa primăverii lui ‘71.
Deva. prîn care mi se spune lemne, merge la arat şi... ia şoşoni, vinuri diferite, ţigân teren ? .Ştie că la magazinul torilor de obiective energetice.
sâ pregătesc salul Potingani salariu de la drumuri; al doi- „Naţionale", dantelă, joagâre. din Dumbrava de Jos există C. DEVEANU
pentru începerea lucrării'*'* '^a e mai mult beat. (S-a mal eaîele, sirmâ ghimpată, rafuri de un an. 800 kg de orez pe