Page 14 - Drumul_socialismului_1971_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5050 9 DUMINICA 4 APRILIE 1971

gârească a satului de reşe­ — „Avem 22 secţii presta­
Manifestări consacrate ACŢIUNI COORDONATELE PREZENTULUI dinţă îşi găseşte azi (tot toare de servicii".
AZI !) o superioară valori­
— „Avem mulţi angajaţi
ficare. Mobilele comerciale
CU produse (n atelierele din in unităţile economice",
— „fn toate satele comu­
semicentenarului Anii pe care-i trăim ne zat, răsăreau trecutele tim­ lumina doar albul omătului un binemeritat prestigiu, nei circulă autobuzele
Dobra şi-au cîştigat de mult
— ,,/n magazinele coope­
îndeamnă, tot mai des, la puri ale comunei cu atestări şi luna plină, că lămpaşele comenzile primite din 10 rativelor noastre găseşti tot
CARTEA a aduna. Asemeni etajelor documentare de mai bine de geau devreme. Azi, în toate judeţe ale ţării cu specifi­ ce doreşti, şi frigider, şi
şi lămpile de petrol se stin­
amintirea
700 de ani, cu
carea „in exclusivitate tip
partidului unei construcţii, aspirină la strămoşilor grăniceri, cu di­ cele 13 sate ale comunei ar­ Dobra", onorînd pe deplin mobilă, şi televizoare",
înălţimi.. se orinduiesc rea­
— „In 11 sate avem cămi­
In această perioadă lizările noastre de aproape plomele de vitejie ale ina- de becul electric. Şi, mai a­ meşteşugul localnicilor. ne culturale. Iar corul din
sub egida Bibliotecii trei decenii încoace. Străba­ intaşilorm dăugăm noi, la cei 5 000 de Dobra şi-a dat, credem, de
Sala de festivităţi a Liceului pedagogic din Deva a municipale Deva au tem locuri, intilnim oameni „Dobrenii" sint mîndri de locuitori aduc lumină şi Producţiile ridicate reali­ curînd examenul!"
găzduit faza municipală a concursului elevilor ute- fost organizate o serie şi nc simţim tentaţi să nc trecutul lor şi adaugă azi. cintec 800 de aparate de ra- zate anual de unităţile eco- „Nu-i mult de cind ascul­
cişti din licee, intitulat : „50 de ani de lupte şi in- de acţiuni — montaje oprim asupra mărturiilor tam doar vorbindu-se de­
făptuiri sub conducerea Partidului Comunist Romăn". literare. simpozioane, lor, să le aşezăm una dea­ spre industrializare. Acum,
Organizat de Comitetul judeţean al U.T.C., concursul seri de poezie, călătorii supra celeilalte, să adunăm o vedem la noi. E suficient
a antrenat numeroşi elevi de la liceele „Decehal", nr. pe hartă — ce poartă cifre despre oameni şi case, să urmărim drumul lemnu­
2, pedagogic, industriale minier şi de construcţii, ai amprenta apropiatei a- cifre despre unităţi econo­ lui din pădure pînă la gară
niversâri a semicente­
căror reprezentanţi s-au confruntat la faza muni­ narului partidului. La mice şi instituţii destinate ca să avem imaginea vii­
cipală. D ir e c ţia judeţeană omului, iar la total să no­ toarei dezvoltări a comu­
Prin Întrebările dezvoltate, formulate de profe­ AI)AS a avut loc tăm succint : comuna, ora­ prin ceea ce construiesc, dio, 200 de televizoare. Căci nomice ale comunei: 23 mi­ nei. Coloana de 40 dc mn-
sorul examinator Gheorghe Lazin, de la Muzeul Ju­ montajul literar intitu­ şul, judeţul, ţara — AZI. noile dimensiuni ale istoriei tot ei zic că acestea „au lioane lei la întreprinderea şini transportă zilnic 800­
deţean, prin răspunsurile complete, documentate, în­ lat : „Te cînt partid". Ascult am zilele trecute a- contemporane. Cei mni devenit ceva ce nu poate să de exploatare a lemnului, 1 000 mc de lemnu.
trecerea a fost nu numai pentru concurenţi, dar şi O după-amiază litera­ ccst refren al vremurilor ţe­ mulţi îşi compară tinereţea lipsească din nici o casă. A­ 4 100 000 lei la ocolul sil­ Cifre, fapte. Sînt logodite
pentru publicul spectator — elevi — o autentică lec­ ră „Eroi comunişti că­ sute cu fir de rodnicie Şi lor cu tinereţea de azi a vem chiar şi atelier de re­ vic şi 2 milioane beneficii, cu hărnicia locuitorilor co­
ţie de Istorie a luptelor muncitoreşti incepînd din cel zuţi pentru libertatea şi belşug In satele de pe valea comunei şi mărturiile lor parat radio şi televizoare 2 172 000 Ici la centrul de co­ munei care, prin muncă pa­
de-al doilea deceniu al secolului XX. drepturile celor mulţi" Mureşului, în locuri de tn- se înşi.ruie cu pregnanţa in comună", se mlndresc lectare şi prelucrare a triotică, au reparat şi în­
Momente importante ale luptei proletariatului ro­ s-a desfăşurat in faţa tilnire a muntelui cu cim- semnificativului fn uriaşa dobrenii. fructelor de pădure, exportul treţinut 14 km de drum, au
mân (19X8-1920), care a culminat cu cea mai amplă salariaţilor de la fabri­ pia, a livezilor cu pudurile coloană a împlinirilor. Azi, din cele 1 600 de case în numeroase state, toate turnat 4 200 mp trotuar din
şi combativă acţiune cunoscută pînă atunci In isto­ ca de nasturi întinse pină departe de — „Cind mergeam eu la ale satelor comunei, 800 concură la întocmirea aces­ beton, au construit 170 de
ria mişcării muncitoreşti din România — greva ge­ La căminul cultural graniţele judeţului, logodin- şcoală, erau de toţi cinci sînt noi, iar 400 refăcute. tui grăitor bilanţ al prezen­ podeţe pe şoseaua turistică
nerală din 20-28 octombrie 1920 — au fost readuse in din Cîrjiţi, celor pre­ du-se cu bătrînii munţi ai dascăli. în comună. Azi sint Numai in 1970, prin secţi­ tului. Şi 12 poduri mari, refăcute
34, toţi calificaţi. In comu­
prezent prin intermediul unor răspunsuri bune date zenţi li s-a prezentat o Ruscăi. Şi, in amintirile în­ nă funcţionează o şcoală de ile cooperaţiei de consum, De curînd înfiinţată, În­ după inundaţii, au prestat
de participanţi. călătorie pe hartă cu şirate cu rostul cacrului tors 10 ani, două de 8 ani la Lă- au fost desfăcute mărfuri fn treprinderea de mecanizare 3 200 zilc-muncă la supra­
Întrebările şi răspunsurile au stăruit asupra unor tema „Centre ale miş­ peste vremi, veteranul co­ puşnic şi Roşcani şi 6 de 4 valoare de aproape 24 mili­ a agriculturii, cu cele trei etajarea şcolii de 10 ani din
momente care au pregătit crearea Partidului Comu­ cării greviste din ţara munei Dobra, loan Tomuţă, ani. 625 de copii învaţă azi oane lei. La fiecare din cele secţii de tractoare, va de­ satul de reşedinţă.
servi sectorul intercoopera-
nist Român ; contactul direct al delegaţiei de socia­ noastră". povestea despre vechiul port tist Dobra-Zam-Roşcani, de- Transformările ating, tn
lişti români cu reprezentanţii Internaţionalei a 111 -a Asemenea acţiuni In­ greu de tradiţii al sătenilor in şcolile comunei, in loca­ 8 tirguri organizate anual, lerminind astfel un şi mai întinsa vale a Mureşului,
de Ia Moscova 1920, Sesiunea Consiliului general al teresante continuă sâ se din Dălrîna, Muncel ori Lă- luri proprii, bine amenaja­ se adună, din indepărtate pregnant avint al dezvol­ dimensiuni monumentale
Partidului Socialist şi a sindicatelor din ianuarie- organizeze şi în alte u­ pugiu, de obiceiurile lor, cu te". colţuri ale ţării, 3 000-4 000 tării economice a comunei. Ritmul lor ascendent se nu­
februarie 1921, curentele ideologice din sinul Parti­ nităţi economice şi in­ origini pierdute in trecutu­ — ,,Nu-i mult de cind de oameni. meşte emancipare.
Oamenii sînt mîndri de
dului Socialist. Prin Intermediul profesorului exami­ stituţii din cadrul mu­ rile înceţoşate ale locurilor. Vechea tradiţie meşteşu- prezentul lor.
nator şl al concurenţilor, evenimentul creării Parti­ nicipiului. Din graiul lui domol, aşe­ nopţile lungi de iarnă le ILEANA LASCU
dului Comunist Român, activitatea desfăşurată pină
Ia data scoaterii sale în afara legii şi anii de luptă
din perioada ilegalităţii au oferit celor prezenţi cu­
noaşterea unor momente înscrise cu majuscule în is­
toria mişcării muncitoreşti. Procesul din Dealul Spirii
(mai 1922), Congresul al V-lea al P.C.R. din 1931, crea­ EPO PEEA INDUSTRIALIZĂRII
rea organizaţiei revoluţionare de tineret, crea­
rea Frontului Patriotic Antifascist, a Blocului Naţio­
nal Democrat, a Frontului Plugarilor, grevele de la I P ;' w
Lupeni şi Griviţa au fost doar citeva din aceste eve­
nimente care au reţinut atenţia participanţilor.
Dovedind o temeinică pregătire, o bună cunoaştere m
a evenimentelor, exprimîndu-se prin fraze frumos & • 1 A ’ ■'
formulate, reprezentanţii liceului „Decehal" — Eugen
Schwartz, Liviu Paralescu şi Emil Luca din clasa a
X-a C au ocupat primul loc cu participare la faza Adesea, fără să-şi propună ori să-şi dea fabricii, privind prin prisma producţiei
judeţeană a concursului „50 de ani de lupte şi În­ măcar seama, oamenii povestesc istorie de mase plastice
făptuiri sub conducerea Partidului Comunist Român". — istoria locurilor şi întîmplărilor la ca­ Cred că dezvoltarea se datoreşte con­
Locurile II şi III au revenit reprezentanţilor liceului re au fost părtaşi. La comitetul de par­ vingerii cu care pornesc oamenii noştri
tid al Fabricii chimice OrA.şlie ni se dea­
industrial minier şî, respectiv, liceului pedagogic. pănă schematic şi liniar istoria ultimilor Ia realizarea unui lucru nou. Oamenii a­
Ciştigătorilor le-au fost oferite premii. ceştia sint mereu în întrecere cu ei în­
. i s i 10 ani ai fabricii. şişi.
— In 1 n.')7 produceam încă la o valoa­
Harnicele maşini de injecţie „brodează"
re foarte mică oxizi de fier, tanin. reduc- minuni de polistiren, polietilenă, relon. cu
tori din fontă şi, în citeva repere, piese hărnicia dată de înalta tehnicitate pe
de schimb pentru industria constructoare
dc maşini şi siderurgie. Anul 1959 mar­ C* Z ° î me? U ° exnL0atea7â la maximum
Activităţi ale cămine­ chează începutul unei industrii noi în fa­ olastfrâ pef t e . ' 00 repere de masă
plastică fabricate m prezent la Orăştie
Cu
brică : producţia de mase plastice.
V ° «?rnâ variată destinată
1 două maşini de injecţie „Nora", fabricam î w r f «^tornobilului românesc „Dacia
capace din P.V.C. Ne-am dezvoltat apoi
lor culturale : ; > • ! I continuu. In anii trecutului cincinal am s e r e f i detronat di" ni uite
t,>0° M « / i ri?lderLiJui românesc cu absorb-
înregistrat ritmurile cele mai mari. Rea­
"
lizăm mai mult decît dublul producţiei An VA?,? folosinţei^ sale nemijlocite
Am văzut fitinguri şi piese fasonate pen­
In sala de spectacole a sebit succes în rindul pu­ M din 19(îf). Şi aceasta aproape în exclusi­ tru instalaţii în construcţii turnate aici
căminului cultural din sa­ blicului, fiind urmat de un ® iil* vitate pe seama producţiei de mase plas­ din masă plastică. Aveau destinaţia ex­
tice. Nevoia înlocuirii metalului şi lem­
tul Lunca (comuna Băiţa) atrăgător program artistic. •- • j - . . . W fS nului în cît mai multe domenii ne-a de­ port. Produsul românesc de masă plas-
a avut loc de curînd un ☆ m m a m m m m m m a m m terminat la aceasta. ucâ marca FC. Orăştie, trece graniţa în
concurs „Cine Ştie. cîştigă" La căminul cultural din ■ w i - i E o evoluţie relativ liniară, în care la­ ţâri cu tradiţie în chimia industrială !
pe tema „Trecutul glorios Jiărţăgani, în prezenţa u­ tura spectaculară nu e de loc vizată. Ea riZn ? V '1* , sectîei “ spune maistrul
Gheorghe Munteanu - a crescut si
de luptă a P.C.R." la star­ nui numeros public, s-a trăieşte însă în fapte. Nevoia înlocuirii diversificat în paralel c». înzestrarea teh­
tul căruia s-au prezentat prezentat expunerea „Ro­ metalului si lemnului, de caro vorbea se­ nică şi cu specializarea oamenilor Eu în­
lul conducător al P.C.R. în
cinci tineri — Vasile Jula. societatea noastră socialis­ cretara comitetului de partid pe fabrică. sumi am crescut o dată cu această sec-
Maria Popa, Dorina Faur, tă". după care elevii clasei Angajaţi în marea întrec ere închinată semicentenarului partidului, minerii de la Ex­ Ana Wciiea. era şi este cuvînt de ordine
Rodica lanăş şi Ion Anghel. ploatarea minieră Lonea au ex tras de la începutul anului pes te prevederile de pion In zi o* lansat de partid lucrătorilor din această Dnr, indiferent de vîrstă. profesia de
a VH-a de Ia şcoala gene­ ramură Şi. astfel. )n Orăştie. chimia a
Concursul dotat cu pre­ rală din localitate au pre­ proape 4 000 lone cărbune. Es te un succes la care o contribu ţie de seamă au< adus-o colecti­ intrat, alături de metal. în schimbul întîi ur*e/ator chimist , mase plastice e relativ
nouă la Orăştie. In acelaşi perfect parale-
mii s-a bucurat de un deo­ zentai un program artistic. vele de muncă de Io sectoarele I sl III care au realizat peste prevederi 2 100 lone cărbune. ol utilităţii, într-o ordine inversă crono­ ? “ ^escut Radu Şerban, Snmoilâ
logiei, în trei domenii ; al industriei ma­ Drâgoţel, loan Hobeanu. Vaier Balaş fi.
terialelor de construcţii, al construcţiei de nisoarele Ana Adnmescu. Dumitra Dan-
maşini şi al bunurilor de.consum ciu, Viorica Golcscu.
Copiii chimiei organice moderne — po- Spre aceeaşi nobilă împlinire tind cer-
Ca un asiduu cercetător al marea inepuizabilei sale ca­ muri înalte, la nivelul tehni­ lâ şi complexă a resurselor folosirea largă a ştiinţei şi teh­ listircnul. polietilena, relonul, P.V.C,-ui 7b,mf°rJ £ T ' * î i ,din c°lectivu! inginerei
— „născuţi" în alte laboratcare, în alte
fenomenelor si proceselor so­ pacităţi creatoare. cii şi ştiinţei mondiale, al in­ naturale. Actuala etapă a nicii în toate domeniile, ridi­ uzine, vin către Orăştie c\n sâ intre într-o n HUTÎ,a Ce e 18 rePere Pentru au-
ciale în dinamica lor şi ad­ Partidul Comunist Român, dustriei ; transformarea şi construcţiei socialiste necesită carea gradului de pregătire metamorfoză de-a dreptul spectaculoasă, tornobilu „Dacia 1300" şi cele 40 pentru
versar holârît al oricăror in­ înarmat cu învăţătura mnr- modernizarea pe principii so­ perfecţionarea continuă a profesională şi culturală de­ cu alte „certificate de naştere". Numărul ingiderul cu compresor, intrate deja în
terpretări imuabile, Partidul xist-leninislă, a elaborat de cialiste a agriculturii ; ridica­ conducerii economiei naţiona­ termină în fapt crearea con­ noilor „acte de identitate1* a crescut şi producţia de serie Ia Orăştie. sînt ultime-
Comunist Român, de-a lun­ fiecare dală programul său de rea nivelului de trai mutei iul le şi activităţii sociale. De a­ diţiilor în vederea ridicării s-a diversificat la peste 700. Dar pentru e asimilări realizate de colectivul respec­
gul glorioasei sale existente luptă pentru înfăptuirea re­ şi cultural al poporului ; per­ semenea. practica dezvoltării bunăstării materiale şi spiri­ ca materia viscoasâ. încinsă în jurul a 280 tiv. Alţi cercetători chimişti de la Orâs-
de cinci decenii, a aplicat în voluţiei şi a construcţiei so­ fecţionarea neîncetată a con­ procesului construcţiei socia­ tuale a tuturor oamenilor grade Celsius, sâ ia forme noi. e nevoie tie caută îmbunătăţirea fineţei, a granu-
mod statornic şi creator mar- cialismului în ţara noastră pe ducerii economiei şi vieţii so­ liste scoate în evidenţă cu muncii. de matriţe. Astfel s-a dezvoltat, cu un l=»wei, a nuanţelor oxizilor de fier ce se
xism-ieninismu! la condiţiile baza unei analize ştiinţifice a ciale ; dezvoltarea continuă a pregnanţă legitatea creşterii Schimbările esenţiale în nucleu de meseriaşi de înaltă calificare, fabrică în secţiile „clasice" ale uzinei Se
si particularităţile concrete a­ realităţii româneşti, a condi­ rolului partidului în lupta continue a rolului conducă­ procesul construcţiei socialis­ secţia de elită a fabricii, malriţerio. cercetează posibilitatea de a fabrica noi
le ţârii noastre. Strâduindu-sc ţiilor interne şi a particula­ pentru construirea socialismu­ tor al partidului comunist. te. marile potenţe creatoare şi — Pentru a face matriţe, meseriaşii au oxizi, astăzi Importaţi. „Aceasta e ţinta
permanent sâ cunoască apro­ rităţilor naţionale, precum şi lui. Jaloanele mari ale con­ Conducerea de către partid a spirituale ale maselor, puse trebuit să-şi adecveze profesia noilor ce­ noastră" ne mărturiseşte tînâra ingi­
fundat necesităţile reale ale a împrejurărilor internaţiona­ strucţiei socialiste în Româ­ societăţii socialiste, elabora­ în valoarea lor maximă de rinţe ale fabricii — ne spune Nicolae neră chimistâ Paraschîva Stanciu. Dar
le. Pregătirea şi înfăptuirea nia au căpătat conturul şi rea unei politici realiste, a­ socialism, transformă naţiu­ ghicim in bogăţia explicaţiilor pe care
dezvoltării tării noastre pe Hanciu, secretarul comitetului de partid )e dă că reuşita e pe aproape
calea socialismului, preocu- insurecţiei armate de la 23 formele concrete, 5n funcţie plicarea consecventă şi nea intr-un factor dinamiza­ pe secţia sculârie-mntriţcrie Am început Pe firma de Ia Intrare a fabricii, 3 he-
pîndu-se necontenit sâ găseas­ August 1944. dinamica şi suc­ de condiţiile interne, de cla­ creatoare a principiilor mar- tor ol progresului social Pen­ producţia de matriţe cu meseriaşi de nă­ xagoane dispuse în piramidă încadrează
pa istorică respectivă, de ca­
că soluţii adecvate, sâ adopte cesiunea sistemului de alian­ drul şi contextul vieţii inter- xist-leniniste in practică au tru a realiza îmbinarea armo­ dejde ca loan Perei, Constantin Rahnvea- cele trei iniţiale ale fabricii ; F C.O Fir­
dus la creşterea prestigiului.
măsurile cele mai potrivite, ţe în lupta pentru cucerirea nioasă a intereselor naţiona­ nu, Nicolae Holdog, Gheorghe Colhan, ma astfel concepută a vrut sâ arate pro­
partidul a reuşit, In pofida u­ le cu cele internaţionale, so­ Gheorghe Vesa maistrul Mihai Popa. A­ babil. trei verigi dintr-un „lanţ" prin care
nor greutăţi şi greşeli, sâ asi­ cialismul trebuie sâ asigure, lături de ei au crescut alţii ca Tiberiu carbonul leagă şi se leagă de alte ele­
gure politicii sale o orientare după opinia partidului nostru, Olteanu. Nicolae Baltaru, Gheorghe Câtâ- mente din compoziţia masei plastice. Fără
fermă marxist-leninistâ, sâ a­ dezvoltarea plenară, nestin- nici II, Dorel Ştef. loan Itu. Gradul de sâ aibă intenţia, însă, cel care a conceput
dopte hotârîri corespunzătoa­ gheritâ a fiecărei naţiuni so­ complexitate al producţiei fabricii a spo­ firma fabricii in acest fel a arătat prin
cialiste. înfăptuirea integrală
re etapei istorice prin care a aspiraţiilor sale de progres, rit enorm. In pas cu el a crescut califi­ ea cam ce este înăuntru. Cele trei hexa-
h trecut procesul edificării concomitent cu o largă 'cola­ carea sculeri lor-matriţeri gonne arată ca trei celule de fagure. Din­
noii societăţi. Partidul nostru borare multilateral liber con­ Am trecut prin secţia aceasta de elită colo de poarta fabricii e ordinea, inge­
a plecat şi pleacă de la opi­ simţită. ce respectă dreptul însoţit de secretarul comitetului de par­ niozitatea şi hărnicia dintr-un stup de al­
nia că procesul revoluţiei şi tid. Un ochi de meseriaş priceput ţi-ar bine Cu astfel de „albine" masa plastică
nl construcţiei socialismului tuturor popoarelor la o viaţă spune dintr-o privire că ai de-a face cu va detrona cu siguranţă metalul din lot
liberă. In manifestarea suve­
se materializează într-o mare ranităţii. Atît timp cît înflo­ adevăraţi bijutieri în metal. loan Berei mai multe domenii de folosinţă, eliberîn-
varietate de forme şi metode, rirea fiecărei naţiuni socialis­ are o imagine concretă o ceea ce e sem­ du-l pentru scopuri superioare
ancorate în realităţile concre­ te se întemeiază pe eforturile nificativ în dezvoltarea secţiei şi cu ea a ION CIOCLEI
te ale fiecărei ţâri Varietatea
proprii, pe valorificarea re­
formelor pe care o Îmbracă surselor de care dispune şi
revoluţia socialistă, diversita­ mobilizarea tuturor capacită­
tea metodelor concrete de ţilor creatoare ale poporului,
construire a socialismului iz­ a influenţei şi a autorităţii a- în condiţiile folosirii avanta­
un puternic stimul şi un spri­ 0 susţinută muncă cultural-artistică
vorăsc din nivelul de dezvol­ puterii politice. lichidarea naţionale. „Viaţa— arăta to­ ceslmn în mase. jelor oferite de colaborarea
tare a foiţelor de producţie, treptată a vechii maşini de varăşul Nicolae Ceauşescu în Una din componentele inse­ cu celelalte ţâri. ea constituie
stat şi crearea organelor de raportul prezentat la Congre­
din viaţa social-politicâ spe­ sul al X-lea — a confirmat parabile ale procesului de
cifică fiecărei ţâri, dintr-o se­ stat de tip nou, rezolvarea din plin justeţea liniei gene­ făurire a societăţii socialiste jin efectiv pentru cauza ge­
ric de particularităţi naţiona­ sabinilor democratice in pro­ rale, mar.visţ-leniniste, a par­ o constituie sporirea substan­ nerală a socialismului, pentru
le şi tradiţii ale fiecărui po­ cesul luptei pentru socialism tidului nostru, priceperea sa ţială a rolului ştiinţei. învâţă- victoria ideilor marxist-leni- Pe agenda mani­ documentare Vizita tului orăşenesc de bu, loan Fonagu,
— sînt doar citeva elemente
por. prin care se materializează a­ de a aplica principiile socia- mîntului, definirea lor ca la­ nisle. festărilor culturale tovarăşului Nicolae partid, care a pre­ Traian Demetrescu
Operă cu totul nouă în Is­ plicarea creatoare a cerinţe­ .ismului la condiţiile concre­ ţuri esenţiale şi inseparabile Sul) impulsul forţei vii a i­ dedicate semicente­ Ceauşescu in Franţa zentat o succintă mi­ Şi Franci sc Wolf-
torie. revoluţia şi construcţia lor învăţăturii marxist-lcni- te din România, capacitatea ale acestei societăţi Congre­ deilor marxism-leninism ului, narului partidului, şi Note de drum din cromonografie a ora­ Boczor.
societăţii socialiste angajează niste despre revoluţie la rea­ sa de a uni eforturile între­ sul al X-lea a) partidului, a muncii pline de abnegaţie organizate la Clubul Africa ; „Dezvoltarea şului Călan, şi tova­ Şi formaţiile artis­
ne făgaşul ei o mare diversi­ lităţile din România. gului popor în vederea propă­ stabilind direcţiile principale a poporului nostru, România sindicatelor din Că- industrială şi socială răşul Adolf Druker tice ale clubului au
tate de structuri economice şi şirii economice şi sociale a ale cercetării ştiinţifice, învâ- se prezintă la aniversarea a lan, s-au înscris in a judeţului Hunedoa­ — Erou al Muncii desfăşurat tn aceas­
sociale, ea necesită concentra­ Procesul construcţiei socia­ ţării". ţâmîntulm şi culturii, a în­ 50 de ani de la actul istoric această perioadă o ra in anii cincinalu­ Socialiste, directorul tă perioadă o bogată
rea a numeroase eforturi mo­ liste a deschis larg cîmp de Congresul al X-lea al Par­ scris printre sarcinile defi­ de la 0 mai 1921 ca o ţară serie de acţiuni de lui 1966—1970 şi fu uzinei „V i c t o r i a", activitate. Orchestra
rale şi materiale. învingerea afirmare energiei creatoare tidului Comunist Român, por­ nitorii ale evoluţiei economi­ modernă, cu o economie dina­ amploare care au perspectiva noului membru de partid de muzică uşoară
unor greutăţi şi deficienţe. a maselor scăpate de exploa­ nind de la stadiul actual al ce şi sociale promovarea lar­ mică şi prosperă, cu o cultu­ trezit un deosebit cincinal" (raportor din ilegalitate, care ,,Selcna" a participat
tare şi asuprire ; el a ridicat
Rezolvarea acestor sarcini im­ construcţiei socialiste, a jalo­ gă a ştiinţei, dezvoltarea în- ră înfloritoare, cu o bogată interes in rindul pu­ — loan Dumitru di­ a înfăţişat celor pre­ cu succes la etapa
pune cunoaşterea realităţii în acelaşi timp sarcini de o nat noile obiective ale dez­ vâlâmîntului de toate grade­ şi multilaterală viaţă social- blicului. Astfel, in rectorul clubului); zenţi fapte şi intim- judeţeană şi finală a
clin fiecare ţară în toată inti­ mare complexitate în dome­ voltării societăţii socialiste le. crearea condiţiilor pentru politicâ învăţătura marxist- cadrul ciclului de „P.C.R. — conducă­ plări din anii grei ai celui dc-al X-lea
mitatea ei. găsirea unor solu­ niul economiei, al organizării multilateral dezvoltate. Do­ ridicarea continuă a nivelu­ leninistâ şi-a găsit aplicarea expuneri privind cu­ torul maselor popu­ ilegalităţii. concurs — „Omagiu
ţii rare sâ corespundă condi­ socinl-slatale, al vieţii politi­ cumentele adoptate au stabi­ lui general de cultură al în­ creatoare în activitatea boga­ noaşterea politicii lare in înfăptuirea In cadrul rubricii partidului", iar spec­
ţiilor concrete etapei istorice ce. Socialismul a trebuit să lit noi parametri de dezvol­ tregului popor. Ştiinţele teh­ tă .şi multilaterală a partidu­ interne şi internaţio­ actului revoluţionar „Militanţi de seamă", tacolul „Mindră-i Va­
de dezvoltare a socialismului. dea răspuns la probleme care tare a economiei socialiste : nice. îndeosebi domeniile lor lui nostru, a cărui politică nale a partidului şi de la 6 martie 1948“, care înfăţişează săp- lea Straiului" a fost I
moderne — automatica,
ci­
In procesul de edificare a so­ nu au fost ridicate niciodată creşterea însemnată a ramu­ reprezintă calea sigură pen­ o statului nostru, au U'-mală de recitalul • t minai biografii ale prezentat pe scenele
ridicarea
tru
continuă
cietăţii socialiste, fiecare po­ de istorie, el a impus schim­ rilor holărîloarc ale indus­ bernetica. electronica. ener­ României socialiste pe culmi­ de poezie „Partidu­ l uptălorilor comu­ din Ghelar şi. Tel inc.
nor. fiecare partid comunist bări fundamentale în toate triei. îmbunătăţirea structurii gia nucleară, mecanica fină şi fost prezentate teme­ lui slavă". ,.Ştafeta muzicală" n
îşi aduce contribuţia sa ori­ domeniile vieţii sociale. acesteia şi crearea unor noi optica — sînt îndreptate cu le progresului .şi civilizaţiei, le : ,,Politica externă Simpozionul „File nişti, au fost prezen­ prilejuit o trecme fu
ginală la îmbogăţirea gîndi- Partidul Comunist Român corelaţii armonioase între ra­ precădere spre soluţionarea pentru creşterea influenţei şi a P.C.R. şi R.S.R." de istorie" o cu prin s tate portretele lui revistă a activităţii
ni revoluţionare contempora­ şi-a concentrat ulentia majo­ murile ci moderne, accelera­ problemelor nemijlocit legate puterii de atracţie a socialis­ (raportor — profeso­ o înlîlnire cu tova­ llie Pintilie, Lucre- muzica Ir desfăşurate
ne. In sporirrn eficienţei si ră asupra direcţiilor principa­ rea transformării agriculturii de producţia materială. Dez- mului în lumea întreagă. rul Ernest Vscar), răşii loan M Popa, fiu Pâtrăşcanu. liella in timp in cadrul
forţei de atracţie a învăţătu­ le ale construcţiei sociuli.sle îutr-o ramură economică in­ voltniva cantitativă şi călit;»* C, MIHAÎ urmată de filmele secretar ol comite­ Brcincv, Fiiimott Sir- clubului.
rii marxist-leniniste, la a fi r- a ţârii : dezvoltarea în rit- tensivă. valorificarea raţiona- tivă a forţelor de producţie,