Page 17 - Drumul_socialismului_1971_04

rrrrr/t//r/:r> {
PROl.F.TARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI* VA!

I
i
Lucrările Congresului al 1

XXIV-lea al P.C.U.S.

i
Normalizarea situaţiei
i

din Pakistan

0 declaraţie a ministrului

de externe al R.A.U.

Curier, Atlas
an
ANUL XXIII. Nr. S051 MARJI 6 APRILIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI i

D u m i n i c ă p e o g o a r e
Vizita delegaţiei Partidului Comunist Român

Nici o zi pierduta, toate

a Uzina Jrezer“ din Moscova

1 ® ** ~ S w d B
orţele in cimp la pregătirea

Tovarăşul Nicolac Ceauşescu, Cuvintarea tovarăşului
secretar general al Partidului
terenului si însâmîntâri! Comunist Român. împreună
cu tovarăşii Paul Niculescu-
Mizil. membru al Comitetu­
lui Executiv, al Prezidiului
Permanent, secretar al C C. NICOLAE CEAUŞESCU
al P.C.R., -lanos Fazekas,
membru al Comitetului Exe­
In unitâ|ile agricole socialiste din judeţul nostru s-o în­ iroseşte timpul bun de lucru, se lărăgăneoză executarea lucră­ cutiv al C.C al P.C.R., Leon-
cheiat jn cea mai mare parle insăminţarea culturilor din pri* rilor de pe o ii pe alta. tc RăutLi, membrii al Comi­
ma epocă şi se lucreaiă intens la plantatul cartofilor, legume­ Şi duminică, zi frumoasă >• deosebit de favorabilă, am m- tetului Executiv al C.C, al Dragi tovarăşi şi prieteni. strucţiilor de maşini ; avem bunăstării materiale şi spiri­
tuale. (Vii aplauze).
lor, pomilor şi la pregătirea terenului pentru porumb. tilnit in foarte multe unităţi o activitate intensă, aproape ca in P.C.R. şi Teodor Marinescu. Daţi-mi voie să încep prin o serie de uzine care produc
diferite scule şi utilaje. De a­
In vederea executării tutu.or lucrărilor agricole in peri­ orişicare attâ zi de muncă pe ogoare. Am intitnit de asemenea şi membru al C. C. al P.C.R.. a vă adresa dumneavoastră, ceea am dori ca între uzinele Nu doresc sâ vă reţin aten­
ţia prezentînd cifre, dar
voi
oadele optime — condiţie principală pentiu obţinerea unor cazuri, Îndeosebi in unităţile râmase in urmă cu executarea lu­ ambasadorul Republicii So­ tuturor oamenilor muncii din noastre şi cea a dumneavoas­ arăta că numai în cincinalei
cialiste România la Moscova,
recolte bogate — organele ţi organizaţiile de partid, consiliile crărilor, unde nu s-au intreprins acţiuni eficiente pentru mo­ care participă la lucrările Uzina ,,Frezer‘‘, un salut fră­ tră — precum şi alte uzine trecut producţia construcţiei
populare, conducerile unităţilor agricole ţi cadrele de specia- bilizarea cooperatorilor la lucru. Congresului al XXjV-lca al ţesc din partea delegaţiei din Uniunea Sovietică — să de maşini-unelte a crescut de
liţti se preocupă îndeaproape de buna organizare a muncii, Prezenţi duminică in unităţile agricole am consem­ P.C.U.S,. nu vizitat luni dimi­ partidului nostru, a construc­ se realizeze o strînsâ conlu­ 2,5 eri, iar în actualul plan
de folosirea cu randament maxim a timpului ţi forţei de mun­ nat citeva aspecte care evidenţiază otit preocuparea orga­ neaţa Uzina ,Frezer"-„M. I. torilor de maşini din Româ­ crare în spiritul largii cola­
că, o tuturor mijloacelor mecanice. nelor de partid şi de stat de la comune şi oraşe ca această zi Kalinin", cea mai marc între­ nia.(Aplauze puternice). borări care există în toate do­ cincinal prevedem o creştere
a producţiei în această
ra­
Dacă aceasta a fost ţi este caracteristica generală a acti­ să fie folosită din plin, cit şi lipsa de preocupare manifestată prindere de scule din Uniu­ Ne bucură faptul că. pnrti- meniile de activitate între mură dc peste 3 ori. (Vii a-
vităţii ce se desfăşoară zilnic Pe ogoare, lucrindu-se din zori de conducerile unor cooperative şi ferme ale I.A.S. pentru ur­ nea Sovietică, cipînd la cel de-al XXIV-lea Uniunea Sovietică şî Româ­ plauzc).
ţi pinâ in noapte, inclusiv duminica, există ţi unităţi unde se gentarea lucrărilor de sezon in agricultură. Delegaţia Partidului Comu­ Congres al PC.U.S., ni s-a o­ nia. (Aplauze puternice). Acordăm o atenţie deosebi­
nist Român «a fost insoţitâ de ferit prilejul de a vizita uzi­
M. A. Leseciko. membru al na dumneavoastră — printre Am ascultat Raportul pre­ tă dezvoltării industriei ; în
C.C. al P.C.U.S., vicepreşedin­ cele dinţii întreprinderi con­ zentat de tovarăşul Brejnev acelaşi timp, ne ocupăm se­
la Congresul al XXIV-lea al
rios de
ridicarea producţiei
Din primele ore ale dimineţii Luca — ne spuneau interlo­ voie să participe la această o- te al Consiliului de Miniştri struite în primul cincinal al P.C.U.S. şi am luat cunoş­ bunurilor de consum, dc dez­
al U.R S.S,, V. M. Buşuev, şef
Uniunii Sovietice —, de a ne
peraţic şi mecanizatorul. Evi­
cutorii — lucrează la discuit,
tinţă de programul vast pri­
Aurel Oprea la tâvâlugit. iar denţiem şi faptul că mecani­ de secţie Ia CC. al P.C.U.S., întîlni cu reprezentanţii aces­ vind dezvoltarea economiei, voltarea agriculturii. Dăm o
Coopemliva agricolă de rumbului se manifestă şl la Nicolae Hogmon. mecanicul zatorii Ioan Goran. Ioan Pan- N. I. Serchccv. adjunct al mi­ tui minunat colectiv, de a cu­ atenţie deosebită intensifică­
producţie din Orăştie se nu­ cooperativele agricole de de secţie. In semănatul trifo­ tea. Horea Cutean, dornici nistrului industriei construc­ noaşte munca şi preocupările ştiinţei, culturii, ridicarea rii activităţii ştiinţifice, deoa­
măra printre unităţile frunta­ producţie din Bîrsâu şi Veţel. iului în cultură ascunsă pe să-şi aducă aportul la reali­ toare de maşini-unclle şi scu­ Iui. (Vii aplauze). bunăstării poporului, prevă­ rece în condiţiile de astăzi —
şe în executarea lucrărilor Mecanizatorii Simion Nedel ultimele suprafeţe de teren. zarea în cît mai bune condi- le. şi de V I. Drozdcnko. am­ In vizita pe care am făcut-o zut pentru următorii cinci aşa cum cunoaşteţi şi dumnea­
din campania de primăvară. şi Loghin Purtător. de la La brigada din Banpotoc, ţiuni a lucrărilor de pre­ basadorul U.R.SS. în Româ­ în întreprindere am putut ve­ ani. Stnt într-adevâr preve­ voastră şi cum am văzut
După încheierea 'insâminţâri- C A P. Bîrsâu. ne spuneau că gătire a terenului. munceau nia. deri deosebit de importante. chiar în Uzina ,,Frezer" —
1 or din prima epocă. toate au terminat de plantat carto­ preşedintele cooperativei. Ni­ Ea intrarea în uzină, dele­ dea cîteva secţu, precum şi Ştim că în cadrul acestor pre­ obţinerea unui grad înalt de
forţele şi mijloacele de care fii pe cele 16 ha planificate, colae Benţa, a rămas să se de zor la arat gaţia n fost întimpinnlă dc centru] automat de conduce­ vederi şi colectivului dum­ dezvoltare a industriei nu
dispune această unitate au iar azi (duminică 4 aprilie ocupe de organizarea muncii Acţiunea dc plantare a car­ Vladislnv Voronkin, directo­ re al uzinei, am putut lua neavoastră îi revin sarcini este posibilă fără a aşeza la
fost concentrate la pregătirea a c. — n.n.) au început arături­ şi coordonarea lucrărilor la tofilor se afla în plină desfă­ rul întreprinderii, Vladimir cunoştinţă de rezultatele în­ mari. Ca vechi şi apropiaţi baza ei cele mai înalte cuce­
terenului pentru însâmînţnrea le pe terenurile mai grele, în curăţitul păşunilor. şurare şi la C AP. din -Leş- Budorin. secretarul comitetu­ semnate obţinute de colecti­ tovarăşi, dorim să urâm dîn riri ale ştiinţei contempora­
porumbului Duminică. înain­ pantă, destinate porumbului, In lunca Mureşului, la bri­ nic. Din discuţia avută cu lui de partid al uzinei, repre­ vul dumneavoastră în rea­ toată inima popoarelor Uniu- ne, fără automatizare. fără
te de ora '.00. mecanizatorii siheura cultură care a mai ră­ gada din Bălata a C A P. Şoi- Emil Sav. inginerul şef al zentanţi ai comitetului sin­ lizarea planului, în întîmpi- unii Sovietice. Partidului Co­ introducerea tehnicii noi în
Teodor Uriţeşcu, Aurel Pito- mas de insâmînţat. La C A P. muş, am întîlnit pe mecani­ cooperativei, am reţinut că dical. ai organizaţiei dc Com- naren celui de-al XXIV-lea munist al Uniunii Sovietice, toate domeniile de activitate.
rodescu. Martin Vereş. Ionn Veţel. mecanizatorii Aurel zatorul Mihai Dragomir ca­ toate cele 10 ha ce le au des­ sorriol. muncitori fruntaşi Un Congres al P.C.U.S. Doresc să colectivului dumneavoastră (Aplauze prelungite).
Plenar. Constantin Rusii, Câtanâ şi Remus Josan fă­ re lucra intr-o- tarla de 4 ha tinate culturii cartofilor vor grup de tinere fete oferă oas­ vă exprim. în numele delega­ realizarea în cele mai bune
Ghcorghe Tat şi Mihai Sirbu ceau. sub supravegherea lui la plantatul cartofilor. De fa­ fi terminate de plantat in peţilor români buchete de ţiei noastre, cele mai calde condiţii a programului pe ca­ Preocupindu-ne de dezvol­
se aflau cti tractoarele in Dan Traian, şeful secţiei de ţă se aflau Teofil Munteanu, ziua de r> aprilie. In timp ce flori. Pe faţada de la intrare felicitări pentru bunele re­ te îl va elabora Congresul al tarea şî perfecţionarea pro­
brazdă. Şeful secţiei de me- mecanizare, arături pentru in- preşedintele cooperativei. Ioa­ mecanizatorul Ioachim Şcheau era scrisă, în limbile română zultate pe care le aveţi în XXIV-lea al P.C.U.S. (Aplau­ ducţiei, ne preocupăm în a­
rtnizarc. Sever Boşoroean, ne sămîntarea porumbului. Cele­ na Jula. brigadieră, şi Ioan planta cartofi. Lucian Bo- si rusă, urarea : ,,Bine aţi ve­ activitatea dumneavoastră. ze prelungite). celaşi timp de em. pentru că,
reiata că în această zi fieca­ lalte culturi — lucerna, sfe­ Florea. şeful secţiei de meca­ bnn efectua lucrări cu sapa nit dragi tovarăşi români". (Aplauze puternice). pînâ la urmă, tot ceea ce se
re mecanizator va executa a- cla furajeră, trifoiul, mază­ nizare. Ei ne-au spus că s-au rotativă pe semănăturile dc Exprimîndu-şi. în numele In discuţiile pe care le-am Poporul român a încheiat realizează în societatea noas­
răluri pe cel puţin 3 ha, in- rea şi cartofii — fiind însă- grîu. De remarcat este fapt vi 1 întregului colectiv, bucuria de avut cu conducerea uzinei şi cu succes planul cincinal tră este rezultatul muncii o­
depiinindu-şi norma ca în zi­ mînţate. Amintim şi faptul că terminat de plantat cele 20 că la transportul şi împrăş­ a-i primi pe solii poporului 1966-1970 şi a trecut acum la mului. tot ceea ce facem este
lele obişnuite de lucru. Meca­ Liviu Gîrbea, inginerul şef al ha cartofi, cît a fost planifi­ tiatul gunoiului aflau doar român. în frunte cu tovarăşul cu reprezentanţii ministeru­ realizarea noului plan de destinat omului. Pornind de
nizatorii şi-an respectat cu- cooperativei, se afla împreu­ cat. şi că acum sc lucrează citiva cooperatori Mai mulţi Nicolae Ceauşescu, directorul lui. arn constatat că există cinci ani. Doresc să vă spun la învăţătura marxist-leninîs-
vînt iii. efc'ctuind arături pe nă cu mai mulţi cooperatori pentru a planta suplimentar erau la magazinul sătesc do­ uzinei le-a înfăţişat istoricul largi posibilităţi pentru rea­ că întreaga noastră clasă tâ — potrivit căreia realiză­
suprafaţa stabilită — mai bi­ de la brigada din Mintia lu încă 5 ha. Aici. munca sc pu­ si dezvoltarea acestui impor­ lizarea unei strinse colaborări muncitoare, ţărănimea, in­ rile în desfăşurarea operei de
ne de -1 ha — ceea re va curăţitul păşunilor. tea desfăşura cu mai mult rit pe ogoare Aceasta deno­ tant obiectiv al progresului între Uzina „Frezer" şi uzine­ telectualitatea românească în­
permite cn in zilele următoa­ O activitate intensă au des­ spor dacă la încărcatul carto­ tă o slabă preocupare din tehnic al industriei sovietice. le similare din România.(Vii făptuiesc neabătut programul făurire a socialismului şi co­
re să se treacă din plin la în- făşurat în această zi şi cei 7 filor în maşina de plantat se partea consiliului de condu­ aplauze). Uzina dumneavoas­ Partidului Comunist Român munismului trebuie sâ se re­
săminţarca porumbului. mecanizatori de la C A P. Bo- cere al cooperativei pentru ION MĂRGINEANU tră are un program destul dc de dezvoltare a industriei, şti­ flecte permanent în viaţa e-
Aceeaşi intensă preocupare şorod. care au făcut arături şi mobilizau mai mulţi coopera­ mobilizarea oamenilor la IAURENŢIU DUJA important şi un mare rol în inţei, culturii, convinse că nu­
pentru pregătirea unui bun discuiri pe o suprafaţă de 24 tori. Astfel n-ar fi fost ne­ muncă. economia sovietică ; fără pro­ mai pe calea socialismului, a mului — noi facem totul
pat germinativ culturii po­ ha. dusele el, multe din celelalte
Contraste în două ferme de stat (Continuare In pag o 4-< uzine nu-şi pot desfăşura ac­ dezvoltării economiei şî a tu­
Roadele bunei organizări tivitatea. Şi noi ne preocupăm turor sectoarelor de activita­ (Continuore In pag. a
Ziua de duminică a fost- acestea, ing. Dorin Nistor de dezvoltarea industriei con­ te se poate asigura ridicarea
Angajaţi cu tonte forţele în cooperativei. Lucia Olarii. ca fructificată din plin la ferma Giura, şeful fermei, se arăta
întrecerea pentru obţinerea u­ semănatul porumbului să se nr. 5 Bîrcea a I.A.S. Simeria. destul de optimist, afirmînd
nor producţii sporite, coope­ încadreze în limitele epocii Mecanizatorii acestei unităţi,
ratorii din Bâeia se prezintă optime. că mai are de însămînţat po­
la această dată cu majo­ Deoarece pinâ la începerea pornind de dimineaţă la rumbul pe 300 ha. din care
ritatea lucrărilor agricole acţiunii amintite au maî ră­ muncă pe ogoare, au încheiat pe 100 ha s-au făcut lucrări LA MINELE VĂII JIULUI Vernisajul expoziţiei
efectuate la zi. După în­ mas cîteva zile. duminică s-a ziua cu un bilanţ bogat : 10 de pregătire a patului germi­
cheierea însâmînţării cultu­ făcut mobilizarea cooperatori­ ha arături, 60 ha discuite, 20 nativ. Interjudeţene de
rilor din epoca întîi atenţia lor la curăţatul păşunii de ha lâvălugite şi 2ă ha semă­ Nu este oare îngrijorător
organizaţiei de partid şi a vegetaţie lemnoasă şi de mu­ nate cu culturi furajere. Aici faptul că intr-o zî aşa de artizanat a pionierilor
condLieerii unităţii a fost în­ şuroaie. Cu realizările înre­ s-n însâmlnţat cu culturi de frumoasă şi bună de lucru Ritmicitatea extracţiei cărbu­
dreptată spre pregătirea con­ gistrate de cei 67 de coope­ primăvară — ne spuneau ing. tractoarele stăteau aliniate în şl şcolarilor
diţiilor necesare trecerii la ratori care au participat la lu­ Sabin Blada, director adjunct curtea fermei, cînd se putea
semănatul porumbului. a] I.A.S. Simeria. şi Ion Vlai- avansa mult cu pregătirea te­ Ieri dupâ-amîazâ, la Gale­
crarea respectivă s-a reuşit ca riile dc artă din Deva. a avut
Preşedintele cooperativei, întreaga suprafaţă de păşune cu. şeful fermei — o suprafa­ renului ? Dacă vremea se va loc vernisajul expoziţiei inter-
Ilortenzia Hălălaic. ne relata — 03 de hectare — a unităţii ţă de 330 ha. schimba, devenind nefavora­ nelui se impune cu acuitate judeţenc de artizanat, organi­
<-â pe cele HO de hectare des­ să fie curăţată, iar o parte şi In cadrul aceleiaşi între­ bilă. oare se mai pot pregăti zată dc Consiliul judeţean al
tinate culturii porumbului fertilizată. S-au asigurat ast­ prinderi. la ferma nr. 7 Lă- în bune condiţiuni cele 200 Organizaţiei pionierilor şi In­
s-au efectuat ogoare dc toam­ fel condiţii pentru/ca în pe­ puşnic. nu se desfăşura nici ha pentru cultura porumbu­
nă. iar in primăvara aceasta rioada de pâşunar animalele o activitate în cimp. Cu toate lui ? Eforturile depuse de harni­ bunelui se desfăşoară In mod Realizarea neritmicâ a pla­ spectoratul şcolar judeţean,
s-au arat 2(1 dc hectare pe ca­ să fie bine hrănite cu masă cele colective de mineri ai neritmic. Dacă pe întrea­ nului a făcut ca în prima de­ sub auspiciile Consiliului Na­
ţional al Organizaţiei Pionie­
re s-au administrat îngrăşă­ verde, influenţindu-se favo­ Ce mai aşteaptă cooperatorii din Hărău Văii Jiului sînt în acest an ga Vale a Jiului rezul­ cadă din luna ianuarie sâ rilor.
încununate de succese con­
minte organice. Există create rabil soarta producţiei şi a cretizate în scoaterea la zi a tatele obţinute In primele nu-şi realizeze planul 7 ex­ La festivitatea de deschide­
condiţii depline, ne precizau veniturilor din sectorul zo­ însemnate cantităţi dc cărbu­ două luni şi două decade con­ ploatări miniere din cele 9 e­ re au participat tovarăşii
tovarăşa Hălălaic şi inginera otehnie. şi Batiz? firmă o situaţie lăudabilă, nu xistente, în luna februarie 4 Da vid Lazăr, secreta» a] Co­
ne peste oi'evederile planului. acelaşi lucru se poate afirma şi în luna martie 6 exploa­ mitetului judeţean de partid,
Activitate intensă la plantatul cartofilor Cunoscînd că în aceste minică, 4 mecanizatori an De la începutul acestui an, eind este vorba de fiecare tări. situaţie ce a determinat Ioan Sirbu. şeful secţiei pro­
Centralei
minele aparţinînd
două cooperative agricole de fost trimişi să execute ară­ exploatare minieră în parte. nerealizarea planului in pri­ pagandă a Comitetului jude­
La brigada din Chimindin cartofii şi i-an încărcat in producţie lucrările agricole turi pe terenurile centrului cărbunelui Petroşani au ex­ Experienţa îndelungată şi tra­ ma decadă a lunilor trimes­ ţean de partid. Viorel Faur.
a C AP. Banpotoc s-a lucrat maşină, au plantat cu cartofi de primăvară sînt mult râ­ judeţean de reproducţie şi tras suplimentar 26 500 tone diţia în obţinerea unor rezul­ trului I pe întregul bazin al prim-secretar al Comitetului
de zor la plantatul cartofilor o tarla de aproape 5 ha. mase în urmă. ne aşteptam selecţia animalelor. Aceasta cărbune tate de prestigiu ale colective­ Văii Jiului. In decada a doua judeţean al U.T.C. Au fost
pe cele ir> ha planificate. Prezenţi la faţa locului, to­ ca duminică să fie mobiliza­ nu pentru că nu ar fi avut Dacă facem însă o analiză lor de mineri de la Vulcan şi a lunilor trimestrului I nu s-a prezenţi, de asemenea, tova­
Mecanizatorul Alexandru Lu- varăşii Sever Voieu, secreta­ te cît mai multe forţe la ce face cu tractoarele la uni­ a modului în care s-au reali­ Lupeni au făcut ca cele două realizat planul la un număr răşii Clemente Conslandin,
cu. ajutat de cooperatorii l'a- rul comitetului comunal de muncă. Realitatea a fost însă tatea pe care o deservesc, cl zat sarcinile de plan pe pe­ exploatări, în perioada scursă de 6 exploatări in luna ia­ preşedintele Comitetului ju­
bius Borza. Nicolac Căzu, A- partid, primarul comunei cu totul alta Şeful secţiei de pentru că nu s-a făcut pro­ rioade mai scurte de timp şi de la începutul anului, să nuarie. la 4 în luna februa­ deţean pentru cultură şi ar­
rie şi la 2 exploatări în luna
lexnndru Junie, Alexandru Hărâu, şi Liviu Cizinaş. ingi­ mecanizare de la Hărâu, Ioan gramul de lucru aşa cum anume zilnic şi decadal — sporească randamentele în ex­ martie. tă. Cornel Stoica. inspector
Benţa, Ana Urs. secretara or­ nerul şef al cooperativei, Achim, era îngrijorat că nu tracţie şi sâ depăşească pla­ Exemple asemănătoare care general al Inspectoratului şco­
ganizaţiei de bază P.C R. pe ne-au dat şi alte amănunte se asigură de tucrs mecani­ cum de altfel s-a stabilit şi nul aferent celor 9 decade dovedesc munca în salturi se lar judeţean, Gligor Haşa,
brigadă, Emilia Bembea. bri­ despre activităţile organizate prin plan — concluziile ce se din acest an cu peste 28 000 intîlnesc şi Ia alte mine ca preşedintele Consiliului jude­
ţean al Organizaţiei pionieri­
gadieră. Emilinn Sav, şofer în cadrul cooperativei. Trac­ zatorilor permanentizaţi la a- Continuare In pog, a desprind vin să confirme că tone cărbune Lonea, Dîlja. Anînoasa şi Băr- lor, activişti de partid, ai or­
şi alţii care au transportat toriştii Ioan Paşca şl Oliviu ceastâ ynitate. Ca armare, du­ procesul de extracţie a câr- Punînd faţă în faţă produc­ bâteni. Factorii care se pun
ţia realizată peste plan la cele la baza realizării neritmice a ganizaţiei de pionieri, cadre
două exploatări cu plusul în­ planului cu toate urmările didactice. părinţi, numeroşi
registrat pe întreaga Vale a nefaste ale acesteia nu sînt elevi.
Jiului rezultă că alte exploa­ de natura punerii unei barie­ Cuvîntul de deschidere a
tări miniere au rămas datoa­ re în calea realizării unifor­ primei expoziţii naţionale de
re economiei cu importante artizanat cu caracter interju-
cantităţi de cărbune Incepînd me a pionului. Practica a do­ deţean a fost rostit de tova­
cu prima decadă din luna ia­ vedit că într-o perioadă mai răşul Gligor Haşa. Vorbitorul
lungă luată în cercetare. în
nuarie a acestui an se manifes­ decada a treia a lunii planul a adus, în cuvinte calde, e­
tă tendinţa realizării planului este substanţial depăşit. moţionante. laudă mîinilor
de producţie in salturi. Astfel, Ritmicitatea este, deci Li­ miilor de copii din judeţele
exceptînd minele din Vulcan na din problemele de ba­ Alba, Bihor, Caraş-Severin,
şi Lupeni care-şi realizează ză care se impun a fi soluţio­ Cluj. Gorj şî Hunedoara care
ritmic şi integral sarcinile de nate şi la care trebuie sâ-.şi a- au realizat pe pînzâ. în lemn.
plan. la celelalte exploatări ducâ contribuţia toate colecti­ fier sau lut o neasemuită e­
decada I — cînd minusurile vele de muncă din bazinul popee a artei populare româ­
neai i. Prezenta celor vase ju­
se acumulează cu mare uşu­ carbonifer al Văii Jiului, che­ deţe la această expoziţie, des­
p r5 § is .T rinţă — este urmată de de­ mate să traducă în viaţă sar­ chisă la Galerii)® d^ ană şi
păşirea substanţială a planu­
cinile cantitative şi calitative
lui în decada a treia ca ur­ sporite în acest an fată de in două săli ale lice Ji ,,Dc-
mare a muncii în asalt pen­ anul precedent. eebar, impresionează prin
tru realizarea sarcinilor de meşteşug, ingeniozitate şi va­
Experienţa primului tri­
producţie lunare. Numai aşa mestru trebuie sâ consliluie rietate dc genuri. Este una
se explică faptul că în luna reflecţii şi un important dintre cele mai autentice măr­
ianuarie mina Bârbâteni rea­ turii ale răspunsurilor pe ca­
* * t punct dc plecare pentru ca re elevii, şcoala şi organiza­
lizează in prima decadă nu­ în acest an producţia sporită
* - *1 * 9 ~ mai 21,4 la sută din planul de cărbune prevăzută în plan ţia de pionieri Ic dau măsuri­
lor luate de partidul şi sta­
lunar pentru ca în decada a faţă de anul precedent cu pe­ tul nostru pentru polîtehniza-
treia sâ realizeze 45,3 la su­ ste 400 000 tone sâ fie reali­
Dîn zori, pe tarlalele cooperativei agricole din Orăştie mecanizatorii au (ost prezenţi ia lă. Situaţii asemănătoare se zată integral. rea învâţămîntului. pentru a­
datorie. Foto c O. CIOBANU intîlnesc şi la minele Uricani propierea copiilor de acel iz­
vor dătător
de
bucurii —
şi Anlnoasa. EM. ROVEANU munca.