Page 2 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 2
a DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5047 O JOI 1 APRILIE 1971
--------------------------------------------------------------------------------- \
m m oi
Al FI simi/i om om.
Discuţia a inceput cu un tul său deosebit. Cei din jur
dialog, in aparenţă, de o îl caracterizează in cuvinte
ilîÂTII SOCIALISTE generalitate banală : oamenii alese. Un alt „amănunt* t
— Ce mai jac
Zilele trecute, in timpul
termocentralei ?
La Mintia sau aiurea, o funcţionării cazonelor s-au
ivit defecţiuni la morile de
asemenea intrebare reporte cărbune care micşorau can
maistru miner la I.M. Barza, sebi, să se urmărească mă ricească ar putea surprinde. titatea de energie electrică
Viorel Ocoş. preşedintele surile luate în urma consta Modernul, utilul şt confo rtut — atribute caracteristice aia oraşului Vulcan. Foto : N. GHENA Răspunsul nu rămtne in im la centrală. Au mai apărut
U.J.C.A.P., şi pe Vasile Pitan. tărilor şi propunerilor echipe pas, insă e tot atit de „ge situaţii de zgurificări la ca
activist al Comitetului jude lor de control obştesc. neral*. zane. Ele s-au repetat, de
ţean Hunedoara al P.C.R. — In continuare vorbitorul a — Muncesc. aceea au rămas in atenţia
rilor şi asigurarea cunoaşte care a fost ales apoi şi ca se arătati Nimic mai simplu. E dea-
rii legilor şi de către locuito cretar al Consiliului judeţean pîndirea cunoştinţelor despre Drumul Topliţa—Boholt juns însă să forezi in stra sa. A continuat să urmă
Trebuie sâ reţinem că râs-
rii din satele îndepărtate. al. Frontului Unităţii Socialis turile adinei ale acestei pre rească după graficul său
personal durata de funcţio'
Cit priveşte activităţile de te. legile statului, ridicarea ni cizări pentru a inţelege cum nare a morilor intre două
muncă patriotică pentru gos In încheierea lucrărilor velului de conştiinţă şi de muncesc si ce ii preocupă reparaţii şi a ciocanelor de
podărirea şi înfrumuseţarea plenarei a luat cuvîntul to responsabilitate al cetăţeni in angrenajul producţiei. De la morile de cărbune.
localităţilor, s-au realizat în varăşul Ioachim Moga, prim- stituie o obligaţie nu numai fi adus fapt, răspunsul cel mai pro După îndelungate studii
lor faţă de aplicarea lor con
acest an lucrări în valoare de secretar al Comitetului jude priu la intrebarea de mai practice a propus două ino
25 milioane Iei din angaja ţean Hunedoara al P.C.R., pentru asociaţia juriştilor, ci sus ar f i : „muncesc fi gin- vaţii, una privind repartiţia
mentul de 71,6 milioane lei, preşedintele Consiliului jude în primul rînd pentru orga dese*. Şi iată de ce... uniformă a cărbunelui in
evidentiindu-se municipiile ţean al Frontului Unităţii nele de stat, economice şi ob Sub acest titlu ziarul nos Direcţiei judeţene de dru Făcînd excepţie de Ia prac Dar să lăsăm să vorbeas moară in scopul evitării u
Hunedoara şi Deva, oraşe Socialiste. tru din 9 martie publica un muri şi poduri. tica unul „nou termen sca că faptele. O mică biografie zurii neuniforme a ciocane
le Vulcan. Brad, Câlan, Referlndu-se la oportunita şteşti, organizaţiile de sindi raid anchetă organizat de re Deşi se promisese, nici un dent", toţi tovarăşii s-au an semnificativă : lor, iar cealaltă se referă la
cat, U.T.C. şi femei, instituţi
Haţeg şi o seamă de co tea punerii în dezbaterea ţi ile de cultură, Intr-un cuvînt, dacţie pe urmele unor sesi cetăţean.. măcar unul, n-a gajat ca In cel mal scurt Mircea Fîrtat, maistru confecţionarea unui dispozi
mune. In unele oraşe şi nui asemenea cadru a pro zări. Atunci, factorii cu pus mtna pe lopată sâ îm timp posibil drumul sâ fie principal la exploatarea ter tiv pentru curăţarea perio
mocentralei. Descoperă cu
comune nu s-au atacat In blemelor incluse pe ordinea pentru toate organizaţiile ce munci de răspundere din in prăştie piatra adusă, sâ taie readus în stare de circulaţie. ufurinţă orice defecţiune a dică a depunerilor din con
fac parte din Frontul Unităţii
să lucrări de amploare mai de zi, vorbitorul a subliniat Socialiste. Consiliile locale stituţii, în a căror competen crestele din mijlocul drumu In cîteva zile numai s-a agregatelor. Le ascultă cu ducta de aducţiune a căr-
mare, nu s-a folosit timpul că sindicatele — care organi ale Frontului Unităţii Socia ţă intra aducerea drumului lui şi de pe margini, sâ des transportat o însemnată can atenţie ca pe nifte inimi ■ bunelui fn moară.
prielnic pentru executarea u zează controlul obştesc — fac liste vor trebui să asigure în în stare de circulaţie care să funde şanţurile. La întrebă titate de materiale, s-a pus în metalice intuindu-le diag După cum se vede, lui
nui volum sporit de lucrări, parte din Frontul Unităţii făptuirea unor acţiuni comu permită încadrarea autobu rile care i s-au pus. primarul exploatare cariera Boholt, un nosticul. Se bucură de apre loan Jula nu-i este indife
ceea ce implică necesitatea Socialiste, activitatea pentru ne pe această linie, găsirea zelor în graficul de mers, au comunei Şoimuş, tovarăşul număr mare de cetăţeni a ciere pentru conştiinciozita rentă soarta agregatelor de
intensificării întrecerii pa cunoaşterea legilor de către celor mai potrivite forme şi promis — la data raidului — IIie Râdulea, n-a prea avut fost mobilizat la muncă. te, hărnicie, cinste şi corec care este legat prin pasiu
triotice. cetăţeni trebuie desfăşurată mijloace în acest domeniu că în 9 martie toate neajun ce răspunde pentru că starea „Acum se merge bine pe a titudine. nea profesiei. O idee in
La aprofundarea probleme de toate organizaţiile compo surile constatate vor fi re drumului spunea destule de- cest traseu- — ne spunea şo ...Era in dimineaţa zilei teresantă şi eficientă in a
lor puse în dezbaterea ple nente, iar în ce priveşte ac important al muncii politico- mediate. ferul autobuzului care efec de 19 martie a.c. Mircea celaşi timp a făcut obiectul
educative de masă.
narei şi-au adus contribuţia ţiunile edilitar-gospodâreşti La acea dată, un autobuz tuează cursa Deva—Topliţa. Fîrtat controla, ca de obi iînlăturării zgurificării la ca
Participarea consiliilor lo
tovarăşii i Petru Barbu, pre este necesar să crească rolul cale la acţiunile de gospodă în care se găseau, la invitaţia Şi coloana de autobuze a cei, agregatele. Deodată insă zane. El a remarcat că func
ţionarea cu turbinarea, in
şedintele Consiliului orăşe şi responsabilitatea organelor rire şi înfrumuseţare a loca ziarului, primarul comunei REVENIM autobazei Deva s-a arătat re pe faţa sa se întipări o ne acelaşi sens, a arzătoarelor
nesc Vulcan al Frontului U- locale ale Frontului Unităţii Şoimuş, inginerul şef al Di ceptivă la propuneri. Progra mulţumire. Observase că de pe aceeaşi parte a caza
nitâtil Socialiste, Ieronim Socialiste pentru mobilizarea lităţilor — a arătat în în recţiei Judeţene de drumuri mul de mers a fost decalat a- vacuumul de la turbina 2 nului ar inlesni depunerile
Grecu. primarul comunei Bo- cetăţenilor la înfăptuirea lor. cheiere tovarăşul Ioachim şl poduri, şeful Inspectoratu spre felul cum au fost mobi sigurîndu-se sosirea la timp scăzuse cu cca 5 la sută fa de zgură in focar. Pentru a
Moga — trebuie privită în
şorod, Gheorghe Ştefan, pre Controlul obştesc constituie mod concret, sub forma unor lui de control auto, şeful ser lizaţi Ia lucru şi cum au răs în Deva, iar cu începere de ţă de normal şi era in con le evita a apreciat că este
şedintele comitetului sindica o funcţie de înaltă responsa sarcini precise, stabilite pen viciului călători din cadrul puns cetăţenii din Boholt. Cit la 1 aprilie, dimineaţa, va fi tinuă scădere. Acest lucru necesar să schimbe sensul
tului de la U.V. Câlan, Eli- bilitate socială, încredinţată tru fiecare organizaţie com întreprinderii de transporturi despre cel din Topliţa, tovară introdus al doilea autobuz — periclita funcţionarea pe de turbinare la jumătate din
mai departe, in siguranţă, a
sabeta Kohler, profesoară — de partid sindicatelor, asupra ponentă i sindicatele să mobi auto Deva, un tehnician prin şul Avram Filipaş, primarul dublură — de la Boholt la agregatului la întreaga sa numărul arzătoarelor. A ex
Hunedoara, Ion Niculescu, principalelor sectoare de de lizeze salariaţii din întreprin cipal de la autobaza Deva, comunei Certej, a fost criti Deva. Cu alte cuvinte, con capacitate de producţie. In perimentat propunerea care
prim-vicepreşedînte al Comi servire publică în vederea deri şl instituţii ; organizaţi strâbâtea traseul Boholt — cat In lipsă Şi motive au fruntarea în teren a tuturor acest caz a chemat maistrul a fost extinsă apoi la toate
tetului executiv al Consiliu satisfacerii Intr-o măsură spo ile U.T.C. sâ organizeze, şan Topliţa, pentru a constata fost suficiente. „Basculanta factorilor care concură di de tură şi, împreună, au cazanele. Şi dacă pe vechiul
lui popular municipal Deva, rită a cerinţelor populaţiei. tiere de lucru; comitetele Şt starea drumului, stadiul de promisă de tovarăşul Blezan rect la rezolvarea problemei, inceput să meargă pe urme sistem operaţiunile de înlă
Dumitru Dumitrescu. Vorbi El se integrează în controlul comisiile de femei să preia a realizare a promisiunilor fă n-a făcut decît un drum şi sesizată pe bună dreptate de le defecţiunii„ Mai intii a turare şi transport al zgu-
torii au apreciat stilul de general exercitat de masele numite lucrări specifice ; con cute. O primă constatare : s-a defectat Piatra, şi aşa pu salariaţii care fac naveta de verificat o serie de armă rei erau efectuate greu, de
muncă al Consiliului judeţean muncitoare asupra Instituţi siliile de conducere ale C A P. şantierul Pâuliş care execută ţină cită e- am transportat-o la Topliţa la Deva, a fost turi pentru a vedea dacă au către 10—15 oameni, acum
această forţă de lucru este
a) Frontului Unităţii Socia ilor, întreprinderilor şi orga sâ mobilizeze ţăranii coope lucrările de modernizare a noi, nu s-au ţinut de cuvînt" deosebit de utilă. etanşeitate faţă de nivelul folosită productiv, zgura nu
liste, au făcut numeroase pro nizaţiilor economice, în sco ratori ; directorii de între drumului a asigurat desfăşu — ne spune inginerul şef Râmîne ca, de acum încolo, exterior. Se părea că nu au se mai formează pe ecrane
puneri valoroase în domenii pul întăririi legalităţii popu prinderi şi instituţii sâ aibă rarea normală a traficului. Nicolae Cadar Am regretat consiliile populare ale comu ajuns la un rezultat sigur. le cazanelor, uşurînd exploa
le la care s-au referit dezba lare. apărării avutului ob de asemenea răspunderi pre Deci, se poate. „Se poate şi in lipsa tovarăşului Blezan din nelor Şoimuş şi Certej. cetă Din acest motiv au controlat tarea şi asigurfnd capacita
terile, au venit cu observaţii ştesc, ocrotirii drepturilor şi cise ; consiliile municipale, ceea ce ne priveşte ne vom autobuzul transformat ad-hoc ţenii care folosesc acest conductele sistemului de vid tea lor de producţie.
critice, arătînd că angaja intereselor oamenilor muncii, orăşeneşti şi comunale ale strădui sâ nu încurcăm circula în sală de şedinţe, pentru că drum sâ se îngrijească de şi au mai verificat corecti
biografie de la
O allă
mentele asumate în întrecerea înlăturării lipsurilor din ac Frontului Unităţii Socialiste ţia. Aş vrea însă sâ se ţină era dator cu un răspuns. buna lui întreţinere, ştiut fi tudinea aparatelor de măsu fl/intia este aceea a şefului
patriotică pentru gospodări tivitatea acestora. Controlul împreună cu consiliile popu lotuşi seama la stabilirea o ind că în această perioadă ră. Intre timp, semnalele a- de echipă Jurca Adam, de
rea şi înfrumuseţarea locali obştesc are un pronunţat ca lare sâ coordoneze toate a- rarului autobuzelor că se Tot acolo, în autobuzul amin Direcţia judeţeană de dru cwstic şi optic avertizau de la întreţinerea şi exploata
fecţiunea. Timp de 1G ore
tăţilor vor fi îndeplinite şi racter educatîv-productiv şi eeste acţiuni. circulă în condiţii de şantier" tit, s-au luai pc loc măsuri muri şi poduri a consumat p neîntrerupte au stabilit şi rea instalaţiei chimice. E
depăşite. constituie un instrument al In ultima perioadă aceste — ne spune Constantin Tuţu- operative, toti factorii com sumă importantă de bani remediat neetanşcităţile şi xemplu de disciplină, co
Plenara a cooptat ca mem democraţiei socialiste, orga probleme s-au discutat în a Ieasa. şeful serviciului Păuliş. petenţi fiind de faţă şi, cu pentru că cetăţenii nu au răs au reglat instalaţiile auxi rect, atent la siguranţa func
bri ai Consiliului judeţean nizator de opinie publică, proape toate oraşele şi comu Pe celelalte porţiuni, pe dru intervenţia ulterioară a în puns la timp apelului lansat liare pentru a funcţiona ţionării agregatelor. El a ve
Hunedoara al Frontului Uni menit să asigure în cadrul re nele, în consfătuiri ale consi mul spre satul Topliţa (ce treprinderii de transporturi pentru efecluarea unor normal. După 1G ore de nit cu ideea recondiţionării
tăţii Socialiste pe tovarăşii : laţiilor de muncă din deser liilor locale cu deputaţii S-au aparţine comunei Certeju de auto Deva — care a fost re munci prin contribuţie ob muncă încordată, vacuumul rotoarelor de la pompele dc
Clement Negruţ, prim-secre- v ii normele superioare de elaborat programe destul de Sus) se aduseseră doar cîleva ceptivă la apelul lansat de ştească. acestea fiind efectua de la turbina 2 a fost re regenerare. A bucşat rotoa
tar al Comitetului municipal convieţuire socialistă, morala bune. Timpul ne permite şi camioane dc piatră şi cîteva ziar — s-au pulul asigura şi te de către salariaţii direc stabilit. rele uzate şi a protejat cu
Petroşani al P.C.R. ; loan M. înaintată a clasei muncitoare, putem deci trece la înfăptui basculante de pietriş pe mijloacele de transport ne ţiei. li pun o intrebare tovară material plastic axele supu
Popa, secretar ol Comitetului iniţiativa şi spiritul ei gospo rea lor Ne exprimăm con care-1 împrăştiau lucrătorii cesare. T. NICOARA şului Mircea Dădărău, di se coroziunii. Datorită lui
orăşenesc Câlan al PC.R. ; dăresc. vingerea că, în cinstea ani rectorul exploatării: s-a evitat oprirea centralei.
Cornel Fulga, director gene Organele sindicale au dato versării partidului, ne vom — Ce s-ar fi intîmplat da N-aş vrea să se creadă că
ral al C.E.I.L. Deva ; Ionel ria de-a aduce îmbunătăţiri prezenta cu realizări pe mă că defecţiunile nu ar fi fost exemplele se opresc aici.
Hodorog, prim-maistru [n în organizarea şi formele con sura acestui mare eveniment descoperite ? Cert este insă că oamenii
turnătoria nr, 1 a U.V. Câ trolului obştesc, ca acesta să şi a posibilităţilor de care Răspunsul nu intirzie. de la Mintia muncesc şi
— Ar fi trebuit să oprim
lan ; Gheorghe Rusu, di capete -un caracter perma- dispunem şi în domeniul edi* gin dese la nivelul tehnicii
rectorul Grupului şcolar c- nenj, să .fie mai ^e^igent,- r să • . litar-gospodăreşc, - - r — agregatul şi am fi înregis mondiale, ceea ce consti
trat o pierdere de aproxi
nergetic Deva; Gheorghe Bă** asigure în primul rînd preve mativ 10 milioane kWh. Vă tuie, de fapt, răspunsul ne
condiţionat
☆
la
intrebarea
trina, muncitor lăcătuş, nirea lipsurilor, să cultive a Consiliul judeţean a adre închipuiţi că nu ar fi fost noastră. O asemenea situa
U.M.M.R. Simeria ; Taulina titudinea civilizată, respectul sat o chemare către toate dc loc simplu... ţie este demnă de remarcat,
Sima. medic veterinar. Deva ; şi solicitudinea lucrătorilor consiliile locale ale Frontului In minte imi revine iarăşi dovadă că o şi facem cu de
loan David, miner, şef de faţă de cerinţele maselor. In Unităţii Socialiste, către toa întrebarea : „Ce mai fac oa plină satisfacţie, consem-
brigadă, EM. Aninoasa ; Va- acest sens, vorbitorul a re te organizaţiile de masă şi menii termocentralei" ? Un ntnd faptul că dincolo de
comandat ca la activitatea de alt răspuns, indirect, îl des
sile Pîţan, activist al Comite obşteşti, către toţi oamenii copăr la cazane. Aici este simţul datoriei moderniza
control obştesc să fie antre
tului judeţean de partid. De muncii din judeţul Hunedoa maistru principal loan Jula. rea tehnicii actuale consti- I
naţi membrii consiliilor si
asemenea, plenara a ales ca comitetelor sindicatelor, fe ra, privind intensificarea ac Dacă Fîrtat a venit de la tuic pentru muncitorii de la I
membri ai biroului executiv meile. La instruirea echipelor ţiunilor de gospodărire şi în Luduş, el a ajuns la Mintia Mintia o adevărată sursă '<■ i
de la termocentrala din Pa-
pe tovarăşii : David Lazâr. să participe cadre de specia frumuseţare în întrecerea pa roşeni. A acumulat o serioa întărire a prestigiului tir. ■ j
secretar al Comitetului jude lişti, sâ se treacă la speciali triotică închinată întlmpinâ- să experienţă. E comunica rei lor termocentrale.
tiv şi apreciat de oameni,
ţean Hunedoara al PC.R., zarea acestora pe anumite rii semicentenarului partidu stimat pentru comportamen D. CARTOJAN
loan David, Gheorghe Iga. genuri de unităţi.^ . îndeo lui. Primăvară pastorală.
«■■■ i i i r a m i — p e r
întreaga economie româ torice a maselor de oameni ai Create în urma scindării Banca Naţională, apoi con muncitorilor au fost majora ministrative. care au arestat rea de asediu introdusă în rime din sindicatele unitai-
nească între anii 1922-1920 muncii. In acest context se unităţii sindicale cu ocazia trolul nelimitat al Băncii Na te cu 20 la sută. Dar. măsu pe conducătorii muncitorilor. regiunea Bradului. Cunoscînd din Arad priveşte cu admir*
este caracterizată printr-o ac înscriu şi acţiunile greviste Congresului de la Cluj (1923). ţionale şi dreptul de a pro rile stnbilîte erau numai o Din cauza nemulţumirilor starea de spirit a populaţiei, ţie la lupta voastră eroică c
celerare a dezvoltării sale. ale muncitorilor mineri din Sindicatele Unitare au deve pune amenzi sînt tot atîtea manevră a conducerii Socie provocate de salariile mici în pretura din Brad a dat or o duceţi contra asupritoriloi
Industria* cunoaşte şl o în Munţii Apuseni, desfăşurate nit ajutoare preţioase ale cătuşe, care ne vor sufoca.. tăţii ..Mica" Brad, care, în raport cu creşterea preţurilor, din ca începînd din 8 octom voştri pentru o bucată de pli
semnată diversificare, deşi la sfîrşilul anului 1924 şi partidului comunist în vede Dacă se vor introduce în lege ultimele luni ale anului. în precum şi a nerespectării de brie 1925, în comunele locui ne. Muncitorii din Arad ştiu
ca structură continuă sâ pre 1925, pentru obţinerea unor rea organizării revoluţionare chiar Şi numai una din mo cepe un atac furibund împotri către patroni a obligaţiilor a te de grevişti (Zdrapţi, Cris- câ luptînd pentru o bucată
domine industria bunurilor importante revendicări eco a clasei muncitoare şi refa dificările proiectate, mineri va cererilor muncitorilor mi sumate (de-a aproviziona pe clor. Bucureşci, Rovina, Şe- de pîine nu te Izbeşti numai
de consum şi industria ex nomice şi politice. tul de aur va stagna, numă neri. Prin închiderea aproape muncitori cu aliment* şi îm suri. Tărăţel, Ruda, Musariu, de rezistenta dîrzâ a patro
tractivă. Ca rezultat al creş Documentele timpului vor cerii unităţii sindicale. In rul moţilor rătăcitori va fi în întregime a lucrărilor de la brăcăminte). minei ii de la Luncolu de Jos, Luncoiu de nului, ci şl de aceea a auto
terii volumului capitalului besc de puternicele acţiuni condiţiile unei terori cres- înzâcit...". mina „Valen Morii" au fost „Ruda 12 Apostoli". în me Sus, Stejerel, Podele $i Or- rităţilor care apără capitalul".
investit $i nl îmbunătăţirii în greviste ale minerilor de la cînde din partea autorităţi Tot edificatoare în acest concediaţi 163 de muncitori. moriul din 18 iulie 1925, a mindea) circulaţia muncitori Măcinaţi de grave lipsuri
zestrării tehnice a întreprin Ruda-Brad. încâ din septem lor represive. P.C.R şi-a in sens sînt discuţiile ce se duc La 29 noiembrie 1924, patro dresat adminislr f*ei relatau: lor să fie interzisă pe uliţe, materiale, terorizaţi şi schin
derilor, se ridică ponderea brie 1090. Nivelul scâz.ut de tensificat eforturile pentru Ja conferinţa din 14 martie nii societăţii au luat măsura giuiţi pînă la sînge de orga
industriei în produsul social trai — în anii următori — şi organizarea muncitorilor în 1924, în localul Direcţiunii abuzivă de concediere a în „Traiul vieţii se î reuiaz.â pe cîmp sau prin păduri. în nele represive ale statului,
şi venitul naţional. In ace condiţiile necorespunzâtoare sindicale şi educarea lor re minelor de aur şi cărbuni a că 400 de muncitori mineri încontinuu, s<~ :ip. c-.'ste tre orele 19 şi 6 dimineaţa, după aproape două Juni de
laşi timp, s-a intensificat con de muncă au determinat voluţionară. Societăţii „Mica", pentru ma şi reducerea salariilor cu 10 neîntrerupt, nr. :u ' fără legitimaţie emisă de pri luptă, minerii grevişti din
marii comunelor. (Primarilor
deşi nu era
centrarea şi centralizarea ca creşterea combativităţii de In tot decursul anilor 1924 jorarea pensiilor muncito la sută. A fost suprimat aju comunali li s-a dat ordin ca Brad au fost nevoiţi în ziua
scumptea
pitalului industrial şi bancar. luptă a muncitorilor din 1925, în plină acţiune de sta reşti. torul familial de 8 lei la zl, au fost r ai acelora să le libereze de 2 noiembrie 1925 să se
Numărul societăţilor anoni Munţii Apuseni. încep apoi bilizare relativă a capitalu reîntoarcă la lucru.
me (industriale, bancare etc.) un sir de lupte muncitoreşti Prin luptele desfăşurate în pe core îl primeau minerii. rezista < . ci* «L Ic .maţie de-a putea „um- Cu toate câ eroicele lupte
a crescut de la 1 650 în 1922, care transformă grevele lo iua»u««BiLjiii.ia w iiii nun i din anii 1924-1925 nu au dus
la 2 729 în 1928. cale în greve generale, cul- la satisfacerea revendicărilor
Intre anii 1922-1928, marea minînd cu anul 1921, an în muncitorilor, decît parţial,
Industrie din fostul judeţ Hu care s-a creat, pe baza Ideo greva de la „Mica" Brad a
nedoara era reprezentată logiei marxist-leniniste, Par avut o mare importantă pen
prin 24 mari întreprinderi cu tidul Comunist Român. Prin tru mişcarea muncitorească
capital social de aproape acest act, de o deosebită im din tara noastră şi ea va con
J 825 000 000 de Iei, circa 9,5 portanţă, lupta revoluţionară stitui un prilej de învăţămin
la sută din capitalul Investit a proletariatului se ridică pe te pentru acţiunile muncito
la începutul anului 1926 în o treaptă superioară, se dă reşti din anii viitori. Cu a
întreaga industrie a României un puternic avînt procesului cest prilej, s-a confirmat încă
burghezo-moşiereşti. Cel mal de clarificase ideologică, po o dată că pentru a respinge
important rol în industria litică a mişcării muncitoreşti, cu succes ofensiva patronală
hunedoreanâ din acea vreme dezvoltării conştiinţei de cla este imperios necesar de a se
fii avea industria minieră, ca să a proletariatului el celor înfăptui unitatea clasei mun
re fin 1927 reprezenta circa lalte mase muncitoare ale citoare. de-a se realiza un
73 la sută din capitalul in poporului. front unic de acţiune între
vestit în întreprinderile mi Continuînd lupta de vea lui din tara noastră, luptele anii 1924-1925, muncitorii In privinţa alimentelor, so faţă de scumpetea excesivă •bla" în timpul Interzis care toţi muncitorii
niere din ţară. Trebuie subli curi pentru eliberarea socia muncitorimii miniere din mineri de la Societatea „Mi cietatea a holârît ridicarea si avînd în vedere regularea sînt oameni paşnici şi dove ■Prin combativitatea deose
niat faptul că întreprinderile lă şi naţională, cele mai bu „Tara de piatră" înregistrea ca" Brad reuşesc sâ silească preţului făinii de Ia 4,80 Jei preţului aurului precum şi desc câ au interese urgente bită de care au dat dovadă,
miniere hunedorene produ ne tradiţii ale mişcării mun ză noi victorii în confrunta pe capitalişti să accepte le la 7 lei kg. mandatul primit de la mun care nu suferă amînare). A prin numărul mare al mun
ceau aproximativ 60 la sută citoreşti şl socialiste din rea cu patronii. Revendîcînd giferarea contractelor colecti In urma acestor hotârîri a citori în adunarea generală.. ceste restricţii au durat din citorilor care au luptat pen
din întreaga producţie de România, partidul comunist dreptul la o viaţă mai bună. ve de muncă şi la plata pre buzive ale societăţii, cei 500 de prezentăm cererile noastre de 8 octombrie 1925 ptnâ la 26 tru drepturi şi libertăţi, miş
cărbune a României. s-a dovedit exponentul fidel muncitorii care lucrau Ja vederilor stipulate în ele. De muncitori de la exploatările revizuire şi completare a con octombrie, adică 18 zile — carea grevistă de Ia exploa
In Munţii Apuseni. duDâ şi apărătorul consecvent al „Ruda 12 Apostoli" din Brad aceea, în cursul acestor ani miniere de la „Ruda 12 A tractului colectiv". „cînd spiritele muncitorilor
tările de aur ale Societăţii
primul război mondial, socie intereselor clasei muncitonre. s-au ridicat cu hotărîre îm — 1924-1925 — se vor sem postoli" au declarat grevă la Revendicările muncitorilor s-au mal liniştit". („Liniştea" „Mica" Brad, din anii 1924
tatea minieră „MICA" a cum al întregului popor. potriva legislaţiei miniere, nala violente confruntări în 2 decembrie 1924. Exemplul au fost respinse motivîn- minerilor grevişti se datora 1925, a fost una din cea mai
părat, treptat, acţiunile so Creşterea prestigiului P C.R. care, prin normele de drept tre muncitori şi capitalişti muncitorilor de la această mi du-se „cheltuielile prea de fapt arestărilor şi maltra
cietăţii „Ruda 12 Apostoli" şl a influenţei sale în rîn- ce le stabilea, ascundea, sub pentru apărarea zilei de mun nă a fost urmat $i de minerii mari". De notat este faptul tărilor la care au fost supuşi puternică grevâ declarată de
devenind cea mai mare ex durile maselor largi munci oblăduirea articolelor de le că de 8 ore, pentru îmbună de la celelalte exploatări, a că la acea dată profitul so o mare parte dintre ei). muncitorii mineri din lrmi
ploatare de aur din Europa toare şl politica sa consec ge. crunta exploatare capi tăţirea salariului, contra şo şa încit la 10 decembrie 1924 cietăţii se ridica la 40 mili Minerii grevişti au fost noastră după IJegalîzaiea
partidului comunist. Greva a
prin stăpînirea unei concesi ventă de apărare a interese talistă. Intr-un document al majului. pentru contracte co telegrama conducerii exploa oane Jei. Patronii cereau sprijiniţi în lupta lor de că demonstrat elocvent câ Par
uni de 1 610 ha Din 1927, so lor celor ce muncesc au stîr- vremii, adresat de către mun lective, libertate de organi tării de la Brad anunţa So muncitorilor sâ râmînâ la tre organizaţiile muncitoreşti
cietatea „MICA", preluînd nlt ura turbală a claselor ex citorii mineri de la Societa zare etc. cietatea anonimă română condiţiile vechiului contract din toată tara. In Bucureşti, tidul Comunist Român este
complet acţiunile fostei so ploatatoare care vedeau în tea Mica-Brad primului mi Aduşi Ia capătul răbdării, „Mica" cu sediu] în Bucu colectiv, deoarece după pă Petroşani. Vulcan şl în alte singurul partid care susţine
şi luptă pentru interesele vi
cietăţi, sub firma „Societa partidul comunist o primej nistru din acel timp, se spu nemulţumiţi de exploatarea reşti : „astăzi grevă la toate rerea lo r: „o rezolvare gră localităţi, cu avut Ioc adunări tale ale clasei muncitoare.
tea anonimă română — Mi die directă pentru dominaţia nea : „Consiliul Băncii Na brutală la* care erau supuşi, minele de aur...". Deci, în 10 bită şi o acordare de sporuri de protest împotriva exploa Creşterea Influentei partidu
ca" exploatează în mod intens lor de clasă. De aceea, în ţionale a comunicat delegaţi minerii zârândeni s-au ridi decembrie, greva a devenit «nr duce în mod fatal la o tării nemiloase a muncito lui în rîndul muncitorimii a
întreaga regiune auriferă din primăvara anului 1924, cla lor noştri din Munţii Apu cat, sub conducerea partidu generală în toată regiunea zdruncinare a echilibrului" rilor mineri de Ia Brad ce-
Munţii Apuseni. sele exploatatoare au scos seni că amină pe sesiunea lui, cu holârîre împotriva o- auriferă Brad. (adică Ia scăderea profitului rîndu-se cu insistenţă satis dat un puternic avînt proce
sului de clarificare îdcolog’câ
După cum sc cunoaşte, în Partidul Comunist din Româ din iunie a.c. (1924) proiec fensiveî patronale. In a do Sub conducerea comunişti societăţii — n n.). In aceste facerea revendicărilor greviş şi politică a mişcării muncito
cursul anilor 1922-1925 s-au nia în afarn legii. In condiţi tul de modificare a legii mi ua jumătate a anului 1924 lor, muncitorii grevişti au re condiţii. în anul 1925, acţiu tilor. Ln indicaţia partidului
desfăşurat în întreaga tară. ile ilegalităţii, înfrunlind nelor, art. 81. Acest proiect, au avut loc aici puternice ri zistat tuturor uneltirilor con nile greviste se ţin lanţ. cul- comunist Consiliu) General reşti, dezvoltării conştiinţei
la Bucureşti, Braşov, Valea greutăţi enorme, partidul a în orice redactare. nlinee dicări Ia luptă — care vor ducerii societăţii (sprijinită minînd cu luptele muncitori al Sindicatelor Unitare a a- de clasă a proletariatului şi
Jiului, Arad. Galaţi. Timi reuşit treptat sâ împletească ernv interesele minerilor de continua cu destulă intensi de baionetele jandarmilor) lor mineri de la Brad din dresnt un ape) către toţi mun celorlalte mase muncitonre n-
şoara. Sibiu, Tg. Mureş. Brad munca ilegală cu cea legală, aici, cîştigate de moşi stră tate şi în anul 1925. Dat fi de a relua lucrul, forţînd con toamna acestui an citorii dc a sprijini material le poporului şi a ridicat lupta
etc., numeroase acţiuni gre crcînd o serie de organizaţii moşii noştri cu nespuse greu ind faplu) că muncilorii n- ducerea exploatări» sâ ţină Râmînînd în grevă moi şi moral lupta grea a mine revoluţionară pe o treaptă
viste şi conflicte de muncă, (Sindicalele Unitare. Blocul tăţi. Fixarea preţului In aur, meninţau cu grevă, patronii seamă de revendicările lor. mult de o lună şi jumătate, rilor din Brad. Muncitorii din superioară, contribuind la
care au contribuit la radica Mnncitoresc-Ţârănesc s. a.), urcarea capitalului, ascunde societăţii au fost nevoiţi să După 35 de zile de grevă, muncitorii de In Societatea Arad au strîns şi trimis, pregătirea proletariatului pen
lizarea clasei muncitoare, la care nu dus' o rodnică acti rea şi cedarea sul) orice for satisfacă la 1 august 192-1 li muncitorii mineri au reuşit ..Mim" Brad au avut de în prinlr-tin delegat, greviştilor tru viitoarele bălăfîi de clasă.
îr'bunălf.iirea condiţiilor de mă a minelor, vînzarca lor, nele revendicări. S a înche sâ respingă samavolniciile fruntat condiţii din ce în ce din Brad suma dc 10 000 lei.
muncii şi viaţă, la păstrarea vitate politică în rîndul ma toate făcute — pendinte — iat o nouă convenţia colecti patronilor cu ţoală interven mai grele. Organele de re cu următoarea scrisoare emo VASILE RADU
si în Vâri rea unităţii organiza selor muncitoare. atît de minister, cît şi de vă de muncă, iar salariile ţia in grevă a autorităţilor ad- presiune aplică cu furie stn- ţionantă. „întreaga muncito doctorand