Page 2 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 2

a                                                                                                                                                                           DRUMUL  SOCIALISMULUI  9   Nr.  5047  O  JOI  1  APRILIE  1971



                                                                                                                                                                                             --------------------------------------------------------------------------------- \
                                                                                                                                                                                                          m m  oi




                                                           Al FI                                                                                                                                simi/i om om.



                                                                                                                                                                                                Discuţia  a  inceput  cu  un   tul  său  deosebit.  Cei  din  jur
                                                                                                                                                                                              dialog,  in  aparenţă,  de  o   îl  caracterizează  in  cuvinte
                                 ilîÂTII SOCIALISTE                                                                                                                                           generalitate  banală : oamenii   alese.  Un  alt  „amănunt* t
                                                                                                                                                                                                —  Ce  mai  jac
                                                                                                                                                                                                                            Zilele  trecute,  in  timpul
                                                                                                                                                                                              termocentralei ?
                                                                                                                                                                                                La  Mintia  sau  aiurea,  o   funcţionării  cazonelor  s-au
                                                                                                                                                                                                                          ivit  defecţiuni  la  morile  de
                                                                                                                                                                                              asemenea  intrebare  reporte­  cărbune  care  micşorau  can­
                                      maistru  miner  la  I.M.  Barza,   sebi,  să  se  urmărească   mă­                                                                                      ricească  ar  putea  surprinde.   titatea  de  energie  electrică
                                      Viorel   Ocoş.   preşedintele   surile  luate  în  urma  consta­  Modernul,  utilul  şt  confo rtut  —  atribute  caracteristice  aia  oraşului  Vulcan.   Foto :  N.  GHENA  Răspunsul  nu  rămtne  in  im­  la  centrală.  Au  mai  apărut
                                      U.J.C.A.P.,  şi  pe  Vasile  Pitan.   tărilor  şi  propunerilor  echipe­                                                                                pas,  insă  e  tot  atit  de  „ge­  situaţii  de  zgurificări  la  ca­
                                      activist  al  Comitetului  jude­  lor  de  control  obştesc.                                                                                            neral*.                     zane.  Ele  s-au  repetat,   de
                                      ţean  Hunedoara  al  P.C.R.  —   In  continuare  vorbitorul  a                                                                                            —  Muncesc.               aceea  au  rămas  in  atenţia
        rilor  şi  asigurarea  cunoaşte­  care  a  fost  ales  apoi  şi  ca  se­  arătati                                                                                                       Nimic  mai  simplu.  E  dea-
        rii  legilor  şi  de  către  locuito­  cretar  al  Consiliului  judeţean   pîndirea  cunoştinţelor  despre  Drumul Topliţa—Boholt                                                     juns  însă  să  forezi  in  stra­  sa.  A  continuat  să   urmă­
                                                                      Trebuie  sâ  reţinem  că  râs-
        rii  din  satele  îndepărtate.  al. Frontului  Unităţii  Socialis­                                                                                                                    turile  adinei  ale  acestei  pre­  rească  după  graficul   său
                                                                                                                                                                                                                          personal  durata  de  funcţio'
          Cit  priveşte  activităţile  de   te.                     legile  statului,  ridicarea   ni­                                                                                        cizări  pentru  a  inţelege  cum   nare  a  morilor  intre  două
        muncă  patriotică  pentru  gos­  In   încheierea   lucrărilor   velului  de   conştiinţă  şi  de                                                                                      muncesc  si  ce  ii  preocupă   reparaţii  şi  a  ciocanelor  de
        podărirea  şi   înfrumuseţarea   plenarei  a  luat  cuvîntul  to­  responsabilitate   al  cetăţeni­                                                                                   in  angrenajul  producţiei.  De   la  morile  de  cărbune.
        localităţilor,  s-au  realizat  în   varăşul  Ioachim  Moga,  prim-   stituie  o  obligaţie  nu  numai  fi  adus                                                                      fapt,  răspunsul  cel  mai  pro­  După  îndelungate   studii
                                                                    lor  faţă  de  aplicarea  lor  con­
        acest  an  lucrări  în  valoare  de   secretar  al  Comitetului  jude­                                                                                                                priu  la  intrebarea  de  mai   practice  a  propus  două  ino­
        25   milioane  Iei  din  angaja­  ţean   Hunedoara  al   P.C.R.,   pentru  asociaţia  juriştilor,  ci                                                                                 sus  ar  f i :  „muncesc  fi  gin-   vaţii,  una  privind  repartiţia
        mentul  de  71,6  milioane  lei,   preşedintele  Consiliului  jude­  în  primul  rînd  pentru  orga­                                                                                  dese*.  Şi  iată  de  ce...  uniformă  a  cărbunelui   in
        evidentiindu-se   municipiile   ţean  al   Frontului   Unităţii   nele  de  stat,  economice  şi  ob­  Sub  acest  titlu  ziarul  nos­  Direcţiei  judeţene  de   dru­  Făcînd  excepţie  de  Ia  prac­  Dar  să  lăsăm  să  vorbeas­  moară  in  scopul  evitării  u­
        Hunedoara  şi  Deva,  oraşe­  Socialiste.                                                 tru  din  9  martie  publica  un   muri  şi  poduri.        tica  unul  „nou  termen  sca­  că  faptele.  O  mică  biografie   zurii  neuniforme  a  ciocane­
        le   Vulcan.   Brad,   Câlan,   Referlndu-se  la  oportunita­  şteşti,  organizaţiile  de  sindi­  raid  anchetă  organizat  de  re­  Deşi  se  promisese,  nici  un   dent",  toţi  tovarăşii  s-au  an­  semnificativă :  lor,  iar  cealaltă  se  referă  la
                                                                    cat,  U.T.C.  şi  femei,  instituţi­
        Haţeg  şi  o  seamă  de  co­  tea  punerii  în  dezbaterea  ţi­  ile  de  cultură,  Intr-un  cuvînt,   dacţie  pe  urmele  unor  sesi­  cetăţean..   măcar  unul,   n-a   gajat   ca  In  cel  mal  scurt   Mircea   Fîrtat,   maistru   confecţionarea  unui  dispozi­
        mune.  In   unele  oraşe  şi   nui  asemenea  cadru  a   pro­                             zări.   Atunci,   factorii   cu   pus  mtna  pe  lopată  sâ   îm­  timp  posibil  drumul  sâ   fie   principal  la  exploatarea  ter­  tiv  pentru  curăţarea  perio­
                                                                                                                                                                                              mocentralei.  Descoperă  cu
        comune  nu  s-au  atacat  In­  blemelor  incluse  pe  ordinea   pentru  toate  organizaţiile  ce   munci  de  răspundere  din  in­  prăştie  piatra  adusă,  sâ  taie   readus  în  stare  de  circulaţie.   ufurinţă  orice  defecţiune  a   dică  a  depunerilor  din  con­
                                                                    fac  parte  din  Frontul  Unităţii
        să  lucrări  de  amploare  mai   de  zi,  vorbitorul  a  subliniat   Socialiste.   Consiliile   locale   stituţii,  în a  căror  competen­  crestele  din  mijlocul  drumu­  In   cîteva  zile  numai   s-a   agregatelor.  Le  ascultă   cu   ducta  de  aducţiune  a  căr-
        mare,  nu   s-a  folosit  timpul   că  sindicatele  —  care  organi­  ale  Frontului  Unităţii  Socia­  ţă  intra   aducerea  drumului   lui  şi  de  pe  margini,  sâ  des­  transportat  o  însemnată  can­  atenţie  ca  pe  nifte   inimi   ■  bunelui  fn  moară.
        prielnic  pentru  executarea  u­  zează  controlul  obştesc  —  fac   liste  vor  trebui  să  asigure  în­  în  stare  de  circulaţie  care  să   funde  şanţurile.  La  întrebă­  titate  de  materiale,  s-a  pus  în   metalice  intuindu-le   diag­  După  cum  se  vede,   lui
        nui  volum  sporit  de  lucrări,   parte  din   Frontul   Unităţii   făptuirea  unor  acţiuni  comu­  permită   încadrarea  autobu­  rile  care  i  s-au  pus.  primarul   exploatare  cariera  Boholt,  un   nosticul.  Se  bucură  de  apre­  loan  Jula  nu-i  este  indife­
        ceea  ce   implică  necesitatea   Socialiste,  activitatea  pentru   ne  pe   această  linie,  găsirea   zelor  în  graficul  de  mers,  au   comunei  Şoimuş,   tovarăşul   număr  mare  de  cetăţeni   a   ciere  pentru  conştiinciozita­  rentă  soarta  agregatelor  de
        intensificării   întrecerii   pa­  cunoaşterea  legilor  de  către   celor  mai  potrivite  forme  şi   promis  —  la  data  raidului  —   IIie  Râdulea,  n-a  prea  avut   fost   mobilizat   la   muncă.   te,  hărnicie,  cinste  şi  corec­  care  este  legat  prin  pasiu­
        triotice.                     cetăţeni   trebuie  desfăşurată   mijloace  în   acest  domeniu   că  în  9  martie  toate  neajun­  ce  răspunde  pentru  că  starea   „Acum  se  merge  bine  pe  a­  titudine.   nea  profesiei.   O  idee  in­
         La  aprofundarea  probleme­  de  toate  organizaţiile  compo­                            surile  constatate  vor  fi   re­  drumului  spunea  destule  de-  cest  traseu-  —  ne  spunea  şo­  ...Era  in  dimineaţa  zilei   teresantă  şi  eficientă  in  a­
        lor  puse  în  dezbaterea   ple­  nente,  iar  în  ce  priveşte  ac­  important  al  muncii  politico-   mediate.                                     ferul  autobuzului  care  efec­  de  19  martie  a.c.   Mircea   celaşi  timp  a  făcut  obiectul
                                                                    educative  de  masă.
        narei  şi-au  adus  contribuţia   ţiunile   edilitar-gospodâreşti                           La  acea  dată,  un  autobuz                              tuează  cursa  Deva—Topliţa.    Fîrtat  controla,  ca  de  obi­  iînlăturării  zgurificării  la  ca­
                                                                      Participarea  consiliilor  lo­
        tovarăşii i  Petru  Barbu,  pre­  este  necesar  să  crească  rolul   cale  la  acţiunile  de  gospodă­  în  care  se  găseau,  la  invitaţia         Şi  coloana   de  autobuze   a   cei,  agregatele.  Deodată  insă   zane.  El  a  remarcat  că  func­
                                                                                                                                                                                                                          ţionarea  cu  turbinarea,  in
        şedintele  Consiliului  orăşe­  şi  responsabilitatea  organelor   rire  şi  înfrumuseţare  a  loca­  ziarului,   primarul  comunei   REVENIM         autobazei  Deva  s-a  arătat  re­  pe  faţa  sa  se  întipări  o  ne­  acelaşi  sens,  a  arzătoarelor
        nesc  Vulcan  al  Frontului  U-   locale  ale  Frontului  Unităţii                        Şoimuş,  inginerul  şef  al  Di­                            ceptivă  la  propuneri.  Progra­  mulţumire.  Observase   că   de  pe  aceeaşi  parte  a  caza­
        nitâtil   Socialiste,   Ieronim   Socialiste  pentru  mobilizarea   lităţilor  —  a  arătat  în   în­  recţiei  Judeţene  de  drumuri                 mul  de  mers  a  fost  decalat  a-   vacuumul  de  la  turbina  2   nului  ar  inlesni  depunerile
       Grecu.  primarul  comunei  Bo-   cetăţenilor  la  înfăptuirea  lor.  cheiere   tovarăşul   Ioachim   şl  poduri,  şeful  Inspectoratu­  spre  felul  cum  au  fost  mobi­  sigurîndu-se  sosirea  la  timp   scăzuse  cu  cca  5  la  sută  fa­  de  zgură  in  focar.  Pentru  a
                                                                    Moga  —  trebuie  privită  în
       şorod,  Gheorghe  Ştefan,  pre­  Controlul  obştesc  constituie   mod  concret,  sub  forma  unor   lui  de  control  auto,  şeful  ser­  lizaţi  Ia  lucru  şi  cum  au  răs­  în  Deva,  iar  cu  începere  de   ţă  de  normal  şi  era  in  con­  le  evita  a  apreciat  că  este
        şedintele  comitetului  sindica­  o  funcţie  de  înaltă  responsa­  sarcini  precise,  stabilite  pen­  viciului   călători  din  cadrul   puns  cetăţenii  din  Boholt.  Cit   la  1  aprilie,  dimineaţa,  va  fi   tinuă  scădere.  Acest  lucru   necesar  să  schimbe  sensul
        tului  de  la  U.V.  Câlan,  Eli-   bilitate  socială,  încredinţată   tru  fiecare  organizaţie  com­  întreprinderii  de  transporturi   despre cel din Topliţa,  tovară­  introdus  al  doilea  autobuz  —   periclita  funcţionarea   pe   de  turbinare  la  jumătate  din
                                                                                                                                                                                              mai  departe,  in  siguranţă,  a
        sabeta  Kohler,  profesoară  —   de  partid  sindicatelor,  asupra   ponentă i  sindicatele  să  mobi­  auto  Deva,  un  tehnician  prin­  şul  Avram  Filipaş,  primarul   dublură  —  de  la  Boholt   la   agregatului  la  întreaga   sa   numărul  arzătoarelor.  A  ex­
        Hunedoara,   Ion   Niculescu,   principalelor  sectoare  de  de­  lizeze  salariaţii  din  întreprin­  cipal  de  la  autobaza   Deva,   comunei  Certej,  a  fost  criti­  Deva.  Cu  alte  cuvinte,  con­  capacitate  de  producţie.  In   perimentat  propunerea  care
       prim-vicepreşedînte  al  Comi­  servire   publică  în  vederea   deri  şl  instituţii ;  organizaţi­  strâbâtea   traseul  Boholt  —   cat  In  lipsă  Şi  motive   au   fruntarea  în  teren  a  tuturor   acest  caz  a  chemat  maistrul   a  fost  extinsă  apoi  la  toate
       tetului  executiv  al  Consiliu­  satisfacerii  Intr-o  măsură  spo­  ile  U.T.C.  sâ  organizeze, şan­  Topliţa,   pentru  a   constata   fost   suficiente.  „Basculanta   factorilor  care  concură   di­  de  tură  şi,  împreună,   au   cazanele.  Şi  dacă  pe  vechiul
       lui  popular  municipal  Deva,   rită  a   cerinţelor  populaţiei.   tiere  de  lucru;  comitetele  Şt   starea  drumului,  stadiul   de   promisă  de  tovarăşul  Blezan   rect  la  rezolvarea  problemei,   inceput  să  meargă  pe  urme­  sistem  operaţiunile  de  înlă­
        Dumitru  Dumitrescu.  Vorbi­  El  se  integrează  în  controlul   comisiile  de  femei  să  preia  a­  realizare  a  promisiunilor  fă­  n-a  făcut  decît  un  drum   şi   sesizată  pe  bună  dreptate  de   le  defecţiunii„   Mai  intii  a   turare  şi  transport  al  zgu-
       torii  au   apreciat  stilul   de   general   exercitat  de  masele   numite  lucrări  specifice ;  con­  cute.  O   primă  constatare :   s-a  defectat  Piatra,  şi  aşa  pu­  salariaţii  care  fac  naveta  de   verificat  o  serie  de  armă­  rei  erau  efectuate  greu,  de
       muncă  al  Consiliului  judeţean   muncitoare   asupra  Instituţi­  siliile  de  conducere  ale  C A P.   şantierul  Pâuliş  care  execută   ţină  cită  e-  am  transportat-o   la  Topliţa  la  Deva,  a   fost   turi  pentru  a  vedea  dacă  au   către  10—15  oameni,  acum
                                                                                                                                                                                                                          această  forţă  de  lucru  este
       a)  Frontului  Unităţii  Socia­  ilor,  întreprinderilor  şi  orga­  sâ  mobilizeze  ţăranii  coope­  lucrările  de  modernizare   a   noi,  nu  s-au  ţinut  de  cuvînt"   deosebit  de  utilă.  etanşeitate  faţă  de   nivelul   folosită  productiv,  zgura  nu
       liste,  au  făcut  numeroase  pro­  nizaţiilor  economice,  în  sco­  ratori ;   directorii  de   între­  drumului  a  asigurat  desfăşu­  —  ne   spune  inginerul   şef   Râmîne  ca,  de  acum  încolo,   exterior.  Se  părea  că  nu  au   se  mai  formează  pe  ecrane­
       puneri  valoroase  în  domenii­  pul  întăririi  legalităţii  popu­  prinderi  şi  instituţii  sâ  aibă   rarea   normală  a  traficului.   Nicolae  Cadar  Am  regretat   consiliile  populare  ale  comu­  ajuns  la  un  rezultat  sigur.   le  cazanelor,  uşurînd  exploa­
       le  la  care  s-au  referit  dezba­  lare.  apărării  avutului   ob­  de  asemenea  răspunderi  pre­  Deci,  se  poate.  „Se  poate  şi  in   lipsa  tovarăşului  Blezan  din   nelor  Şoimuş  şi  Certej.  cetă­  Din  acest  motiv  au  controlat   tarea  şi  asigurfnd  capacita­
       terile,  au  venit  cu  observaţii   ştesc,  ocrotirii  drepturilor  şi   cise ;  consiliile   municipale,   ceea  ce  ne  priveşte  ne  vom   autobuzul  transformat  ad-hoc   ţenii   care   folosesc   acest   conductele  sistemului  de  vid   tea  lor  de  producţie.
       critice,  arătînd  că   angaja­  intereselor  oamenilor  muncii,   orăşeneşti  şi  comunale   ale   strădui  sâ nu încurcăm circula­  în  sală  de  şedinţe,  pentru  că   drum  sâ  se  îngrijească   de   şi  au  mai  verificat  corecti­
                                                                                                                                                                                                                                     biografie  de  la
                                                                                                                                                                                                                            O  allă
       mentele  asumate  în  întrecerea   înlăturării  lipsurilor  din  ac­  Frontului  Unităţii  Socialiste   ţia.  Aş  vrea  însă  sâ  se  ţină   era   dator   cu  un  răspuns.   buna  lui  întreţinere,  ştiut  fi­  tudinea  aparatelor  de  măsu­  fl/intia  este  aceea  a  şefului
       patriotică  pentru  gospodări­  tivitatea   acestora.  Controlul   împreună  cu  consiliile  popu­  lotuşi  seama  la  stabilirea  o­                  ind  că  în   această  perioadă   ră.  Intre  timp,  semnalele  a-   de  echipă  Jurca  Adam,  de
       rea  şi  înfrumuseţarea  locali­  obştesc  are  un  pronunţat  ca­  lare  sâ  coordoneze  toate   a-   rarului   autobuzelor  că   se   Tot  acolo,  în  autobuzul  amin­  Direcţia  judeţeană  de   dru­  cwstic  şi  optic  avertizau  de­  la  întreţinerea  şi  exploata­
                                                                                                                                                                                              fecţiunea.  Timp  de  1G  ore
       tăţilor  vor  fi  îndeplinite   şi   racter  educatîv-productiv   şi   eeste  acţiuni.     circulă  în  condiţii  de  şantier"   tit,  s-au  luai  pc  loc  măsuri   muri  şi  poduri  a  consumat  p   neîntrerupte  au  stabilit  şi   rea  instalaţiei  chimice.  E­
       depăşite.                     constituie  un  instrument   al   In  ultima   perioadă  aceste   — ne  spune Constantin  Tuţu-   operative,  toti  factorii   com­  sumă   importantă  de   bani   remediat  neetanşcităţile   şi   xemplu  de  disciplină,   co­
         Plenara  a  cooptat  ca  mem­  democraţiei  socialiste,   orga­  probleme  s-au  discutat  în  a­  Ieasa. şeful serviciului  Păuliş.   petenţi  fiind  de  faţă  şi,  cu   pentru  că cetăţenii  nu  au  răs­  au  reglat  instalaţiile  auxi­  rect,  atent  la  siguranţa  func­
       bri  ai  Consiliului   judeţean   nizator  de   opinie   publică,   proape  toate  oraşele  şi  comu­  Pe  celelalte  porţiuni,  pe  dru­  intervenţia  ulterioară  a   în­  puns  la  timp  apelului  lansat   liare   pentru  a  funcţiona   ţionării  agregatelor.  El  a  ve­
       Hunedoara  al  Frontului  Uni­  menit  să  asigure  în  cadrul  re­  nele,  în  consfătuiri  ale  consi­  mul  spre  satul  Topliţa   (ce   treprinderii  de   transporturi   pentru   efecluarea   unor   normal.  După  1G  ore   de   nit  cu  ideea  recondiţionării
       tăţii  Socialiste  pe  tovarăşii :   laţiilor  de  muncă  din  deser­  liilor  locale  cu  deputaţii  S-au   aparţine  comunei  Certeju  de   auto  Deva  —  care  a  fost  re­  munci  prin  contribuţie   ob­  muncă  încordată,  vacuumul   rotoarelor  de  la  pompele  dc
       Clement  Negruţ,  prim-secre-   v ii  normele  superioare   de   elaborat  programe  destul  de   Sus)  se  aduseseră  doar  cîleva   ceptivă  la  apelul  lansat   de   ştească.  acestea  fiind  efectua­  de  la  turbina  2  a  fost  re­  regenerare.  A  bucşat  rotoa­
       tar  al  Comitetului  municipal   convieţuire  socialistă,  morala   bune.  Timpul  ne  permite  şi   camioane  dc  piatră  şi  cîteva   ziar  —  s-au  pulul  asigura  şi   te  de  către  salariaţii  direc­  stabilit.  rele  uzate  şi  a  protejat  cu
       Petroşani  al  P.C.R. ;  loan  M.   înaintată  a  clasei  muncitoare,   putem  deci  trece  la  înfăptui­  basculante  de   pietriş   pe   mijloacele  de  transport   ne­  ţiei.        li  pun  o  intrebare  tovară­  material  plastic  axele  supu­
       Popa,  secretar  ol  Comitetului   iniţiativa  şi  spiritul  ei  gospo­  rea  lor  Ne  exprimăm   con­  care-1   împrăştiau  lucrătorii  cesare.                     T.  NICOARA       şului  Mircea  Dădărău,  di­  se  coroziunii.  Datorită   lui
       orăşenesc   Câlan  al  PC.R.  ;   dăresc.                   vingerea  că,  în   cinstea  ani­                                                                                          rectorul  exploatării:      s-a  evitat  oprirea  centralei.
       Cornel  Fulga,  director  gene­  Organele  sindicale  au  dato­  versării  partidului,  ne   vom                                                                                         —  Ce  s-ar fi  intîmplat  da­  N-aş  vrea  să  se  creadă  că
       ral  al   C.E.I.L.  Deva ;  Ionel   ria  de-a  aduce   îmbunătăţiri   prezenta  cu  realizări  pe  mă­                                                                                 că  defecţiunile  nu  ar  fi  fost   exemplele  se  opresc  aici.
       Hodorog,   prim-maistru   [n   în  organizarea  şi  formele  con­  sura  acestui  mare  eveniment                                                                                      descoperite ?                 Cert  este  insă  că  oamenii
       turnătoria  nr,  1  a  U.V.  Câ­  trolului  obştesc,  ca  acesta  să   şi  a   posibilităţilor  de  care                                                                                 Răspunsul  nu  intirzie.  de  la  Mintia   muncesc  şi
                                                                                                                                                                                                —  Ar  fi  trebuit  să  oprim
       lan ;   Gheorghe   Rusu,   di­  capete  -un   caracter  perma-   dispunem  şi  în  domeniul  edi*                                                                                                                  gin dese  la  nivelul   tehnicii
       rectorul  Grupului  şcolar   c-   nenj,  să .fie  mai ^e^igent,- r să •  .  litar-gospodăreşc,  - -  r  —                                                                              agregatul  şi  am  fi  înregis­  mondiale,  ceea  ce   consti­
                                                                                                                                                                                              trat  o  pierdere  de  aproxi­
       nergetic  Deva;  Gheorghe  Bă**   asigure  în  primul  rînd  preve­                                                                                                                    mativ  10  milioane  kWh.  Vă   tuie,  de  fapt,  răspunsul  ne­
                                                                                                                                                                                                                          condiţionat
                                                                               ☆
                                                                                                                                                                                                                                      la
                                                                                                                                                                                                                                          intrebarea
       trina,   muncitor   lăcătuş,   nirea  lipsurilor,  să  cultive  a­  Consiliul  judeţean  a  adre­                                                                                      închipuiţi  că  nu  ar  fi  fost   noastră.  O  asemenea  situa­
       U.M.M.R.   Simeria ;  Taulina   titudinea  civilizată,  respectul   sat  o  chemare  către  toate                                                                                      dc  loc  simplu...          ţie  este  demnă  de  remarcat,
       Sima.  medic  veterinar.  Deva ;   şi   solicitudinea  lucrătorilor   consiliile  locale  ale  Frontului                                                                                 In  minte  imi  revine  iarăşi   dovadă  că  o  şi  facem  cu  de­
       loan  David,  miner,  şef  de   faţă  de  cerinţele  maselor.  In   Unităţii  Socialiste,  către  toa­                                                                                 întrebarea :  „Ce  mai  fac  oa­  plină   satisfacţie,   consem-
       brigadă,  EM.  Aninoasa ;  Va-   acest  sens,  vorbitorul  a   re­  te  organizaţiile  de  masă  şi                                                                                    menii  termocentralei" ?  Un   ntnd  faptul  că  dincolo   de
                                     comandat  ca  la  activitatea  de                                                                                                                        alt  răspuns,  indirect,  îl  des­
       sile  Pîţan,  activist  al  Comite­                         obşteşti,  către  toţi  oamenii                                                                                            copăr  la  cazane.  Aici  este   simţul  datoriei   moderniza­
                                     control  obştesc  să  fie  antre­
       tului  judeţean  de  partid.  De                            muncii  din  judeţul  Hunedoa­                                                                                             maistru  principal  loan  Jula.  rea  tehnicii  actuale  consti-  I
                                     naţi  membrii  consiliilor  si
       asemenea,  plenara  a  ales  ca   comitetelor  sindicatelor,   fe­  ra,  privind  intensificarea  ac­                                                                                    Dacă  Fîrtat  a  venit  de  la   tuic  pentru  muncitorii  de  la  I
       membri  ai  biroului  executiv   meile.  La  instruirea  echipelor   ţiunilor  de  gospodărire  şi  în­                                                                                Luduş,  el  a  ajuns  la  Mintia   Mintia  o  adevărată  sursă  '<■  i
                                                                                                                                                                                              de  la  termocentrala  din  Pa-
       pe  tovarăşii :   David  Lazâr.  să  participe  cadre  de  specia­  frumuseţare  în  întrecerea  pa­                                                                                   roşeni.  A  acumulat  o  serioa­  întărire  a  prestigiului  tir. ■  j
       secretar  al  Comitetului  jude­  lişti,  sâ  se  treacă  la  speciali­  triotică  închinată  întlmpinâ-                                                                               să  experienţă.  E  comunica­  rei  lor  termocentrale.
                                                                                                                                                                                              tiv  şi  apreciat  de  oameni,
       ţean  Hunedoara  al   PC.R.,   zarea   acestora  pe  anumite   rii  semicentenarului  partidu­                                                                                         stimat  pentru  comportamen­           D.  CARTOJAN
       loan  David,   Gheorghe  Iga.  genuri  de   unităţi.^  .  îndeo­  lui.                                                      Primăvară  pastorală.
                                                                                                                                                              «■■■  i  i i r a m i —  p e r
         întreaga  economie  româ­    torice  a  maselor  de  oameni  ai   Create  în  urma  scindării   Banca  Naţională,  apoi  con­  muncitorilor  au  fost  majora­  ministrative.  care  au  arestat   rea  de  asediu  introdusă  în   rime  din  sindicatele  unitai-
        nească  între   anii  1922-1920   muncii.  In  acest  context  se   unităţii  sindicale  cu  ocazia   trolul  nelimitat  al  Băncii  Na­  te  cu  20  la  sută.  Dar.  măsu­  pe  conducătorii  muncitorilor.  regiunea  Bradului.  Cunoscînd   din  Arad  priveşte  cu  admir*
        este  caracterizată  printr-o  ac­  înscriu  şi  acţiunile  greviste   Congresului  de  la  Cluj  (1923).   ţionale  şi  dreptul  de  a  pro­  rile  stnbilîte  erau  numai  o   Din  cauza  nemulţumirilor   starea  de  spirit  a  populaţiei,   ţie  la  lupta  voastră  eroică  c
        celerare  a  dezvoltării  sale.   ale  muncitorilor  mineri  din   Sindicatele  Unitare  au  deve­  pune  amenzi  sînt  tot  atîtea  manevră  a  conducerii  Socie­  provocate  de  salariile  mici  în   pretura  din  Brad  a  dat  or­  o  duceţi  contra  asupritoriloi
        Industria*  cunoaşte  şl  o  în­  Munţii  Apuseni,  desfăşurate   nit  ajutoare  preţioase   ale   cătuşe,  care  ne  vor  sufoca..   tăţii  ..Mica"  Brad,  care,  în   raport  cu  creşterea  preţurilor,   din  ca  începînd  din  8  octom­  voştri  pentru  o  bucată  de  pli­
        semnată  diversificare,   deşi   la  sfîrşilul  anului  1924   şi   partidului  comunist  în  vede­  Dacă  se  vor  introduce  în  lege   ultimele  luni  ale  anului.  în­  precum  şi  a  nerespectării  de   brie  1925,  în  comunele  locui­  ne.  Muncitorii  din  Arad  ştiu
        ca  structură  continuă  sâ  pre­  1925,  pentru  obţinerea  unor   rea  organizării  revoluţionare   chiar  Şi  numai  una  din  mo­  cepe  un atac furibund împotri­  către  patroni  a  obligaţiilor  a­  te  de  grevişti  (Zdrapţi,  Cris-   câ  luptînd  pentru  o  bucată
        domine  industria   bunurilor   importante  revendicări  eco­  a  clasei  muncitoare  şi  refa­  dificările  proiectate,  mineri­  va  cererilor  muncitorilor  mi­  sumate  (de-a  aproviziona  pe   clor.  Bucureşci,  Rovina,  Şe-   de  pîine  nu  te  Izbeşti  numai
        de  consum  şi  industria  ex­  nomice  şi  politice.                                     tul  de  aur  va  stagna,  numă­  neri.  Prin  închiderea  aproape   muncitori  cu  aliment*  şi  îm­  suri.  Tărăţel,  Ruda,  Musariu,   de  rezistenta  dîrzâ  a  patro­
        tractivă.  Ca  rezultat  al  creş­  Documentele  timpului  vor­  cerii  unităţii  sindicale.   In   rul  moţilor  rătăcitori  va  fi   în  întregime a lucrărilor  de  la   brăcăminte).   minei ii  de  la   Luncolu  de  Jos,  Luncoiu  de   nului,  ci  şl  de  aceea  a  auto­
        terii   volumului  capitalului   besc  de  puternicele  acţiuni   condiţiile   unei  terori  cres-   înzâcit...".       mina  „Valen  Morii"  au  fost   „Ruda  12  Apostoli".  în  me­  Sus,  Stejerel,  Podele  $i  Or-   rităţilor  care  apără  capitalul".
       investit  $i  nl  îmbunătăţirii  în­  greviste  ale  minerilor  de  la   cînde  din  partea  autorităţi­  Tot  edificatoare  în  acest   concediaţi  163  de  muncitori.   moriul  din  18  iulie  1925,  a­  mindea)  circulaţia  muncitori­  Măcinaţi  de  grave  lipsuri
       zestrării  tehnice  a  întreprin­  Ruda-Brad. încâ  din  septem­  lor  represive.  P.C.R  şi-a  in­  sens  sînt  discuţiile  ce  se  duc   La  29  noiembrie  1924,  patro­  dresat  adminislr f*ei  relatau:   lor  să  fie  interzisă  pe  uliţe,   materiale,  terorizaţi  şi  schin­
       derilor,  se  ridică   ponderea   brie  1090.  Nivelul  scâz.ut  de   tensificat  eforturile   pentru   Ja  conferinţa  din  14  martie   nii  societăţii  au  luat  măsura                                        giuiţi  pînă  la  sînge  de  orga­
        industriei  în  produsul  social   trai  —  în  anii  următori  —  şi   organizarea  muncitorilor   în   1924,  în  localul   Direcţiunii   abuzivă  de  concediere  a  în­  „Traiul  vieţii  se  î  reuiaz.â   pe  cîmp  sau  prin  păduri.  în­  nele  represive  ale  statului,
       şi  venitul  naţional.  In  ace­  condiţiile   necorespunzâtoare   sindicale  şi  educarea  lor  re­  minelor  de  aur  şi  cărbuni  a   că  400  de  muncitori  mineri   încontinuu,  s<~  :ip.   c-.'ste   tre  orele  19  şi  6  dimineaţa,   după  aproape  două  Juni  de
       laşi  timp,  s-a  intensificat  con­  de  muncă   au   determinat   voluţionară.           Societăţii  „Mica",  pentru  ma­  şi  reducerea  salariilor  cu  10   neîntrerupt,   nr.   :u '  fără  legitimaţie  emisă  de  pri­  luptă,  minerii  grevişti  din
                                                                                                                                                                                            marii  comunelor.  (Primarilor
                                                                                                                                                              deşi  nu  era
       centrarea  şi  centralizarea  ca­  creşterea  combativităţii   de   In  tot  decursul  anilor  1924­  jorarea  pensiilor   muncito­  la  sută.  A  fost  suprimat  aju­              comunali  li  s-a  dat  ordin  ca   Brad  au  fost  nevoiţi  în  ziua
                                                                                                                                                              scumptea
       pitalului  industrial  şi  bancar.   luptă  a  muncitorilor   din   1925,  în  plină  acţiune  de  sta­  reşti.          torul  familial  de  8  lei  la  zl,   au  fost             r   ai  acelora  să  le  libereze  de  2  noiembrie  1925   să  se
        Numărul  societăţilor  anoni­  Munţii  Apuseni.  încep  apoi   bilizare  relativă  a  capitalu­                                                                                                                   reîntoarcă  la  lucru.
       me  (industriale,  bancare  etc.)   un  sir  de  lupte  muncitoreşti                         Prin  luptele  desfăşurate  în  pe  core  îl  primeau  minerii.  rezista  <   .   ci*  «L  Ic  .maţie  de-a  putea  „um-  Cu  toate  câ  eroicele  lupte
        a  crescut  de  la  1 650  în  1922,   care  transformă  grevele  lo­                                                                                                                 iua»u««BiLjiii.ia w iiii nun i  din  anii  1924-1925  nu  au  dus
        la  2 729  în  1928.          cale  în  greve  generale,  cul-                                                                                                                                                    la  satisfacerea  revendicărilor
         Intre  anii  1922-1928,  marea   minînd  cu  anul  1921,  an  în                                                                                                                                                 muncitorilor,   decît  parţial,
       Industrie  din  fostul  judeţ  Hu­  care  s-a  creat,  pe  baza  Ideo­                                                                                                                                             greva  de  la  „Mica"  Brad  a
       nedoara   era   reprezentată   logiei  marxist-leniniste,  Par­                                                                                                                                                    avut  o  mare  importantă  pen­
       prin  24  mari  întreprinderi  cu   tidul  Comunist  Român.  Prin                                                                                                                                                  tru  mişcarea  muncitorească
       capital  social   de  aproape   acest  act,  de  o  deosebită  im­                                                                                                                                                 din  tara  noastră  şi  ea  va  con­
        J 825 000 000  de  Iei,  circa  9,5   portanţă,  lupta  revoluţionară                                                                                                                                             stitui  un  prilej  de  învăţămin­
        la  sută  din  capitalul  Investit   a  proletariatului  se  ridică  pe                                                                                                                                           te  pentru  acţiunile  muncito­
        la  începutul  anului  1926  în   o  treaptă  superioară,  se  dă                                                                                                                                                 reşti  din  anii  viitori.  Cu  a­
       întreaga  industrie  a  României   un  puternic  avînt  procesului                                                                                                                                                 cest  prilej,  s-a  confirmat  încă
        burghezo-moşiereşti.  Cel  mal   de  clarificase  ideologică,  po­                                                                                                                                                o  dată  că  pentru  a  respinge
       important  rol  în   industria   litică  a  mişcării  muncitoreşti,                                                                                                                                                cu  succes  ofensiva  patronală
       hunedoreanâ  din  acea  vreme   dezvoltării  conştiinţei  de  cla­                                                                                                                                                 este  imperios  necesar  de  a  se
       fii  avea  industria  minieră,  ca­  să  a  proletariatului  el  celor­                                                                                                                                            înfăptui  unitatea  clasei  mun­
       re  fin  1927  reprezenta  circa   lalte  mase  muncitoare   ale                                                                                                                                                   citoare.  de-a  se  realiza   un
       73  la  sută  din  capitalul  in­  poporului.                                                                                                                                                                      front  unic  de  acţiune   între
       vestit  în  întreprinderile  mi­  Continuînd  lupta  de  vea­  lui  din  tara  noastră,  luptele   anii   1924-1925,   muncitorii   In  privinţa  alimentelor,  so­  faţă  de  scumpetea  excesivă   •bla"  în  timpul  Interzis  care   toţi  muncitorii
        niere  din  ţară.  Trebuie  subli­  curi  pentru  eliberarea  socia­  muncitorimii   miniere   din   mineri  de  la  Societatea  „Mi­  cietatea  a  holârît  ridicarea   si  avînd  în  vedere  regularea   sînt  oameni  paşnici  şi  dove­  ■Prin  combativitatea  deose­
        niat  faptul  că  întreprinderile   lă  şi  naţională,  cele  mai  bu­  „Tara  de  piatră"  înregistrea­  ca"  Brad  reuşesc  sâ  silească   preţului  făinii  de  Ia  4,80  Jei   preţului  aurului  precum   şi   desc  câ  au  interese  urgente   bită  de  care  au  dat  dovadă,
        miniere  hunedorene   produ­  ne  tradiţii  ale  mişcării  mun­  ză  noi  victorii  în  confrunta­  pe  capitalişti  să  accepte  le­  la  7  lei  kg.  mandatul  primit  de  la  mun­  care  nu  suferă  amînare).  A­  prin  numărul  mare  al  mun­
        ceau  aproximativ  60  la  sută   citoreşti  şl   socialiste   din   rea  cu  patronii.  Revendîcînd   giferarea  contractelor  colecti­  In  urma  acestor  hotârîri  a­  citori  în  adunarea  generală..   ceste  restricţii  au  durat  din   citorilor  care  au  luptat  pen­
        din  întreaga  producţie   de   România,  partidul  comunist   dreptul  la  o  viaţă  mai  bună.   ve  de  muncă  şi  la  plata  pre­  buzive  ale societăţii, cei 500  de   prezentăm  cererile  noastre  de   8  octombrie  1925  ptnâ  la  26   tru  drepturi  şi  libertăţi,  miş­
        cărbune  a  României.         s-a  dovedit  exponentul  fidel   muncitorii  care  lucrau   Ja   vederilor  stipulate  în  ele.  De   muncitori  de  la  exploatările   revizuire  şi  completare  a  con­  octombrie,  adică   18  zile  —   carea  grevistă  de  Ia  exploa­
         In  Munţii  Apuseni.   duDâ   şi  apărătorul  consecvent  al   „Ruda  12  Apostoli"  din  Brad   aceea,  în  cursul  acestor  ani   miniere  de  la  „Ruda  12  A­  tractului  colectiv".  „cînd  spiritele   muncitorilor
                                                                                                                                                                                                                          tările  de  aur  ale  Societăţii
        primul  război  mondial,  socie­  intereselor  clasei  muncitonre.   s-au  ridicat  cu  hotărîre  îm­  —  1924-1925  —  se  vor  sem­  postoli"  au  declarat  grevă  la   Revendicările  muncitorilor   s-au  mal  liniştit".  („Liniştea"   „Mica"  Brad,  din  anii  1924­
        tatea  minieră  „MICA"  a  cum­  al  întregului  popor.     potriva  legislaţiei   miniere,   nala  violente  confruntări  în­  2  decembrie  1924.  Exemplul   au   fost  respinse  motivîn-   minerilor  grevişti  se  datora   1925,  a  fost  una  din  cea  mai
        părat,  treptat,  acţiunile  so­  Creşterea  prestigiului P C.R.   care,  prin  normele  de  drept   tre  muncitori  şi  capitalişti   muncitorilor  de  la  această  mi­  du-se   „cheltuielile   prea   de  fapt  arestărilor  şi  maltra­
        cietăţii   „Ruda  12  Apostoli"   şl  a  influenţei  sale  în  rîn-   ce  le  stabilea,  ascundea,  sub   pentru  apărarea  zilei  de  mun­  nă  a  fost  urmat  $i  de  minerii   mari".  De  notat  este  faptul   tărilor  la  care  au  fost  supuşi   puternică  grevâ  declarată  de
        devenind  cea  mai  mare  ex­  durile  maselor  largi  munci­  oblăduirea  articolelor  de  le­  că  de  8  ore,  pentru  îmbună­  de  la  celelalte  exploatări,  a­  că  la  acea  dată  profitul  so­  o  mare  parte  dintre  ei).  muncitorii  mineri  din   lrmi
        ploatare  de  aur  din  Europa   toare  şl  politica  sa  consec­  ge.  crunta  exploatare  capi­  tăţirea  salariului,  contra  şo­  şa  încit  la  10  decembrie  1924   cietăţii  se  ridica  la  40  mili­  Minerii  grevişti  au   fost   noastră   după   IJegalîzaiea
                                                                                                                                                                                                                          partidului  comunist.  Greva  a
        prin  stăpînirea  unei  concesi­  ventă  de  apărare  a  interese­  talistă.  Intr-un  document  al   majului.  pentru  contracte  co­  telegrama  conducerii  exploa­  oane  Jei.  Patronii   cereau   sprijiniţi  în  lupta  lor  de  că­  demonstrat  elocvent  câ  Par­
        uni  de  1  610  ha  Din  1927,  so­  lor  celor  ce  muncesc  au  stîr-   vremii,  adresat  de  către  mun­  lective,  libertate  de  organi­  tării  de  la  Brad  anunţa  So­  muncitorilor  sâ  râmînâ  la   tre  organizaţiile  muncitoreşti
        cietatea   „MICA",   preluînd   nlt  ura  turbală  a  claselor  ex­  citorii  mineri  de  la  Societa­  zare  etc.      cietatea   anonimă   română   condiţiile  vechiului  contract   din  toată  tara.  In  Bucureşti,   tidul  Comunist  Român   este
        complet  acţiunile  fostei  so­  ploatatoare  care  vedeau   în   tea  Mica-Brad  primului  mi­  Aduşi  Ia  capătul  răbdării,   „Mica"  cu  sediu]  în  Bucu­  colectiv,  deoarece  după  pă­  Petroşani.  Vulcan  şl  în  alte   singurul  partid  care  susţine
                                                                                                                                                                                                                          şi  luptă  pentru  interesele  vi­
        cietăţi,  sub  firma  „Societa­  partidul  comunist  o  primej­  nistru  din  acel  timp,  se  spu­  nemulţumiţi  de  exploatarea   reşti :  „astăzi  grevă  la  toate   rerea  lo r:  „o  rezolvare  gră­  localităţi,  cu  avut  Ioc  adunări   tale  ale  clasei  muncitoare.
        tea  anonimă  română  —  Mi­  die  directă  pentru  dominaţia   nea :  „Consiliul  Băncii  Na­  brutală  la*  care  erau  supuşi,   minele  de  aur...".  Deci,  în  10   bită  şi  o  acordare  de  sporuri   de  protest  împotriva  exploa­  Creşterea  Influentei  partidu­
        ca"  exploatează  în  mod  intens   lor  de  clasă.  De  aceea,  în   ţionale  a  comunicat  delegaţi­  minerii  zârândeni  s-au  ridi­  decembrie,  greva   a  devenit   «nr  duce  în  mod  fatal  la  o   tării  nemiloase  a  muncito­  lui  în  rîndul  muncitorimii  a
        întreaga  regiune  auriferă  din   primăvara  anului  1924,  cla­  lor  noştri  din  Munţii  Apu­  cat,  sub  conducerea  partidu­  generală  în  toată   regiunea   zdruncinare  a  echilibrului"   rilor  mineri  de  Ia  Brad  ce-
        Munţii  Apuseni.              sele  exploatatoare  au  scos   seni  că  amină  pe  sesiunea   lui,  cu  holârîre  împotriva  o-   auriferă  Brad.     (adică  Ia  scăderea  profitului   rîndu-se  cu  insistenţă  satis­  dat  un  puternic  avînt  proce­
                                                                                                                                                                                                                          sului  de  clarificare  îdcolog’câ
         După  cum  sc  cunoaşte,  în   Partidul  Comunist  din  Româ­  din  iunie  a.c.  (1924)  proiec­  fensiveî  patronale.  In  a  do­  Sub  conducerea  comunişti­  societăţii  —  n n.).  In  aceste   facerea  revendicărilor  greviş­  şi politică  a  mişcării  muncito­
        cursul  anilor  1922-1925  s-au   nia  în  afarn  legii.  In  condiţi­  tul  de  modificare  a  legii  mi­  ua  jumătate  a  anului  1924   lor,  muncitorii  grevişti  au  re­  condiţii.  în  anul  1925,  acţiu­  tilor.  Ln  indicaţia  partidului
        desfăşurat  în   întreaga  tară.   ile   ilegalităţii,   înfrunlind   nelor,  art.  81.  Acest  proiect,   au  avut  loc  aici  puternice  ri­  zistat  tuturor  uneltirilor  con­  nile  greviste  se  ţin  lanţ.  cul-   comunist   Consiliu)  General   reşti,  dezvoltării   conştiinţei
        la  Bucureşti,  Braşov,  Valea   greutăţi  enorme,  partidul  a   în  orice  redactare.   nlinee   dicări  Ia  luptă  —  care  vor   ducerii  societăţii   (sprijinită   minînd  cu  luptele  muncitori­  al  Sindicatelor  Unitare  a  a-   de  clasă  a  proletariatului  şi
        Jiului,  Arad.  Galaţi.  Timi­  reuşit  treptat  sâ  împletească   ernv  interesele  minerilor  de   continua  cu  destulă  intensi­  de   baionetele  jandarmilor)   lor  mineri  de  la  Brad   din   dresnt  un  ape)  către  toţi mun­  celorlalte  mase  muncitonre  n-
        şoara.  Sibiu,  Tg.  Mureş.  Brad   munca  ilegală  cu  cea  legală,   aici,  cîştigate  de  moşi  stră­  tate  şi  în  anul  1925.  Dat  fi­  de  a  relua  lucrul,  forţînd  con­  toamna  acestui  an   citorii  dc  a  sprijini  material   le  poporului  şi  a  ridicat  lupta
        etc.,  numeroase  acţiuni  gre­  crcînd  o  serie  de  organizaţii   moşii  noştri  cu  nespuse  greu­  ind  faplu)  că  muncilorii  n-   ducerea  exploatări»   sâ  ţină   Râmînînd  în  grevă   moi   şi  moral  lupta  grea  a  mine­  revoluţionară  pe  o  treaptă
        viste  şi  conflicte  de  muncă,   (Sindicalele  Unitare.   Blocul   tăţi.  Fixarea  preţului  In  aur,   meninţau  cu  grevă,  patronii   seamă  de  revendicările   lor.   mult  de  o  lună  şi  jumătate,   rilor  din  Brad.  Muncitorii  din   superioară,   contribuind   la
        care  au  contribuit  la  radica­  Mnncitoresc-Ţârănesc  s.  a.),   urcarea  capitalului,  ascunde­  societăţii  au  fost  nevoiţi  să   După  35  de  zile  de  grevă,   muncitorii  de  In  Societatea   Arad  au   strîns  şi   trimis,   pregătirea  proletariatului pen­
        lizarea  clasei  muncitoare,  la   care  nu  dus'  o  rodnică  acti­  rea  şi  cedarea  sul)  orice  for­  satisfacă  la  1  august  192-1  li­  muncitorii  mineri  au  reuşit   ..Mim"  Brad  au  avut  de  în­  prinlr-tin  delegat,  greviştilor   tru  viitoarele  bălăfîi  de  clasă.
        îr'bunălf.iirea  condiţiilor  de                            mă  a  minelor,  vînzarca  lor,   nele  revendicări.  S  a  înche­  sâ   respingă   samavolniciile   fruntat  condiţii  din  ce  în  ce   din  Brad  suma  dc  10 000  lei.
        muncii  şi  viaţă,  la  păstrarea   vitate  politică  în  rîndul  ma­  toate  făcute  —  pendinte  —   iat  o  nouă  convenţia  colecti­  patronilor  cu  ţoală  interven­  mai  grele.  Organele  de  re­  cu  următoarea  scrisoare  emo­  VASILE  RADU
        si  în Vâri rea  unităţii  organiza­  selor  muncitoare.    atît  de  minister,   cît  şi  de  vă  de  muncă,  iar  salariile  ţia in  grevă  a  autorităţilor  ad-  presiune  aplică  cu  furie  stn-  ţionantă.  „întreaga  muncito­  doctorand
   1   2   3   4   5   6   7