Page 21 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 21
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI* VĂ!
Lucrările Congresului al |
XXIV-lea al P.C.U.S. j
Victoria Frontului Unităţii |
Populare din Chile I
Pe fronturile de luptă |
din Vietnam |
Curier §
I
CREŞTEREA EFICIENTEI ECONOMICE IN ÎNTREPRINDERI IMPUNE Vizita delegaţiei Partidului Comunist
GESTIONAREA RAŢIONALĂ A Român în R. $. S. Azerbaidjană
FONDURILOR MATERIALE $1 BĂNEŞTI vorbit despre succesele repur
MOSCOVA 6 — Coresponden
jan, S. Raşidzade, prim-vice-
tul Agerpres, Laurenţiu Du- ai CC. al P.C din Azerbaid tate de această republică în
domeniile economic, social şi
îmbunătăţirea continuă a gospodăririi fondurilor deturnări de fonduri etc. sînt cu 9.4 milioane lei celor circulante etc. — şi in funcţie de situaţia ţă. transmite : Delegaţia Par preşedinte al Consiliului de cultural, despre hotârîrea oa
materiale şi băneşti, întărirea simţului de răspun mai mari decît la începutul anului în curs. iar vo reală să stabilească măsuri concrete care să con tidului Comunist Român, con Miniştri al R S S Azerbaid menilor muncii de a îndeplini
dere faţă de tot ceea ce constituie bun al colecti lumul total al împrumuturilor cu dobînzi penaliza ducă la realizarea exemplară a indicatorilor finan dusă de tovarăşul Nicolae jan. alţi vicepreşedinţi ai
programul ce va fi adoptat de
vităţii sînt elemente esenţiale care trebuie să ca toare la ora actuală depăşind valoarea de 18,9 mili ciari cu fondurile normale alocate de către stat. Ceauşescu, secretar general al Consiliului dc Miniştri. mi Congresul al XXIV-lea al
racterizeze activitatea tuturor colectivelor din e oane lei. Partidului Comunist Român, niştri, reprezentanţi ai orga
conomie. De altfel statul nostru vine şi stabileşte Creşterea mare a împrumuturilor cu dobînzi pe In ceea ce priveşte conducerile organizaţiilor co care participă la lucrările nizaţiilor obşteşti. P.C.U.S.
prin acte normative responsabilităţi şi măsuri res nalizatoare în sectorul circulaţiei mărfurilor sc merciale de stat şi cooperatiste, de la toate nive Congresului al XXIV-lea al Un grup de pionieri oferă Tovarăşul Nicolae Ceauşcscs
trictive pentru întreprinderile sau organizaţiile e semnalează la unităţile comerţului de stat şi local lurile. consider că este necesar ca pentru lichida P.C.U.S. a sosit marţi după- tovarăşului Nicolae Ceauşescu a informat gazdele despre
conomice care nu se încadrează în fondurile puse Din analiză reiese că o situaţie cu totul necores rea volumului mare de mărfuri greu şi lent vanda amiazâ într-o vizită In R S.S. şi membrilor delegaţiei bu realizările obţinute de oa
bile să nu aştepte numai fonduri de la bugetul
Ia dispoziţie de către stat atît sub fonna mijloa punzătoare se află la I C R T.I. Deva şi la organi statului pentru reducerea preţului acestora, ci să Azerbaidjană. chete de flori. menii muncii din ţara noas
celor circulante proprii, cît şi sub forma credi zaţiile comerciale de produse industriale din ju utilizeze toate posibilităţile interne şi formele Delegaţia este însoţită de Pe întregul traseu, de la tră în dezvoltarea economiei,
tului bancar. deţ la care imobilizările de mijloace băneşti în de comerţ pentru vinderea acestora. Cred că nu G. Aliev, prim-secretar al aeroport pînâ la reşedinţă, ştiinţei, culturii. în ridicarea
In primul trimestru al anului 1971 întreprinde mărfuri care nu îndeplinesc condiţiile de creditare este lipsit de Interes ca Direcţia comercială jude C C. al P C. din Azerbaidjan, numeroşi locuitori au salutat nivelului de trai. despre mo
rile şi organizaţiile economice din judeţul nostru înregistrează o creştere de peste 7 milioane lei. ţeană şi Uniunea judeţeană a cooperativelor de M. A. Leseciko, membru al cordial pe reprezentanţii po dul in care întregul popor
au obţinut rezultate valoroase in realizarea princi Cu toate că organele bancare în nenumărate rîn- consum să oblige unităţile care deţin în stoc ast C.C. al P.CU.S., vjeepreşe porului român în frunte cu to munceşte cu avînt pentru în
palilor indicatori de plan. Nu acelaşi lucru ÎI pu duri au atras atenţia asupra unor aspecte negative fel de mărfuri sâ-şi organizeze tonetc permanente dinte al Consiliului de Miniş varăşul Nicolae Ceauşescu deplinirea sarcinilor trasate
tem însă spune despre modul cum în unele între din activitatea economică a acestor organizaţii şi în care să se ofere spre vînzare mărfuri cu preţ tri al U RS.S. V. M. Buşuiev, In aceeaşi zi, la sediul C C. de Congresul al X-lea al
prinderi şi organizaţii economice comitetele de di în mod deosebit asupra creşterii, stocurilor de măr redus, iar cu ocazia tîrgurilor şi bîlciurilor să îie şef de secţie la C.C. al nl P.C. din Azerbaidjan, de Partidului Comunist Român.
recţie şi cadrele de specialişti se preocupă de buna furi nespecifîee judeţului nostru şi care au o vîn- obligaţi să participe cu întreg sortimentul de măr P.C.U.S,, V I. Drozdcnko, am legaţia Partidului Comunist Oaspeţii sînt invitaţi apoi
administrare a mijloacelor băneşti puse la dispo zare mai lentă, totuşi conducerile unităţilor res furi existente în magazine. basadorul U.RSS. în Româ Român n avut o întîlnire la sâ viziteze unele puncte ale
ziţie de către statul nostru. Numai aşa se explică pective în prea mică măsură s-au preocupat de re Sporirea continuă a producţiei neresilâ un vo nia. care au participat tovarăşul oraşului Baku. Intrarea în
faptul că volumul fondurilor imobilizate în sto ducerea stocurilor. lum sporit de mijloace circulante. Or. faptul că G. Aliev. prim-secretar al parcul „Kirov", cel mai înall
curi de materiale peste necesarul producţiei. în Efectul unor astfel de stări de lucruri este uşor la finele trimestrului în judeţul nostru fonduri în La aeroportul din Baku. ca CC. al P.C. din Azerbaidjan, punct al capitalei azerbaid-
debitori sau în produse şi mărfuri fără desfacere de bănuit. Pe lingă faptul că pe această cale se valoare importantă se aflau în afara circu pitala R.S.S. Azerbaidjană, secretari ai Comitetului Cen jene, feeric iluminată, este
asigurată sc ridică la finele lunii martie la sume scot dîn circuitul economic importante valori ma itului economic scoate în evidenţă importante re solii poporului român, în
apreciabile. teriale, imobilizările de fonduri generează şi chel zerve nevalorificate pe linia gospodăririi eficiente frunte eu tovarăşul Nicolae tral. precum şi membri ai dominată de steagurile Româ
niei şi R.S.S. Azerbaidjane. In
Cu toate că conducerile întreprinderilor care au tuieli neeconomicoase sub forma dobînzilor banca a mijloacelor circulante. Dezvoltarea economiei na guvernului acestei republici. limbile română şi azerbaid-
avut o astfel de situaţie la începutul anului cu re penalizatoare care numai în trimestrul ante ţionale în acest cincinal pune în centrul preocupă Ceauşescu, au fost întîmpi- Tovarăşul G. Aliev a făcut o janâ se putea citi inscripţia»
sprijinul organelor bancare şi-au întocmit planuri rior se evaluează la peste 914 000 lei. rilor consiliilor de administraţie ale centralelor in naţi de G. Ibraghimov. G. succintă prezentare a istoriei „Bine aţi venit, dragi oaspeţi".
de măsuri pentru reducerea Imobilizărilor şi im Faţă de situaţia precară din punct de vedere fi dustriale. comitetelor de direcţie din unităţile eco Seidov, D. Guliev, secretari poporului azerbaidjan, a Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
plicit a împrumuturilor cu dobînzi penalizatoare. nanciar a unor întreprinderi, este necesar ca toate nomice, cadrelor dc specialişti, continuarea şi in şi membrii delegaţiei admiră
iui în toate cazurile s-a acţionBt şi pentru mate conducerile în cauză să analizeze cu simţ de răs tensificarea procesului de valorificare a marilor de pe această colină panora
rializarea lor. Aşa de exemplu, întreprinderea de pundere fiecare factor care a dus la imobilizarea rezerve existente în economie. Pentru ca tehnica r*
prefabricate din beton Bîrcea la începutul trimes mijloacelor financiare şi să stabilească astfel de cu care sînt înzestrate unităţile din judeţul nostru ma oraşului ce-şi întinde
trului avea imobilizări şi deci împrumuturi cu1 do măsuri ca stocurile de materii; şi materiale să fie sâ-şi poată aduce din plin contribuţia la ridicarea dantelele de lumini de-a lun
bînzi penalizatoare în valoare de 678 000 lei iar la redate circuitului economic, fondurile imobilizate eficienţei economice, este necesară întărirea per LARGI ACŢIUNI VO- gul Caspiceî.
finele lunii martie acestea au crescut la aproape în debitori să fie încasate, iar produselor finite fără manentă a spiritului de răspundere faţă de modul Apoi, coloana de maşini a
1,3 milioane lei. la I.I.Ii. Orâştie „saltul" a fost de desfacerea asigurată să li sc găsească beneficiari. cum se gospodăresc fondurile circulante aflate în străbătut cîteva din marile
la 56000 lei la 1,1 milioane lei şi altele. artere ale oraşului.
De asemenea, comitetele de direcţie din întreprin dotare
O situaţie mai îngrijorătoare prezintă sectorul deri trebuie astfel să-şi organizeze activitatea, ca LUNT AR-PATRIOTICE Vizita delegaţiei Partidului
circulaţiei mărfurilor ale cărui imobilizări de fon sistematic să analizeze situaţia' Tinanci'âfA — rea IOAN PUICAN Comunist Român în R.S.S.
duri în mărfuri greu şi lent vandabile, In debitori. lizarea acumulărilor la buget, integritatea mijloa şef de serviciu Io sucursalo Băncii Naţionale Deva Azerbaidjană continuă.
Prezenfa energiei tinereşti
Realizări remarcabile Tineretul hunedorean a
îmbrăcat, duminică, haină din Simeria au venit, cu
hărnicia cc-i caracterizează,
ale siderurgiştilor de lucru. Pretutindeni unde aproape 500 de tineri din ZIUA
localitate.
oamenii s-au intilnit pentru
a împrospăta cu hărnicia lor O participare entuziastă a
semnele primăverii au fost tinerilor a cunoscut comuna
prezente şi energia şi entu Raia de Criş Aici, elevii
Munca din acest an a side capacităţile productive, forţa
rurgiştilor hunedoreni poartă de muncă şi timpul <le lucru, ziasmul tinereţii. Zece mii şcolii, nenerale dm localita SĂNĂTĂŢII
de membri
ai. organizaţiei
pregnant amprenta eforturi ceea ce a determinat depă te. tineri de la cooperativa
revoluţionare de tineret au
lor şi preocupărilor intense şirea planului de producţie făcut, duminică, dovada dra meşteşugărească ..Moţul" şi
din sat au văruit 4 500 dc
pentru întîmpinarea măreţei cu 1 000 tone cocs, 5 120 tone gostei lor pentru înfrumu pomi ornamentali, au ame
sărbători a semicentenarului fontă, 9 070 tone oţel, din ca seţarea locurilor in care tră najat şi ,,împodobii" cu flori Cadrele medico-sanitare din
partidului cu succese remar re 1 925 tone oţeluri aliate, iesc. Au fost tineri munci 5 000 mp dc zone verzi, au întreaga ţară sărbătoresc la
cabile în îndeplinirea exem precum şi 2 090 tone lamina tori din uzine şi fabrici, ţă plantat 100 de pomi fructi 7 aprilie „Ziua sănătăţii". In
plară a prevederilor primului te finite pline rani cooperatori şi elevi — feri în livezile cooperativei stituirea acestei sărbătoriri, în
an al cincinalului. Depăşirea substanţială Ia a acei elevi ce cu o zi in urmă agricole da producţie şi au urmă cu doi ani, semnifică
Bilanţul trimestrial recent ceste sortimente vitale pentru au primit cu bucurie clopo curăţat X'J ha de păşune î/i grija deosebită pe care condu
stalului
cerea partidului şi
încheiat atestă din plin rodni economie a avut ca urmare ţelul vacanţei, dar care n-au cadrul C.AP. Ţebea şi Riş nostru o acordă ocrotirii să
cia acestor eforturi, hărnicia, obţinerea faţă de prevederile ezitat să dăruiască prima zi ca. De fapt. peste tot unde nătăţii populaţiei, preţuirea
a recreaţiei primăverii mun
abnegaţia şi competenţa ce trimestriale a unor sporuri in cii voluntar-patriotice. Au s-a trecut duminică la cură muncii celor ce îndeplinesc
lor aproape 20 000 de siderur- valoare dc 23,6 milioane lei îmbrăcat salopeta de lucru ţirea păşunilor, tinerii au nobila misiune de apărători
înscris succese meritorii. La
gişti hunedoreni. In trimes la producţia globală, 30.5 mi tineri dm Simeria şi Certei, Hărău 150 ha, la llia 100, ai vieţii.
Atelierele cenfrofe Crişeior. Muncitorii Tîberiu Bueureşteonu şi Cornel Neagu urmăresc trul dc debut al noului cin lioane lei Ia marfă vîndută din Baia de. Criş şi Orăştie, la Cer\ej 80, la Vaţa de Jos Cheltuielile directe pentru
procesul de tratare termică o pieselor. Foto: V. ONOIU cinal, siderurgiştii au utili şi încasată şi 833 lei pe sala de la Vata de Jos şi din llia, şi Rrănişca cile 00 ha, la asistenţă medicală înregistrea
riat la productivitatea mun
zat mai deplin şi mai intensiv de la Geoagiu şi Veţe.l. Veţcl 45 ha, la Rapolt 15 ză o dinamică continuu as
cii. 1 500 de adolescenţi şi ti ha. întreaga- suprafaţă de cendentă ; de la 5 077 milioa
Constituie un succes deose neri din Orăştie s-au între păşune, curăţată de tinerii ne lei în 1966, la aproape 7
bit faptul că în primul tri cut la amenajarea ştrandu utecişti, se ridică la I 500 ha. miliarde lei în 1970, ceea ce
lui, a parcului,
a bazelor
In Geoagiu sat, străzile au
mestru siderurgiştii au livrat
reprezintă o creştere de la
Prestigiul a fost P A G IN A A ll- A in condiţii calitative superi sportive, la înfrumuseţarea căpătat un portret nou. L-nu 265 lei ]a 347 lei pentru fie
spaţiilor verzi ale oraşului
dăruit tinerii care au plan
care locuitor al ţârii.
oare la export metal în va
Baza
loare de 13,7 milioane lei va sau celor aflate in incintele tat în ziua ' lor de odihnă materială a ocrotirii sănătăţii
întreprinderilor. La amena
lută mai mult decît prevede jarea locului de agrement s-a îmbogăţit în ultimii cinci
redobîndit O i iGIU PARTIDUIUI rile. De asemenea, au fost în de la lacul Cotro, a unui Continuare; in pog. a 3*0) ani cu noi şi moderne edificii
sanitare : 16 spitale, însumînd
nou stadion şi la extinderea
deplinite în totalitate contrac
tele economice de livrare spre bazei sportive de la Liceul 0 capacitate de 8 800 paturi.
30 de policlinici, peste 11000
Cu două săptămîni in urmă, discutam cu tova beneficiarii interni. de locuri In creşe. O deose
răşul ing. Nicolae Nicorici, directorul Exploatării bită atenţie s-a acordat dez
miniere Uricani, despre angajamente şi fapte mine voltării reţelei sanitare în
reşti, In esenţă aflam două lucruri esenţiale care, noile judeţe, precum şi în
intr-un anumit fel, păreau contradictorii; centrele urbane şi muncito
Cu bune şi lăudabile intenţii minerii din Uricani reşti cu pondere ridicată în
s-au angajat ca pînă la 8 mai, etnd poporul ser economie, unde nevoile asis
bează semicentenarul partidului, să extragă cel pu DE LEGUME SI EKIE tenţei medicale, ca urmare a
ţin 2 000 tone cărbune peste plan. Primele două accentuării procesului de in
luni din noul an s-au încheiat insă cu rezultate dustrializare şi urbanizare,
modeste, cu depăşiri mici dc plan obţinute şi a s-au modificat şi evoluat in
cestea in ultimele zile. A urmat o perioadă şi mai ultimii ani.
critică. S-au ivit defecţiuni electromecanice, aba In primul an al actualului ori. Centrului de producere, cîte 300-800 tone cartofi. In minte chimice, îar în livezi milor. Astfel vor exista pre Măsuri eficiente s-au între
teri de la disciplină şi lipsuri in aprovizionare. I.a cincinal se pune cu o deose valorificare şi industrializare ceea ce priveşte legumele, s-au fertilizat peste 140 hec mise favorabile sporirii pra- prins şi în vederea perfecţio
jumătatea lunii martie colectivul acumulase un bită acuitate problema spori a legumelor şi fructelor din sortimentele de bază ce se tare. ducţiei de legume şi fructe, nării ocrotirii sănătăţii popu
minus de 4 248 tone cărbune faţă de. planul pe 2 rii substanţiale a producţiei Haţeg îi sînt încredinţate a produc şi valorifică le consti In continuare eforturile valorificării în condiţii de e laţiei rurale. S-a realizat ast
decade din lună. Angajamentul minerilor la fel ca de legume şi fructe. în sco tribuţii sporite. Acestea sînt tuie râdăcinoasele, varza şî noastre şi ale cooperativelor ficienţă ridicată a potenţialu fel încadrarea cu unul sau
şi planul se afla In evident pericol. In această si pul asigurării unei bune a- concretizate în creşterea vo castraveţii — culturi care dau agricole sînt orientate spre a- lui cooperativelor agricole. maî mulţi medici a tuturor
tuaţie directorul minei afirma cu siguranţă : provizionâri a populaţiei cu lumului desfacerilor la peste randamente mai ridicate în plîcarea tehnologiilor specifi circumscripţiilor sanitare ru
— Depăşim planul şi respectăm angajamentul ! produsele respective. Măsuri 4 milioane lei şi realizarea zona noastră. ce fiecărei culturi, spre va PANTELIMON GURICA
Se va vedea după încheierea bilanţului trimestrial! le adoptate de conducerea unei producţii industriale în Pentru a asigura finaliza lorificarea în condiţii superi rale. raportul dintre numărul
medicilor ce-şi desfăşoară ac
Era o promisiune fermă făcută in numele^ între valoare de 4,2 milioane lei. In rea obiectivelor propuse în oare a producţiei la legumele şeful Centrului de producere,
gului colectiv. Ceea ce ne-a determinat ca in pri partidului privind îmbunătă noua structură organizatorică, treţinem o strînsâ colaborare de primă apariţie şi termina valonficore şi industrializare tivitatea în mediul sătesc sî
ţirea organizării, planificării
cel al populaţiei din aceste
ma zi din aprilie să chemăm Uricaniul : în raza noastră de activitate cu unităţile producătoare de rea grabnică a plantării po a legumelor şi fructelor Haţeg localităţi, fiind în prezent de
— Cum e cu planul trimestrial ? şi conducerii agriculturii au
— Aşa cum am spus. S-a depăşit cu aproape 300 creat cadrul favorabil desfă îşi desfăşoară activitatea cinci legume şi fructe. Baza ma 1 la 3 000. Vîzînd ştergerea
tone de cărbune ! şurării unei activităţi mai ferme ale C.A.P, din care do terială asigurată recoltei de treptată a diferenţelor dintre
legume şî fructe a acestui an
uă au profil pomicol, una le
Afirmaţia telegrafică a inginerului Nicorici a rodnice în horticultura, fruc gumicol şi două mixt. Toto ne dă garanţia eă sarcinile oraş şi sat dîn punct de ve
fost completată cu citeva amănunte. In ultimele tificării mai depline a po dată. avem relaţii contractua stabilite vor fi îndeplinite In dere al deservirii şî asigură
două săptâmîni colectivul Exploatării miniere Uri tenţialului de care dispun u- rii asistenţei medicale. în ul
cani a făcut eforturi evidente ca să învingă nişte nitâţile cooperatiste în pri le cu încă şapte cooperative totalitate şi chiar depăşite. timii ani s-a trecut la adopta
greutăţi nescontate şi să iasă din impas Au fost vinţa creşterii producţiei la agricole cultivatoare de le Unităţilor cultivatoare de legu rea unor forme organizatorice
zile cînd inginerii, tehnicienii şi chiar şefn de ser hectar. gume. In afară de mutaţii, me li s-au asigurat din timp care să râSDundâ pe deplin
vicii au coborit in abataie şi au lucrat efectiv pen Trecerea la crearea ferme s-a reuşit să contractăm seminţele necesare, care au acestui deziderat. Intr-un în
tru remedierea operativă a defecţiunilor la utilaje lor specializate — legumico peste prevederile planului o fost însămânţate în bune con semnat număr de localităţi
şi chiar pentru realizarea producţiei^ stabilite. Pe le. pomicole sau cu profil cantitate mai mane de 200 diţii. De asemenea, în livezi rurale au fost astfel înfiinţate
de altă parte, s-a îmbunătăţit aprovizionarea, şi s-a mixt — în funcţie de condi tone legume, iar cantitatea le aflate pe rod, în cele ce vor centre dc sănătate ce cuprind,
întărit disciplina în muncă. Se vorbeşte cu respect ţiile existente în cooperative, totală de cartofi contractată intra în anii următori în pro pe lingă cabinetele de medi
despre brigăzile conduse de Traian Pop. Constan precum şi noile sisteme de or depăşeşte 4 500 tone. La fruc ducţie, cit şi la înfiinţarea cină generală, cabinete de De-
tin Grădinarii. Xlihai Ceucă şi altele care nu şi-au ganizare şi retribuire a mun te. pînâ la intrarea pe rod a noilor plantaţii s-au între diatrie, stomatologie, labora
dezminţit nici de data aceasta renumele Directo cii constituie factori de o de livezilor intensive, sarcina de prins ample acţiuni, delaşîn- toare. case de naştere, farma
rul spunea insă altfel : . . osebită însemnătate pentru producere şi valorificare este du-se în această privinţă coo cii. autosanitare pentru trans
— Tot colectivul, a făcut eforturi m această pe sporirea producţiei şi a veni mai redusă. Datorită orientă perativele agricole din To- portul urgenţelor medîco-chi-
rioadă, meritele sînt ale colectivului in întregul sau. turilor unităţilor cooperatis rii spre zonarea producţiei. în teşti. Peşteana şi Unirea. De rurcicale etc.
Mai trebuie adăugat însă ceva In la zile te. pe de o parte, iar pe de funcţie de condiţiile specifice remarcat că o atenţie deose Sărbătorirea „Zilei sănătă
din Uricani au revenit de Ia m/m/s 4 000 de tone alta. a cîştîgului cooperatori ale fiecărei unităţi, ponderea bită s-a acordat fertilizării ţii'1 în ţara noastră coincide
la nins 300 de tone cărbune. Dm anumite puncte lor — introducerea acordului fondului de marfă se obţine solului atît pe terenurile des cu sărbătorirea „Zilei mon
de vedere e un succes, care. arată că minerii de a tinate legumelor şi cartofilor,
Uricani şi-au redobîndit prestigiul în întrecere. Un global avînd drept scop rea de la un număr restrîns de Meconîzoloru! Berindeî David executa dîscuîrea terenului diale a sănătăţii". 7 aprilie
prestigiu care se cere consolidat cu noi succese. lizarea unei legături directe cooperative agricole. Spre e cît şi în livezi. La legume şi rcprezcntînd data intrării în
Intre eforturile depuse şi re xemplu, C.AP Toteşli, Os cartofi s-au administrat pes pe suprafeţele afectate asociaţiei intercooperotiste de creştere vigoare. în anul 1948, a Con
T, ARDELEANU zultatele obţinute în muncă. trov, Clopotiva şi Sîntâmăria- te 17 000 tone îngrăşăminte şi (ngrăşare a animalelor din Simeria pentru producerea de stituţiei Organizaţiei Mondia
Comparativ cu anii anteri Orlea aa contractat fiecare organice şi 280 tone îngrăşă nutreţuri. Foto : O, CIOBANU le a Sănătăţii.