Page 22 - Drumul_socialismului_1971_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5052 © MIERCURI 7 APRILIE 1971
bfl

SSi
Manifestări ocnsac«ate LECŢIE DE ISTORIE
Jara mea e o ţară de voievozi
cu tîmple de lumini şi de flamuri —
de Feţi Frumoşi năzdrăvani şi rapsozi
aniversarii semicentenarului care-au statornicit iubirea-ntre neamuri.
Bărbaţi de la Dunăre şi din Carpaţi
luptînd pentru dreapta ei glorie
li strâjuie hotarele, neînfricaţi,
p a r t i d u l u i în plină istorie.
Ecoul strămoşilor ne-ndeamnâ-nainte
cînd ne-adunâm cîmpiile, apele, munţii
„România 1966-1070** — s-n Intitulat tema La acestea se adaugă un număr însemnat
simpozionului ce s-a desffişurat recent la de simpozioane şi expuneri printre care a­ şi soarele ne iscă fierbinte
Clubul sindicatelor din Gurabarza. Inginerii mintim: „Momente din istoria P.C.R", „E­ ghioceii istoriei in dreptuf frunţii.
Nicolae Lungu şl Gavrllâ Bogdan au expus roicele lupte muncitoreşti din ’29—’33", „Pa­
cîteva dintre rezultatele remarcabile obţinu­ triotismul şi internaţionalismul proletar". Şi ne pregătim de horit l
te in clncinatal trecut In industria extracti­ Deosebit de instructive s-au dovedit întilni- In cintecul patriei incandescent, l i
vă» siderurgică şi construcţii, după care a ur­ rile tinerilor cu tovarăşii Joan Irimie — se­ cintec de dragoste desâvîrşit
mat proiecţia unor filme documentare. cretarul comitetului orăşenesc de partid şi căruia îi răspundem cu toţii prezent.
Printre alte acţiuni consacrate aniversării Florian Urican, secretarul comitetului de par­
semicentenarului partidului organizate la a­ tid din cadrul U.M.M.R. O amplă trecere în D. CARTOJAN
cest club mal consemnăm montajul literar- revistă a realizărilor din anii noştri con­
istorlc „P.C.R. — 50 de ani* (în colaborare semnate pe harta Judeţului a constituit-o <<
cu elevii liceului din localitate), recitalul de călătoria (pe hartă) cu popasuri în centrele PARTIDUL
poezie „Omagiu partidului", intilnlrl ale ti­ în care s-au ridicat importante obiective in­
neretului cu activiştii de partid etc. dustriale şi social-culturale. Seara de poezie Columnă — înaltă
★ „Poeţii clntă partidul* a constituit un amplu
le Clubul sindicatelor din Slmerla, apro­ elogiu adus de către poeţi călăuzitorului în­ In intimitatea cerului albastru
piatul Jubileu al partidului nostru prileju­ cercat — P.C.R. Numeroase spectacole, pur-
ieşte organizarea unul amplu program de ac­ tind amprenta cinstirii apropiatei aniversări, u« c ic m i« sau Esenţă a luminii
ţiuni care atrag tot mal mulţi spectatori. au contribuit din plin In crearea unei at­ Peste pămîntul Mioriţei
Astfel, In cadrul ciclului de expoziţii des­ mosfere sărbătoreşti. v. Astru - in plină mişcare
chise plnă In momentul de faţă se Înscriu 9I
cele Intitulate : „Măiestrie profesională" ca­ ★ Destin împlinit
re reuneşte piese lucrate cu multă Indeml- Elevii Şcolii generale din Vaţa de Jos au Vieţii
nare de către tinerii meseriaşi de la U.M.M.R., participat recent la un concurs pe teme de n VEHICULA
„Realizări şl perspective hunedorene" ; ex­ Pentru totdeauna.
poziţia filatelică „50 de ani de luptă a par­ istorie Intitulat „Pagini din lupta şl activi­
tidului'. cuprinzfnd peste 20 de panouri cu tatea P.C.R.". Ciştigătorllor — Salvlna Bota, MIRON TIC
mărci poştale ale membrilor cercului de fi­ Florlca Cotor şi Laureana Valea — le-au fost Tr
latelie. oferite premii în cărţi. Furat de vacarmul care definind grăitor abnegaţia, tierele Hunedoarei de circa 20
domneşte tn zona celor două dăruirea şi entuziasmul cu de ani. Au tnttmpinat atltea DRUM PURPURIU
furnale de clte 1 000 m c , cu care acest respectat colectiv greutăţi, au trecut prin atttea Si
greu observi că te afli lingă de constructori înţelege să se încercări, dar din toate au ie­ Drumul tău purpuriu
un şantier. Doar un panou u­ achite de sarcinile încredin­ şit victorioşi. Cu experienţa
riaş atrage atenţia că aici se ţate. Apropierea zilei de ciştigată avem curajul să în­ e o spirală a infinitului,
construieşte furnalul nr. 9, 8 Mai determină o puternică fruntăm orice obstacol. In măreţ ca o constelaţie
Crestele Retezatului, a­
Ce au însemnat pentru flate încă sub hlamida de un gigant Ia fel de im­ emulaţie creatoare, prilej de ciuda complexităţii şi volu­ şi unic ca un cîntec...
zăpadă, cunosc, în aceste zi­ punător ca şi confraţii săi a mobiliza şi mai intens for­ mului de lucrări pe care le Drumul acesta e şi al meu
amplasaţi in apropiere. Deo­
dumneavoastră anii cincinalului ? le, voioşia unor voinici te­ camdată imaginea pe care o ţele pentru a cinsti cu reali­ avem de executat, putem să şi-I urc mereu
merari. Sînt purtători ai zări remarcabile semicentena­ spunem că sarcina noastră es­ cu un crez neclintit,
cravatelor roşii de la Casa oferă la suprafaţă nu are am­ rul Partidului Comunist Ro­ te uşoară...
pionierilor din Hunedoara, ploare spectaculară dar, mă- mân. Ptnă la această dată el Facem cunoştinţă cu ctţiva aruncat ca o punte
surind cu privirea fundaţiile
şi-au propus să termine fun­
DIPAŞIRI care, conduşi de reputatul nu este greu să intuieşti di­ daţiile Ia epurarea brută şi din veteranii şantierului sub spre viitor şi zenit.
alpinist Pichiu Dan Vifor,
Din ce-t urc,
mtinlle şl ochii cărora s-au
mensiunile impresionante ale
conducătorul cercului de tu-
acestei opere industriale. castelul de apă, să înceapă tnălţat impunătoarele edificii privirea mea se întinde,
excavaţia la groapa schipuri-
— Din septembrie anul tre­ lor şi glisarea coşului de fum siderurgice ale Hunedoarei — devine o mare, apoi un ocean
Recunoscut Incâ de ia )n- „am simţit" efectele Inunda­ cut, cind am atacat lucrările care va atinge tn final o Vasile Pascu, Moise Feleki, şi nu se mai satură
fllnţorea cooperativei agricole ţiilor şl op oi ale grindlnei. Am înălţime de 100 metri. Ei sint Mihai Milotin şi alţii. Sub
de producţie din Dobra drept reuşit, tnsă, prin muncă, să Placă şi ptnă acum — ne informea­ convinşi că execuţia mai grab­ conducerea acestora, a mais­ cit poate cuprinde...
ză inginerul Francisc Furcă
unul dintre cel mal harnici şl trecem peste ele şi să trimi­ şi Toma Bragău, secretarul nică a acestor obiective va a­ trului principal Adrian Dejeu, Drumul e plin,
pricepuţi cooperatori, paslonot tem spre oraşele judeţului ver­ organizaţiei de partid a şan­ trage după sine sporirea rit­ pe care secretarul organiza­ am o mulţime in faţă
legumicultor, loan Şindea şi-o deţuri aşteptate. tierului I construcţii al mului de lucru şi la celelalte ţiei de bază l-a evidenţiat de şi-un fluviu de oameni
confirmat pe deplin, ţn cei 13 — Continuitatea dumnea­ I.C.S.H., am lucrat doar sub puncte, asigurtndu-se astfel mai multe ori, echipele de în urmă —
‘ o ni de munca, ren urnele. L-am voastră, cu rezultate bune in comemorativă pămtnt. Am. realizat partea l condiţiile ca termenul de pu­ fierari-betonişti şi dulgheri
♦otîlnlt, ţn febra pregătirii pri­ acelaşi sector de muncă, a in­ socotită a fi cea mai grea şi . nere tn funcţiune a furnalu­ şi-au depăşit cu regularitate Acest şuvoi de viaţă,
melor recoltări din gradlno de trat, de fapt, in ai treilea cin­ mai puţin spectaculoasă a ori- ■ lui să fie nu numai respec­ sarcinile de plan, iar cele do pămîntul şi ceruf le scurmă.
legume, l-am adresat întreba­ cinal, depăşind limitele celor cărei construcţii. tat, chiar şi devansat. lăcătuşi au asigurat o întreţi­ Cu-o neţărmurită mîndrie
rea : „Ce au însemnat pentru cinci ani amintiţi la începutul in munţi Constructorii marelui agre­ — Desigur, ne-au spus in­ nere corespunzătoare a utila­ privesc In jur
dumneavoastră ultimii cinci convorbirii. £ probabil motivul gat siderurgic de la Hunedoa­ terlocutorii, construcţia nu jelor din dotare. Intre ele e­ spre secolele viitoare
ani ?". Răspunsul confirma a­ pentru care, în răspunsul dat ra se apropie vertiginos de decurge fără unele greutăţi, xistă o veche şi rodnică riva­ şi te zăresc partid al meu
litate care capătă, in aceste
cea 'legătură, afectivă chiar, a intrebârii noastre, aţi cuprins cota zero, adică de nivelul de inerente, de altfel, pe orica­ zile premergătoare semicente­
brigadierului Şindea cu secto­ realizările întregului colectiv. la care va începe ascensiu­ re şantier. De aceea, nici nu narului noi dimensiuni, fieca­ strâjuind pe-un loc de merit
rul legumicol la care lucrează rişti, au pornit intr-o expe­ nea pe verticală. In ciuda le luăm tn seamă. Cele două re strâduindu-se să-şi reali­ peste culmi nemuritoare. ii
de mulţi orvl. — Intr-odevăr. împreună am diţie in munţi. iernii, activitatea desfăşurată furnale tot noi le-am con­ zeze nlcnar întregul său po­
— Nu mo! din 1967 ne-am depăşit greutăţile, împreună După un drum, in care a fost deosebit de rodnică. struit aşa că ştim ce avem de tenţial de producţie. MARIN STAN
extins grădina de legume de am făcut loc noului în munca obstacolele iernii vor fi Pînă acum au fost excavaţi făcut. Mulţi dintre construc­
la 25 hectare la 60, plus 15 noastră. Anul acesta, tot îm­ trecute cu bărbăţie, grupul 31 000 mc de pămtnt, aproa­ torii noştri lucrează pe şan­ AL. BALGRADEANU
hectare cu cartofi, in ultimii preună, vom expedîo, prin lila, de turişti se va opri pe u­ pe jumătate din cantitatea IM N
or>l am fost dotaţi cu maşini in întreg judeţul, peste 800 to­ nul din vîrfurile masivului prevăzută, tn locul căruia
care să ne poată uşura mun­ ne de legume. Mecanizările, Retezat, pentru a fixa o s-au turnat peste 5 000 m c Ţară leagăn, ţară doină
ca. Am trecut la modelatul extindere suprafeţelor culti­ placă comemorativă care să de betoane. Fundaţia furnalu- Ţară taină, ţară vis.
mecanizat al terenului, ia pro- vate ne vor permite onorarea vorbească, peste vremi, de lut propriu-zis a fost termi­ I Replica prestigioasă a furnaliştilor
şitul mecanic, la tratatul me­ contractului. anul semicentenarului par­ nată. In acelaşi stadiu se gă­ i Dezlegat din somn de moină \y
canic al oulturllor de roşii. In — Aţi trecut in viitor. Sâ ne tidului. E o placă confec­ sesc fundaţiile cauperelor şi Jarâ - ochiul meu deschis I II
1970 am primit un traotor mic, întoarcem totuşi la un eveni­ ţionată de membrii cercu- j secţiei de epurare fină. Ca­ | In timp ce se pregăteşte asiduu saltul pe verii­ Bată vîntul, duhul serii
lui de turnătorie de ha Ca­
L 400, speciail pentru legumi- ment personal deosebit al a­ sa pionierilor din Hunedoa­ nalul de fum a fost tnzidit, ; cală al noului colos siderurgic, furnallştii de la cele
cu'llură. Tot în aceşti ani om nilor din cincinalul trecut. iar coşul de fum se află la j două „vechi" furnale de 1000 mc răspund construc­ Codrul sună şi râmîne I
ra, pe care micii meşteri
reuşit să amenajăm pentru iri­ — Dacă e aşa, de ce să n-o au incrustat : „1921-1971. nivelul solului. Fundaţiile şi • torilor printr-o masivă ridicare a temperaturii in- Timpul are gustul mierii
trecerii pentru sporirea producţiei» îmbunătăţirea ca-
stilplt de la platforma de lu­
gat toată suprafaţa, coopera- spun. N-o să uităm, nîcî eu, A 50-a aniversare a P.C.R.". cru. hala de turnare şi casa j Iităţii şi creşterea eficienţei producţiei de fontă. Trandafir aprins în miine.
tivo asigurîndu-ne motopom- nici soţia, primo zi de şcoală a Sub conducerea inginerului Petru Opriş şi a re­
pe electrice şi două aspersoa- băiatului nostru, Dorin. A fost Să urăm drum bun pur­ furnalului au ajuns şi ele la putaţilor maiştri principali Nicolae Mărculescu şi Ţarâ leagăn, ţară lume
rota zero. In aceste zile se
re... poate cea mai mare bucurie. tătorilor cravatelor roşii lucrează din plin la staţia de [ Petru Puţinehj, furnallştii întimpină gloriosul semi- Pajişte-nflorire clară I //
— Au fost, deci, ani bogaţi ...Colectiv, muncă, familie. de |a Casa pionierilor din pompare şi construirea caste­ I centenar al partidului cu cei mai înalţi indici de uti- Spuie-ţi pasărea de nume,
in realizări. Repere ole împlinirii unui om Hunedoara, pentru a-şi În­ lului de apă de 2 000 mc. I lizare şi cel mai redus consum de cocs. Pe această Sus, în cer de inimi, ţară I
cheia cu succes îndrăznea­
— Da, aşa e, deşi condiţiile stimat, respectai Unele obiective sint tn a- [ cale, în primul trimestru al anului s-a înregistrat
naturale nu ne-au prea aju­ ţă drumeţie şl nobila misi­ yans nu numai faţă de gra­ o depăşire de plan de peste 3 000 tone fontă şi s-au EUGEN EVU
tai, mai ales anul trecut, cînd I. LASCU une. fice. ci şi faţă de angajamen­ î economisit peste 1 200 tone de cocs.
tele luate la începutul anului,
IMAGINI DIN TRECUTUL DE LUPTĂ REVOLUŢIONARĂ

Participanţi la Congresul de reconstituire a mişcării mun­
citoreşti - Bucureşti 1910. Grup de participanţi la Congresul socialist din 1914.

Reproducere din ziarul
„Socialismul" anul XIV,
nr. 234 din 18. X. 1920 a
apelului „Tovarăşi, mun­
citori"... semnat de Co­
mitetul Executiv şi Comi­
TovarBşI, fd n d tw l sia Generală a Sindica­
telor.
, _ J :* 1 ' « tfl Cteaortfe m îmm, ■
" ’1* ' ' 1 ' - ■ ? r' v. . ■ M l
* '• 1*14 e p w m M trai
‘ ■ ' ' ’ wstt *J3Y®*S* u * a» mvwfla *m,.M amm\
■* " (M® ■ «ţihfcrt m da &&£%£
HAsvihcn tete ©»»<»©te i * » < t ej « » e e
.. ....... .i JRMW W** © . . • • '
■:.'î *
----------------- --------- ■ Copertă de carnet de
membru a! Partidului So­
cialist din România —
Comisia Generate a 5 kmH 1920.

g n wMwttteâ vh
Locul fostei case în care s-a ţinut in mai 1921 primul
Congres al P.C. din România.