Page 23 - Drumul_socialismului_1971_04

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5052 • MIERCURI 7 APRILIE 1971

Perfecţionarea procesului instructiv C IN E M A ,. In dezbaterea opiniei publice

DEVA: îngerii negri — seri­ PROIECTUL Dl LIGI PRIVIND ACTIVITATEA
cativ — imperativ major al actualei al Uniunii Sovietice („Arta**);
ile l-n („P atria"); A m b asador
SIM ERIA: Am intiri bucureşte-
ne (..Mureşul"); HUNEDOA­
RA: Romeo şl Julicfa — se­
riile I—□ („S ideru rg lstu l");
T rim is
de dezvoltare structorul*); c A l a n : Vaga­ CANTINELOR - RESTAURANT
(„Con­
ex trao rd in ar
bondul — seriile I-1I („11 Iu ­
nie") ) TELIUC: Rflzbot şl p a­
ce — seriile III 9I IV („M ine­
rul") 1 GHELAR t Viţelul de
In cadrul preocupărilor partidului ţi statului nostru suri prezentat de către In­ deosebit atenţia asupra evi­ a u r — 9eriUe I—H („M ine­
ceastA linie se preconizează
pentru asigurarea progresului multilateral al ţ&rll, pentru spectoratul şcolar Judeţean tării atitudinii mecanice şi rul"); PETROŞANI: Mlbal Vi­ PENTRU COMERŢ - utilizarea spaţiilor cantinelor- bună prin avantajele pe care
proiectul de lege, aflat în pre­
teazul — seriile I-H („7 N o ­
ridicarea României la nivelul ţârilor avansate, un loc Im­ este şi el edificator în acest superficiale de a preda la iembrie*); Adio, prieteni (..Re­ POSIBILITĂŢI DE A SE zent în dezbatere, le aduce
portant il ocupfl dezvoltarea $i perfecţionarea învfiţâmîn- sens). Aşa cum sublinia tova­ „rece**, Iuînd mecanic cunoş­ publica*); LUPENI: Clnteceie restaurant după orele de pro­ acestui tip de unităţi.
gram ca restaurante, ceea ce
mării („C u ltu ral"); Tatăl meu,
tulul, creşterea eficientei sale In Întreaga viaţă socială. răşul Cornel Stoica, inspector tinţele din manual şi comuni- căpitanul („M uncitoresc") ; AFIRMA CU INIŢIATIVE în condiţiile judeţului nostru Un lucru deosebit de im­
Directivele Comitetului Central şi Legea învAţAmîntului general al Inspectoratului şco­ cîndu-le elevilor fără partici­ LONEA; Vrăjitorul („Mine­ Noua formă preconizată în portant îl reprezintă faptul câ
certlflcA In acest sens aplicarea a o serie de mAsuri. In lar judeţean, astăzi numai pare sufletească, fără a rea­ rul*); PAROŞENI: Perc9treie proiectul de lege pentru or­ va asigura o îmbunătăţire beneficiile obţinute din acti­
simţitoare a deservirii. Bene­
tim pului („Energia"); PETRl-
condiţiile dezvoltArli vertiginoase a economiei naţionale de manualul nu oferă totul De liza acea punte atît de nece­ LA: Soarele alb al pustiului ganizarea cantinelor-restau-
maximA importanţă se dovedeşte apropierea In măsură tot aceea, e necesar ca profeso­ sară intre profesor şi elev, („M uncitoresc”); VULCAN: No­ rant are drept scop o îmbu­ ficiile realizate în acest fel vitatea gospodăriei anexe, a
mal insemnatA a procesului instructiv-educativ de practi­ rul să fie mereu cu faţa spre punte cure poate înlătura ma­ ul locatar („M uncitoresc"); nătăţire substanţială a servi­ vor fi utilizate in totalitate bufetelor aparţinătoare vor
atît pentru dezvoltarea şi do­
URICANI: Marile vscRnţo („7
ca productivA care sA ofere condiţiile necesare instruirii realitate, spre nou. Modul nifestările de formalism. Nu­ Noiem brie"): b A r b ATENI; Co­ rii salariaţilor şi a membrilor putea fi folosite pentru îm­
bunătăţirea mîneârii. In le­
O-
piii m ării („6 August");
elevilor prin muncA şi pentru muncA. clasic, academic de predare mai astfel procedînd, vom RAŞTIE: Unghiul de cădere — lor de famiJio, cieîndu-se tot­ tarea bazei materiale cît şi gătură cs aceasta ţin s& mal
pentru îmbunătăţirea meniu­
lasă loc invâţâmîntulul prac­ reuşi să stimulăm gin di re a e­ seriile I U („P atria"); Cine odată premisele ca alimenta­ rilor. subliniez ideea înfiinţării şi
Recenta dezbatere a direc­ construirii şi dotării ateliere­ tic, legat de viaţă. Tînârul nu levilor, să realizăm apropie­ vrea s-o ucidă pe Jesste („Fla­ ţia publică să-şi îndeplineas­ O garanţie In plus câ noua dezvoltării unor gospodării
rea lor de noţiunile de prac­
GEOAGIU-BÂI: Ma-
căra");
torilor coordonatori din ju­ lor proprii, să se găsească va mai ieşi de acum încolo tică, să determinăm participa­ ycrling — seriile I-II; HAŢEG: că in mai mare măsură ca pi­ formă preconizată va satisfa­ anexe puternice, capabile sâ
de pe băncile şcolii fără inte­
deţ. a directorilor şcolilor ge­ forma contabilă prin care să rea lor activă şi eficientă la Alfa Romeo şl Julicta („P o p u ­ nâ în prezent rolul social. ce intr-o mai mare măsură asigure o bună aprovizionare
lar"); BRAD: D eparte In Apus
nerale şi de 10 ani din ceJe se reglementeze această pro­ res şi dragoste faţă de mun­ obţinerea de rezultate econo­ („Steaua ro şie"); GURABAR- O primă prevedere a pro­ cerinţele salariaţilor şi ale în mod special cu carne.
trei municipii, liceelor de cul­ blemă, In care scop se cere şi ca fizică. In asemenea condi­ mice Elasticitatea gîndirii ZA: Reconstituirea („M ine­ iectului, aducătoare de îmbu­ membrilor lor de familie rezi­ Cantinele care funcţionează
rul"); ILIA: Răzbunarea sflti-
tură generală, de specialitate, ajutorul Inspectoratului şco­ ţii de pregătire nu va fl inu­ presupune înlăturarea tuturor tulul („Lum ina"). nătăţiri, e aprovizionarea cu dă şi din forma de conducere pe lingă combinat au o cres­
şcolilor profesionale a făcut lar Judeţean. til pentru societate, iar faptul reflexelor condiţionate obse­ mărfuri agroalimentare a a acestor unităţi. Colaborarea cătorie de porci şi din expe­
un prim bilanţ, analizlnd cu In mediul rural, instruirea în sine denotă un lucru deo­ sive. $j aceasta se poate face cantinelor. Se face din fondul şi consultarea permanentă rienţă spun câ astfel de cres­
simţ de răspundere rezultate­ productivA se desfăşoară în a- sebit de important şi anume numai printr-o muncă conti­ centra] şi astfel cantinele-res- dintre reprezentanţii salaria­ cătorii pot fi dezvoltate intr-o
le obţinute pe această linie, griculturâ. Aici, se impune ca că dascălii au înţeles menirea nuă şi perseverentă, printr-o taurant se vor bucura de pri­ ţilor şi specialiştii din ali­ limită insuficientă dacă hra­
măsurile de viitor ce se im­ Activitatea să fie de o nşa nouă a şcolii. Lecţia modernă prezenţă permanentă, A cadre­ oritate în asigurarea cu pro­ mentaţia publică în cadrul na porcilor se limitează la
pun a fi luate în concordantă manieră organizată Incit să trebuie să solicite mereu gîn- lor didactice, în mijlocul ele­ dusele de bază ca : făină, u­ comiietului de conducere se resturi de cantină. Sînt ne­
cu specificul fiecărei locali­ depăşească nivelul didactic direa elevului, contribuind la vilor — dar nu numai la fi­ lei, untură, carne, pîine etc.
tăţi sau unităţi şcolare. In­ urmărind în primul rînd ob­ elasticizarea ei. Pentru aceas­ rele de clasă — şl continuă Totodată se vor putea organi­ va reflecta pozitiv în conti­ cesare surse de furajare va­
nua diversificare şi îmbună­
riate. cu înaltă valoare nutri­
formările prezentate cu acest ţinerea unor producţii agri­ ta e necesar ca omul de la ca­ ridicare a propriei pregătiri j 10,00 „E x -T erra *71* — emlslu- za gospodării anexe mari tăţire a preparatelor ce se tivă
prilej de către unii partici­ cole ridicate. La Şcoala ge­ tedră să se specializeze, să se profesionale. î nc-coneurs de construcţii pentru creşterea unui număr servesc în cantina-restaurant. Propun, de asemenea, cai
tehnice pentru şcolari ;
panţi au oglindit rezultate nerală de 10 ani din Dobra, pregătească necontenit pen­ De noţiunea de calitate a | I 18,30 Economic, ştUo(A, condu­ sporit de animale şi păsări legea sâ dea posibilitate can­
meritorii, ce urmează să fie produsele obţinute vor fi fo­ tru a fi în pas cu cerinţele procesului instructiv-educativ : cere ; prin valorificarea resturilor DUMITRU BOGDAN tinelor-restaurant sâ-$i for­
generalizate la nivelul tuturor losite în primul rînd pentru societăţii. se leagă cu puternice impli­ j 19,00 Un virtuos al (am balulult provenite de la toate unităţi­ directorul Direcţiei meze fondul lor de ambalaje,
D um itru M arlncscu-Cluclu;
şcolilor. îmbunătăţirea hranei elevilor In cadrul dezbaterii a luat caţii şi activitatea directoru­ i I 19,15 T rag erea P ro n o cx p rcs; le de alimentaţie publică La comerciale judeţene pe care sâ-l administreze po­
Profesorul Traian Groza a- aflaţi în Internat, cantitatea cuvîntul tovarăşul David La- lui. Acesta are datoria să se j 19,20 1 001 de seri — emisiune o mai bună aprovizionare şi trivit cerinţelor specifice.
pentru cei mici ;
râta că Ia Liceul din Simeria, ce va depăşi necesităţile ur- zâr, secretar al Comitetului ocupe mai îndeaproape, cu | ; 19,30 T elejurnalul de seară; diversificare a preparatelor ABONAŢII VOR PRIMI O Cred câ nu este firesc ca di­
pe care !1 conduce, s-a orga­ mlnd să fie valorificată, iar judeţean de partid, care a mai mult simţ de răspundere ! 20,00 SO de ani, In 50 de cvo- contribuie şi posibilitatea a- ferenţa ta plata ambalajului
nizat un complex de labora­ fondurile obţinute să fie des­ prezentat principalele sarcini de tot ceea ce se petrece in | cArt. Anul — 1944; provizionârii de pe piaţa ne- MINCARE MAI BUNA Şl între preţul plătit la I.C.R.A.
toare amenajate cu sprijinul tinate autodotâril şcolii AŞA ce stau în faţa şcolilor de şcoală, de neajunsurile ce se i 20,10 Interm ezzo muzical cu orgnnizatâ în aceleaşi condi­ IA UN PREŢ şi cel primit de la I.R..V.A. sâ
cadrelor didactice, comitetu­ după cum relata directorul toate gradele, măsurile stabi­ mai ivesc, de munca pe care j Nicolae Albulescu ; ţii ca şi unităţile de alimenta­ fie supertatâ de către canti­
lui de părinţi, elevilor şl, bi­ Ioan Giurgiu, Jn cadrul In­ lite de către conducerea su­ o desfăşoară la clasă oamenii ; 20,15 T cle-clnem ateca: „RAzbu- ţie publică CONVENABIL nă, iar aceasta sâ se reflecte
i
nnrea*. Un fiim In pre-
neînţeles. al Inspectoratului de la catedră şi maiştrii-in- ! mierA pe (ară, cu Grcgo- îmbunătăţirea calităţii pre­ In cantinele Combinatului — cum se întîmplâ în pre­
şcolar judeţean In cadrul a­ structori. de ridicarea pro­ : ry Peek In rolul p r i n d ­ paratelor şi diversificarea sor­ siderurgic Hunedoara servesc zent — în costul mîneârii.
pol ;
cestui complex, laboratorul priului lor bagaj de cunoştin­ ; 21,50 Poşta TV. de Ion Buche- timentului acestora se vor rea­ masa cîteva mii de salariaţi Sînt convins câ noua lege
ţe profesionale, de conduce­
videofonic se impune ca o Pe marginea unei dezbateri re şi organizare. i ru ; liza şi prin asigurarea cadre­ din multe întreprinderi şi in­ cu privire la înfiinţarea şi
încununare a eforturilor pe i 22.0S Cadran Internaţional | lor de specialişti ; bucătari, stituţii ale municipiului. Evi­ funcţionarea cantinelor-res­
linia modernizării. Pentru a­ ConstatâriJe au scos la i- { 22,3S P en tru iubitorii muzicii cofetari, patiseri etc., pregă­ taurant va aduce un spor de
vealâ necesitatea de a exis­ ; de o p eră: „T u ran d o t" de dent câ toţi aşteaptă ca în
nul viitor se prevede reali­ ta mai multă iniţiativă din Pucclni (fragm ente). I n ­ tiţi în şcolile de specialitate urma măsurii cu privire la beneficiu oamenilor muncii
zarea claselor-cabinet In ame­ struirii practice elevii desfă­ perioară de partid pentru partea conducerilor de şcoli terp retează: M ariana Stoi­ ale Ministerului Comerţului crearea cantinelor-restaurant abonaţi ai cantinelor-restau­
najarea complexului de labora­ şoară o activitate socială uti­ continua îmbunătăţire, per­ pentru diversificarea formelor ca, Teodora Lucaclu, Lu­ Interior. sâ primească o mîncare bună, rant,
dovic Spiss ;
toare, un auxiliar preţios l-au lă care contribuie nemijlocit fecţionare a procesului in­ educaţiei prin şi pentru mun­ j 23,05 T elejurnalul dc noapte. O altă prevedere importan­ gustoasă, consistentă şi la un PETRU HERBAN
constituit atelierele şcolii în la formarea deprinderilor de structiv-educativ şi modul de că, pentru preluarea experi­ tă a proiectului de lege este preţ convenabil. Eu apreciez administrator unic al grupului
care-şi desfăşoară activitatea muncă ineît la absolvire aces­ realizare a acestora. în condi­ enţelor valoroase, cum ar fi şi introducerea treptată a sis­ câ acest deziderat firesc va de cantine ale C.S.
practică elevii. Grupele de tora să nu le fie ruşine să ţiile specificului şcolilor din cele privind angajamentele temului de autoservire. Direc­ fi împlinit într-o măsură mai Hunedoara
lâcătuşerie şi timplărie au muncească In agricultură. judeţul nostru Aşa după cum reciproce dintre şcoli şi uni­ ţiile comerciale au. pentru a­
confecţionat 40 de scaune me­ Crearea condiţiilor pentru sublinia vorbitorul, e necesar tăţile economice, cu avantaje tingerea acestui scop, posibi­
talice pentru laboratorul de realizarea unui învâţâmînt ca procesul de învâtâmînt ce educative şi materiale sub­ litatea de a utiliza in mod
fizică şi au asamblat como­ activ, care să accentueze la­ se desfăşoară în şcolile ju­ stanţiale pentru procesul de mai eficient baza tehnico-ma-
dele trnnsformlndu-le în me­ tura formativă a procesului deţului să se adapteze mai învâţâmînt. PROGRAMUL l : G.OO De la 6 la terialâ existentă, dotînd can-
se de laborator, iar pentru de instruire şi educare, se rapid la schimbările care au In concepţia noastră, a a- 9,30; 0.30 Viaţa cărţilor (relu o re); tinele-restaurant. prin redis­
laboratorul de biologie au e­ desfăşoară cu succes şi la loc în domeniul producţiei de râtat in continuare secretarul 10.00 Buletin de ştiri; 10,05 Mult tribuiri între unităţi, cu mo­
mt-e dragă Dobrogca; 10,30 Vreau
xecutat mese necesare micro- Şcoala generală din Geoagiu. bunuri materiale. în gîndire, Comitetului judeţean de par­ sA ştiu ; 11.00 Buletin de ştiri; 11,05 bilierul. vesela şi utilajul ne­
scoapelor Pînă la începutul După cum afirma directoa­ în activitate socială Este cu­ tid. modernizare înseamnă o Muzică uşoară in terp retată d e Fia- cesar procesului de produc­
via Buref: 11.15 1921—1971 Sem i­
lunii martie, atelierele de rea. Silvia Meza, aici s-au a­ noscut faptul că învâtămîntul selecţie riguroasă a noţiunilor centenarul P.C.R. Dinam ism şl ţie. îmbunătăţirea dotării
croitorie executaseră deja 350 menajat două laboratoare. E­ românesc dispune de un i­ esenţiale, eliminarea balastu­ glndlre creato are; 11.35 Noi cln- cantinelor-restaurant şi în
de halate ca care elevii să lu­ levii lucrînd el înşişi cu aces­ mens potenţial de inteligenţă, lui cc solicită efortul inutil tece Ir» clnsiea glorioasei an iv er­ special a bucătăriilor va per­
care se impune a fi mai larg
creze In laborator. te aparate au satisfacţia ob­ valorificat. De aceea, şcoala al elevului. In primul rlnd, sari; 12.00 Cintâ Sonny şi Cher ; mite extinderea reţelei de
12,10 Recital de o p eră; 12.30 Intil-
Pe linia amenajării şi or­ ţinerii unor rezultate exacte, este chemată sâ-l înveţe pe şcoala generală este chemată nlre cu melodia populară şi in ­ chioşcuri, unităţi mobile etc.
terpretul p referat; J3.00 R ad io ju r­
ganizării atelierelor şcolai^, le este sporit interesul pentru lineri să muncească în con­ sâ asigure acestuia orientarea nal; 13.15 A vanprem ieră cotidiooâ; pentru aprovizionarea salari­
a muncii productive efectuate manca practică în laborator, formitate cu exigentele vieţii, spie o meserie De aici de­ 13,27 Rebus melodU; 14.00 Com pozi­ aţilor cu micul dejun în tim­
pul .pauzei de masă, sarcină
ele către elevi, rezultate de dezvoltîndu-li-se spiritul de ale tehnicii moderne curge necesitatea ca toate o­ torul săptăm lnii: Joseph Jdpydn ;
bun augur s-au obţinut la Li­ observaţie şi de creaţie. Pe Învâtămîntul devine astăzi biectele de studiu sâ se pre­ 14.40 Din Înregistrările lui Ion care^pînâ în' prezent riu~a fost
Matache şl ale li'l Petrlcâ •Moţol;
ceul nr. 2 din Deva. Directo­ lîngâ atenţia acordată moder­ un domeniu productiv de lar­ teze la demonstraţii practice, ISiOO Buletin de ştiri; is.f)5 100 de rezolvată în ţoale cazurile în
rul acestuia. Valentin Oprea, nizării laboratoarelor, la Şcoa­ gă însemnătate şi semnifica­ rolul atelierelor, al laboratoa­ legende rom âneşti; 15,30 Pagini mod satisfăcător.
Proiectul de lege prevede şi
vocale şl o rchestrale din muzica
a'mintea cA „familiarizîndu-1 la generală din Geoagiu s-a ţie Dezvoltîndu-se conform relor devenind determinant. de estradâ ; 16.00 R adiojurnal ; măsuri pentru realizarea de
pe elevi cu realităţile tehnice, amenajat şi o minifermâ. unor comandamente ale pro­ Tot în această ordine de idei 16.15 Clntecc de Dinu Stekian ; către cantinele-restaurant a
16.30 Muz.ieâ uşo ară; 16.50 P ublici­
pregătirea practică poate în­ O minifermâ complexă s-a ducţiei materiale — activita­ trebuie să se intensifice de a- tate radio; 17.00 An*ena tineretu ­ unor venituri suplimentare
făptui şi un pas mai departe, organizat în cadrul Liceuluţ tea de bază a societăţii —, srmenea colaborarea şcolii cu lui; 17,3(1 Concert de muzică
p o pulară; 16.no Orele serii; 20.00
determinînd o profesionaliza­ din IIia. Planul de producţie acesta va trebui să răspundă întreprinderile dîn localităţile T ableta de seară; 20,05 Zece m e ­ menite sâ contribuie la îmbu­
nătăţirea calităţii mesei şi ief­
respective.
re, formindu-i deci pe elevi duce deocamdată la obţinerea întotdeauna şi comandamente­ lodii p referate ; 20,40 Interpreţi de
ca producători şi obişnuindu-i unui venit anual de 15 000 lor legate de dezvoltarea In activitatea desfăşurată scam ă ai clnteculul popular: M ă­ tinirea costului acesteia. Pe a-
să folosească nu numai teh­ le|. Pentru realizarea a o se­ complexă şi armonioasă a la clasă o atenţie deosebită rie LâLăroţu; 20,55 Ştiinţa la z| :
m uzicale:
Bijuterii
21.00
21.2S
va trebui acordată şi în conti­
nica cî şi unele clemente eco­ rie de teme prevăzute în pro­ personalităţii umane. nuare predării ştiinţelor so­ P.C.R. — 50. C onsem nări de E u ­
gen Florescu; 21,30 Revisra şlagă­
nomice ale procesului de grama de agricultură, legate Astăzi — a subliniat vorbi­ ciale, adevărată cheie a per­ relor; 22,00 R adiojurnal; 22,30 M u­
producţie-. O colaborare *e aplicarea metodelor agro­ torul — mai mult ca oricind, fecţionării procesului de în­ zică uşoară şl d e d an s; 22,55 M o­ TREPTC DE MARMURA
strînsâ are loc cu I. I. L. tehnice moderne, şcoala deţi­ noţiunea de calitate a învâ- vâtâmînt prin contribuţia ca­ m ent poetic; 23.00 Concert de se a ­
Deva. care, de fapt, pa­ ne o strînsâ legătură cu tâmîntului se situează în cen­ re şi-o aduce la formarea ră: 24.00 Buletin de ş u r i; 0,03-0,00
tronează şcoala. Aceasta a S M.A. din localitate şi cu trul şcolii româneşti. Faptul cunoştinţei ştiinţifice despre Estrada nocturnă.
transferat două maşini de in­ cooperAtiva agricolă. Dezvol­ este firesc, logic. O societate lume şi viaţă, în formarea Discuţia despre prezentul şi ori mai mare. E vorba şi aici rii ar fi un platou ideal de
jecţie pentru confecţionarea tarea în continuare a mini- care îşi propune să-şi măreas­ concepţiei filozofice a elevu­ viitorul întreprinderii „Mar­ de cai-putere, dar de altă na­ filmare pentru cineaştii îndră­
unor obiecte din polistiren. In fermei (ea are o livadă care că avuţia naţională prin pro­ lui mura" din Simeria, pe care tură. Şoferul, intr-un gest gostiţi de western.
duse cu o valoare mai mare,
general, conducerea şcolii a peste 3 ani va intra pe rod) mai variate şt mai complicate Munca desfăşurată de or­ doream s-o purtăm cu Adam profesional, are braţul reze­ In depozit işi uneau „desti­
căutat să orienteze pregătirea va putea asigura venituri im­ reclamă tot mai multă gîn- ganizaţiile de partid din şcoli, Todor, secretarul comitetului mat de geamul înalt al uşii nul" marmura roşie şi neagră
tehnîco-productivă a elevilor portante şcolii, care să se râs- dire. iniţiativă şi multă sprijinul acordat conducerilor de partid, ar fi putut începe — vădind, într-un fel, uşurin­ de Moneasa. marmura albă a
tn direcţii utile şi totodată frîngâ într-o autodotare mai isteţime tehnică, trebuie şcolilor, cadrelor didactice în in faţa a două fotografii aşe­ ţa cu care işi exercită munca. Ruşchiţei, cea de la Căprioa­
zate alături pe unul din cori­
ra, de culoarea cafelei cu lap­
corespunzător cu preferinţele consistentă. în realizarea u­ să-şi exerseze priceperile pe asigurarea unui l învâţâmînt PENTRU 24 ORE doare. Deşi ilustrau acelaşi lată, deci, o reducere con­ te şi cea de la Alun, cu fond
şi interesele acestora. Forma nui sistem de irigaţii simplu o scară imensă, cu răb­ de calitate, modern au deter­ lucru — transportul marmu­ siderabilă de forţe umane ca­ albăstrui sau verde, cu vena-
avansată de pregătire a per­ pe suprafeţe mai mici. dare şi perseverenţă. In acest minat ca în momentul de fa­ Vreme uşor Instabilă, cu ce­ rei către atelierele meşterilor re vorbeşte de la sine despre tură roşie, cafenie...
mis încheierea unui contract Rezultate promiţătoare pe context, un rol primordial re­ tă în şcolile judeţului sâ e- rul tem p o rar acoperit. Izolat — ele atrăgeau atenţia prin- ce a însemnat transformarea
linia modernizării laboratoa­ vor cădea ploi slabe şl averse socialistă a vieţii. A fost ne­ Blocurile colţuroase aştep­
co întreprinderea amintită relor şcolare, a amenajării şi vine cadrelor didactice De xi6te z.eci de laboratoare, pe­ tic ploaie. VInt slab din nord- tr-xm contrast izbitor. Deose­ voie şi aici — ca in toate do­ tau să fie transportate cu că­
vest. T em p eratu ra in uşoară
prin care şcoala se obligă să organizării microbiobazelorau acestea, de calitatea munctl ste 120 ateliere din care une­ scădere. Minimele vor 11 cu­ birea nu ţinea dc calitatea i­ meniile şi compartimentele rucioarele în sala gaterelor,
lor, depinde, în fond. calita­
le au început deja sâ încheie
maginii, ci de esenţă.
prinse Intre 3 şl 5 grade, Iar
execute obiecte din material fost reliefate şi de alţi parti­ tea propriu-zîsâ a procesului sau sînt în curs de încheiere m axim ele Intre 13 şi 17 g ra ­ din fotografii, executată Una vieţii sociale — să vină anii unde pinzele de metal cu
în
plastic. In cadrul atelierului cipanţi la discuţii. S-a reali­ instmctiv-educati v. S-a con­ a contractelor cu unităţile e- de. Dim ineaţa, ceaţă locală. 1936, înfăţişa o căruţă cu un socialismului pentru a i se dinţi de diamant o „meste­
da acestei pietre lumina
pe
s-au confecţionat stative de zat astfel un larg schimb de statat însă că mai sînt unele ronomice. Toate acestea dove­ bloc de marmură, la care e­ care o duce dc atitea veacuri că•* din zori şi pinu-n seară,
ca pe-o hrană. Permanenta a­
flori şi hărţi, diverse supor­ experienţă, Ideea de bază des­ cadre didactice care nu prea desc câ legarea procesului 1n- PENTRU URMĂTOARELE rau înhămaţi 24 de cai. Doi­ in molecule. Două imagini tingere a metalului de piatră
DOUA ZILE
turi etc Rămine ca Ia acest prinsă fiind necesitatea acce­ îşi fac din acest punct de ve­ structiv-educatriv de practica sprezece oameni stăteau de-o din două lumi deosebite fun­ produce multă căldură şi, de
liceu, conform Instrucţiunilor lerării ritmului legării pro­ dere datoria, nu depun toate productivă urmează o linie Vrem e relativ călduroasă, eu parte şi dc alta, pentru a le damental, dc la bază. Aceste aceea, procesului ii este dc
Ministerului Tnvâţâmîntului cesului instructiv-educativ de strădaniile, nu-şi folosesc po­ ascendentă, premisă a formă­ cerul schim bător. VInt slab da bice. In cea de-a doua fo­ fotografii, singure, ar fi fost nelipsit unul din cele patru
care prevăd ca beneficiile re­ practica productivă, precum tentele pentru a se încadra în rii unei personalităţi umane pinâ la potrivit din vest. T e m ­ tografie apare o autobascu­ în stare sd declanşeze profun­ elemente cite compuneau lu­
p eratu ra m inim ă va fi c u p rin ­
alizate de către elevi să fie şi a autodotârii laboratoare­ aceste norme. De aceea, şi cu armonioase. sa Intre 2 şl 5 grade. Iar m a ­ lantă puternică, ce transportă de meditaţii asupra întreprin­ mea alchimiştilor: apa sau
folosite de şcoală în vederea lor şcolare (planul de m,î- acest prilej s-a atras In mod M. BODEA xim a Intre 15 şl 18 grade. un bloc de marmură de două derii „Marmura". undina, cum o numeau ei
Dar discuţia cu A. Todor simbolic. Aceasta este şi cau­
s-a înfiripat undeva, lingă za şuvoiului de „lapte”, iz-
şase „cărămizi" de marmură vorît din marmură, ce dispare
care purtau fu ele sacra puri­ in gurile nevăzute ale. lutului.
tate a păminlului.
argi acţiuni v o lu n ta r-p a trio tic e marmură pentru export de mură sînt înrămate pe mese
In'altă sală, plăcile dc mar­
— Sint cîteva mostre
şi lustruite In urma acestei
A­
ceasta — a spus secretarul,
luind una in palme — va ple­ operaţii, ochiului ii este ofe­
şi
rit spectacolul ambalării
ca la Beirut, in Liban. transportării continue a pro­
— Ce fac cu ea ? — am pus duselor către beneficiari. To­
pe o lungime de 1 500 m, au Crăguiş se bucură azi de de însufleţiţi au fost oame­ n 50-a aniversare a parti­ bâtrînul losif Bulzan. om în noi o întrebare naivă. tul pare că s-a terminat aici,
plantat 50 de pomi fructiferi multe realizări, care de fapt nii, rezultă şi din comenta­ dului eu noi si importante vîrstâ de 81 de ani, n-a ră­ ~ O despică in felii de doi dar ne înşelăm .. $i vom spu­
{Urmare din pag. 1) rea a două cifre : devizul lu­ mas şi nu râmîne acasă. Fl centimetri grosime şi o folo­ ne de ce! Dacă am vrea să
şi au dat o înfăţişare nouă sfnt însuşi rodul muncii şi realizări sl pe târim edili-
zonelor verzi pe o suprafaţă hărniciei lor. crării se ridica la 98 000 lei, tar-gospodâresc. Aşa se face participă oriunde este ne­ sesc pentru covoare de mar­ dăm un alt nume acestei în­
de 5 000 mp. Intr-un sumar bilanţ al iar cheltuieli s-au înregis­ câ, paralel cu lucrările pe voie Ia muncă alături de mură cu flori... Cite nu se pot treprinderi simeriene, i-am
350 de pomi ornamentali. In Pretutindeni unde energia spiritului gospodăresc, meri­ trat de 64 536 lei. Diferenţa care le execută acum pe o­ concetăţenii săi si dovedeşte face ? Mai ales că înainte de putea spune „locul in care nu
celălalt capăt al judeţului — tinereţii a spus prezent, a tă subliniată construcţia de 33 464 lei, înscrisă la ca­ goare, cetăţenii au plantat multă pasiune şi hărnicie în a le-o trimite, ii dăm marmu­ se pierde nimic Tocmai
la Vaţa de Jos — uteciştii fost prezent şi frumosul şi Şcolii generale din Unirea pitolul economii., exprimă pomi fructiferi pe ambele muncă. Merită a fi eviden­ rei diferite nuanţe: alb-al- denumirea aceasta cuprinde,
bâstrui, roz, verde.,
au săpat şanţuri de scurgere utilul realizat de ei. (zidită, tencuită, împrejmui­ munca cetăţenilor care In părţi ale drumului ce leagă ţiat si comitetul de cetăţeni de fapt, un nou ciclu de fa­
tă cu zid din prefabricate, 37 de zile (cit a durat lucra­ satul de şoseaua naţională care se ocupă cu răspundere întreprinderea „Marmura” bricaţie: toate bucăţelele, plă­
săparea unei fîntini in curte rea) au efectuat peste 2 000 si au strîns materiale pen­ de construcţia magazinului poate fi văzută şi prin optica cile sparte, toate aşchiile de
etc.) şi darea ei (n folosinţă ; ore de muncă patriotică. tru construcţia unui maga­ sătesc Un sprijin deosebit cifrelor. Astfel, unitatea şi-a marmură iau drumul unei
La înfrum useţarea comunei terminarea — tot aici — o In executarea lucrărilor pe zin sătesc. Multă iniţiativă îl dă la executarea lucrări­ îndeplinit, cu 5 2iUi înainte staţii de concasare ce funcţio­
peste l 000 ml de trotuare „şantierul” de pe malul Gal­ si hărnicie în muncă do­ lor de înfrumuseţare a satu­ de încheierea primului tri­ nează in incinta întreprinde­
din beton; tencuirea cămi­ benei s-au evidenţiat cetă­ vedeşte Ionel Ciorogar. se­ lui şi losif Semăn, preşedin­ mestru al anului curent, sar­ rii. După ce se macină şi se
Duminică 4 aprilie a. c„ menit să o apere impotriva ţenii Gheorghe Dragota, Vi­ cretarul organizaţiei de par­ tele cooperativei agricole de cinile de plan la producţia cerne prin mai multe rinduri
nelor culturale de la Livezi,
gospodarii din cele 13 sate unor eventuale inundaţii. In Crăguiş şi Fărcâdin; termi­ zările Băcălele. Miron Hel- tid. om destoinic şî bun gos­ producţie globală, marfă vîndută şi în­ de site metalice, marmura se
ale comunei Vaţa de Jos, acelaşi scop, pe zona digu­ narea unui pod din beton la ioni şi mulţi alţii, ca şi de­ podar. care prin exemplul IONEL IVAN casată şi la export. S-au rea­ metamorfozează in boabe de
mobilizaţi de comitetul exe­ lui au fost plantaţi salcîmi putaţii losif Ilian, Ion Nei- său însufleţeşte si atrage Ia salul Teiu, lizat peste prevederile la zi, mozaic. Acestea sint introdu­
cuţii; al consiliului popular şi sălcii. Pe lingă construi­ Crăguiş şi multe altele. eoni, Lăscuţ Dâncescu, Petru muncă pe tot) sătenii. Nici comuna Lopugiu de ios 400 mc blocurt de marmură se intr-o maşină complexă, do­
comunal, au ieşit In haine rea şi repararea a 6 podeţe, Cu cea mai proaspătă rea­ Cinda. Participarea efectivă Şi piatră extrasă. 12 000 mp tată cu un grup electric de
de lucru să-şi înfrumuseţeze gospodarii din Vaţa de Jos lizare se mlndresc acum lo­ la muncă sau grija faţă de dale mozaicate şi 300 tone mo­ autosupraveghere, şi, in a­
comuna. După cum ne-a s-au îngrijit duminică şi de cuitorii satului Tuştea. Aici, mobilizarea cetăţenilor stnt zaic granulat. De aici dedu­ mestec cu pasta de ciment, de­
transmis primarul Remus zonele verzi. Astfel, au cu­ la începutul lunii martie, a merite deosebite ce le apar­ cem că activitatea întreprin­ vin la rîndul lor plăci mozai­
Miclean, cei peste 1 300 de răţat şi întreţinut parcul fost dat In folosinţă un pod ţin celor amintiţi. derii este direct proporţiona­ cate. (Dacă ar exista şi o ban­
cetăţeni care au răspuns ac­ staţiunii tn suprafaţă de a­ peste rlul Galbena. Necesi­ In dorinţa de-a întîmpina lă cu substanţa poetică a nu­ dă transportoare ataşată aces­
ţiunii iniţiate, au efectuat proape 3 ha şi au amenajat, tatea lui era mult reclamată sărbătoarea semicentenarului melui său. tei maşini, am avea un „ro­
reparaţii şi întreţineri la olit in satul de centru, cit de oamenii care nu puteau partidului şi cu alte rezulta­ Cifrele citate, fără îndoia­ bot" dc fabricat pardoseli).
drumurile comunale pe o şi in celelalte sate, incă 0,60 merge la munca dmpului te, la ora aceasta ne preo­ lă, formează la un loc buche­
lungime de 7 km, fiind ha de noi zone verzi. deeft trecind de-a dreptul cupă lucrări gospodăreşti tul de „flori de slîncă" al Oamenii de aici au, precum
transportate 30 tone dc ba­ Cu toate lucrările efectua­ prin apă. Dlnd curs cerin­ cum ar fi împrejmuirea că­ succesului — iar dincolo de el cioplitorul losif Sobodoş, tot
last de rfu Şi pietriş. De a­ te pentru frumuseţea de­ ţei lor, Comitetul executiv al minelor culturale din Livezi marmura işi păstrează albul alfabetul profesiei pe limba
unei dălţi din oţel rapid. Cu
semenea, s-au curăţat şi des­ plină a comunei au mai ră­ Consiliului popular comunal şi Fârcădin. construcţia u­ feciorelnic. CQ' tatuează pe trupul marmu­
fundat şanţuri marginale pe mas multe lucruri de făcut, Unirea — sprijinit de către
3 500 ml şi a fost continuată dar oamenii speră să le re­ comitetul de partid pe co­ nui alt pod la Crăguiş etc. Albul ci ireal ne face ca rei semnele nepieritoare ale
construcţia digului din zolve iu duminicile urmă­ mună — a trecut la acţiune. în depozitul întreprinderii să frumosului. Aceşti oameni mi­
nunaţi. ne fac să ne amintim
simţim multiplicată de o mie
staţiunea balnroclimatcri.că, toare. Cit de mult a răspuns POMPIIIU TAŞALA de ori imaginea formată in că anii copilăriei nc-au fost
construcţia podului — lung preşedintele Consiliului popular
de 46 m — cerinţelor şi. cit comunal Unirea faţa mostrelor. Am văzut, aici fermecaţi dc Feţi-Frumoşi ca­
re urcau in palate pe trepte
Rod al muncii şi hărniciei cerul prea albastru al acestui de marmură. Ne fac să fim
aprilie prins in chenarul u­
cetafenilor Satul nostru tot mai frumos nui pod rulant şi intins ca o fermecaţi incă o dată de vi­
itoarele trepte şi de cei care
prelată deasupra unor blocuri
uriaşe de marmură a căror
le urcă cu gîndul şi fapta,
strălucire o egalează doar ză­ pentru a le da strălucirea cu­
Satele comunei Unirea se nosc toate localităţile jude­ La fel ca în toate satele transformări şi devine tot pezile veşnice de pe ICiliman- tezanţă a caselor noastre.
inscriu armonios tn contex­ ţului Cetăţenii din Unirea, patriei noastre şi în satul mai frumos. Toţi gospodarii djaro. /Ista ne-a făcut sâ gin-
tul înnoirilor pe care le cu- Tuştea, Fărcădtn, Livezi şi nostru Teiu se produc noi de la noi vor sâ intîmpine dim că depozitul întreprinde- MARIN NESTOR