Page 26 - Drumul_socialismului_1971_04

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5053 © JOI 8 APRILIE 1971

PLENARA CONSILIULUI CONCURS

România în circuitul mondial ai valorilor
Hi OLTEAN AL SINDICATELOR Comitetul Naţional pen­ parate de radio, dc foto­
materiale şi spirituale"

tru Apărarea Păcii din Re­ grafiat efe ).
publica Socialistă România Rulelinele de concurs se
organizează un larg con­ pot procura prin comite­
rarea condiţiilor pentru ca Virgil Trofin — trebuie curs întitulat : „România
oamenii muncii să contribuie nu numai să urmărească tele dc luptă pentru pace
(Urmare dinoog. 1) efectiv la realizarea sarcinilor îndeaproape realizarea tu­ în circuitul mondial al va Judeţene, municipale şi o­
de producţie şi de educaţie. turor propunerilor şi su­ lorilor materiale şi spiri­ răşeneşti şi vor fi trimise
Programul dezvoltării econo­ gestiilor oamenilor mun­ tuale" la care poate parti­ pînă la dala de 15 iunie
desfăşurate de colectivele de mice şi social-culturale elabo­ cii ci să lupte pentru trans­ cipa orice cetăţean cu u­ 1971 pe adresa: Comitetul
oameni ai muncii din unită­ rat reprezintă în acelaşi timp punerea lor în viaţă. Pe a- nul sau mai multe buleti­ Naţional pentru Apărarea
ţile economice ale judeţului, şi programul de activitate a ceastâ linie trebuie intensifi­ ne de concurs. Ciştigători- Păcii, slr Polonă nr. 19,
de organele şl organizaţiile sindicatelor. Acest program cat controlul obştesc în vede­ lor li se vor oferi mari sectorul 1 — Bucureşti, cu
sindicale — conduse de or­ întruchipează experienţa noas­ rea îmbunătăţirii deservirii premii in obiecte (televi­
ganizaţiile de partid — vorbi­ tră, a tuturor, exprimă aspi­ generale a populaţiei, control zoare. magnetofoane, auto­ menţiunea „Pentru con­
torul a transmis din partea raţiile fiecărui membru al so­ turism „Dacia 1 100", a- curs".
conducerii partidului, a tova­ cietăţii. Tocmai de aceea, va care să se finalizeze în mă­
suri eficiente, iar modalităţile
răşului Nicolae Ceau^eseu, trebui să desfăşurăm o Inten­ de rezolvare a oroblemelor ri­
personal, calde felicitări pen­ să activitate organizatorică, dicate să fie făcute cunos­
tru rezultatele obţinute în a­ politică şi educativă pentru cute public, altfel acest con­ Bilanf şi angajam ent
nul trecut, în primul trimes­ ca oamenii muncii să înţelea­ trol nu are efectul scontat.
tru al acestui en. gă faptul că sindicatele au In continuare vorbitorul s-a
Din lucrările plenarei s-a datoria să pună pe primul referit la sarcinile ce le re­ De curînd, muncitorii, tehnicienii şî inginerii de la
desprins adeziunea totală a plan al activităţii lor reali­ vin sindicatelor pe linia acti­ Fabrica de aglomerare nr. întreprinderea de prefabricate din beton Bîrcea şi-au
activului de sindicat, a tutu­ zarea sarcinilor economice, să 2, care „hrăneşte" marile fur­ dat întilnire — împreună cu familiile lor — la Clu­
vităţii de protecţie şi secu­
ror oamenilor muncii din ju­ contribuie direct la ridicarea ritatea muncii, îmbunătăţirii nale de 1 000 mc de la Hu­ bul sindicatelor din Deva. Ei au sărbătorit cu această
deţ, faţă de hotârîrlle adopta­ nivelului de viaţă şi de civi­ stării de sănătate a salariaţi­ nedoara, aduce o valoroasă ocazie îndeplinirea şi depăşirea înainte de termen a
te de conducerea partidului lizaţie a întregului popor. In lor, ocrotirii mamei şi copilu­ VALORI PARALELE contribuţie la creşterea pro­ planului de producţie pe trimestrul I ac. Brigada ar­
nost/ru, de Congresul Uniunii legătură cu aceasta, trebuie lui, la obligaţiile ce le revin n- ducţiei de fontă şi reducerea tistică a întreprinderii a prezentat pe scena clubului
Generale a Sindicatelor din să acordăm toată atenţia pro­ cestora pentru crearea condi­ | consumului de cocs datorita un program ce a cuprins melodii de muzică populară,
România, angajamentul ferm blemelor legate de perfecţio­ ţiilor materiale menite să a­ Vechi lucrător. aslă2i mais­ muzică uşoară şi momente vesele prin care au fost e-
de a face totul pentru a tre­ narea continuă a calificării sigure satisfacerea tot mai tru la secţia de mase plastice, serviciului plan — n fost rea­ , eforturilor colectivului de aici videnţiatc şi satirizate u nele aspecte negative existente
lizată o producţie globală cu
ce la o muncă mai susţinută, oamenilor — muncitori, maiş­ deplină a cerinţelor celor ce tovarăşul Nicolae Voj ne re­ aproape 800 000 lei mai mare I de a produce şi furniza can- în procesul de producţie. Din cuvînlul celor care au
în vederea aplicării in viaţă tri, specialişti din unităţile e­ muncesc. Un compartiment lata zilele trecute despre lu­ decît sarcina planificată. A- I tităţi sporite de aglomerat vorbit la începutul festivităţii s-a desprins dorinţa co­
a documentelor adoptate de important în activitatea orga­ cruri care vin su caracterize­ cesl spor de producţie se ma­ autofondant de bună calita­ mună a întregului colectiv de a depăşi sarcinile de
congres. conomice. Judeţul dumnea­ nelor şi organizaţiilor sindi­ ze ascensiunea pe drumul per­ terializează in 24 tone pig­ plan şi dc a obţine producţii superioare din punct ile
voastră a atins un asemenea te.
Referindu-se la sarcinile nivel de dezvoltare, îneît pro­ cale îl ocupă munca de edu­ fecţionării şi diversificării menţi metalici şi 37 tone pro­ vedere calitativ şi în perioada ce urmează. Ei s-au an­
deosebite ale sindicatelor, to­ caţie în spiritul respectării producţiei in acest inceput .de duse din mase plastice intr-o Foto : N. GHENA gajat, totodată, să întîmpine semicentenarul partidu­
varăşul Virgil Trofin a sub­ blemele legate de calificarea legalităţii socialiste, al apără­ cincinal la Fabrica chimică gamă foarte variată. Economi­ lui cu noi rezultate valoroase în muncă.
liniat faptul că 5n etapa Şi ridicarea calificării profe­ rii şi dezvoltării avutului ob­ Orăşlie. Amănunte care, de ile la preţul de cost însu­
actuală de dezvoltare a so­ sionale a cadrelor trebuie tra­ ştesc. altfel, sînt caracteristice între­ mează 200 000 lei, iar benefi­
cietăţii noastre. sindicate­ tate de pe o poziţie mult mai Sindicatele — sublinia vor­ gii industrii a judeţului nos­ ciile suplimetitaro peste ISO 000
le să devină acea or­ înaintată. bitorul — trebuie să fie ex­ tru. angajată eu totalitatea e- lei.
ganizaţie profesională a cla­ Subliniind necesitatea ca ponenţii opiniei înaintate a nercfiilor sale tehnice, mate­ dc materiale se realizează in cm im niE tc m m t im un
— Mai concret, ce economii
sei muncitoare prin care sindicatele să participe în masei de salariaţi, să mani­ riale şi umane in marea în­
oamenii muncii să participe mod efectiv la aplicarea poli­ feste intransigenţă faţă de trecere închinată semicente­ economia naţională prin folo­
narului partidului.
în mod efectiv, nu numai la ticii partidului nostru de ri­ lipsuri, să promoveze şi să — Toţi cei peste 450 mun­ sirea produselor din mase
dezbaterea problemelor care dicare a nivelului de viaţă a stimuleze spiritul novator în citori ai secţiei sint efectiv plastice fabricate in primul
privesc buna desfăşurare a oamenilor, crearea unor con­ toate compartimentele de ac­ angrenaţi in intrecere, adu- trimestru al acestui an ? o m m mi
— Numai navetele cu dife­
activităţii Sn toate sectoarele diţii din ce în ce mai bune tivitate. cindu-şi din plin contribuţia rite utilizări vor aduce o e­
vieţii economice, politice şi de sănătate şi odihnă, vorbi­ Tovarăşul Virgil Trofin la bunul mers al procesului conomie de peste 72 000 mc
sociale, dar ş! cadrul organi­ torul a subliniat realizările şi-a exprimat convingerea că productiv. De aceea şi rezul­ material lemnos, iar diferite­ cheltuieli suplimentare pen­ tică dăunătoare şl costisitoa­
zat de participare a acestora deosebite obţinute, eforturile organele sindicale din jude­ tate noastre sint onorabile. le repere pentru industria tru aprovizionare, scad acu­ re pentru economia naţiona­
la conducerea treburilor din partidului şi statului nostru ţul Hunedoara vor dezvolta Dacă vorbim de diversifica­ constructoare de maşini, elec­ [flj/jj u ■lJIJJM mulările. lă. care afectează serios
societatea noastră, la rezol­ pentru creşterea standardului experienţa acumulată, că vor re, trebuie să arăt cu in pre­ trotehnică şi construcţii in­ Un alt aspect negativ care şi veniturile întreprinderilor.
varea concretă a sarcinilor e­ de viată al celor cc muncesc, depune toate eforturile pen­ zent producem peste 000 de dustriale înlocuiesc produse se desprinde din analiza mo­ Pentru câ producerea şi li­
conomice, politice şi sociale necesitatea popularizării largi tru a-şi aduce întreaga con­ repere de la simplele dopuri pentru executarea cărora erau nor deranjamente tectonice dului cum unităţile industri­ vrarea produselor de slahâ
care stau în faţa fiecărei uni­ a obiectivelor pe care parti­ tribuţie la înfăptuire.; s a b i­ pentru sticle şi ambalaje far­ necesare peste 5 3t)0 tone me­ în zona carierei Teliuc. Se ale şi-au onorat obligaţiile calitate. în ultimă instanţă,
tăţi. dul le-a stabilit pentru actua­ nilor ce revin colectivelor de maceutice pinii la complicate­ tal. poate să fie aşa. dar nici în- contractuale este acela că in nu reprezintă altceva decît
Această concluzie la care lul cincinal. Toate aceste pre­ muncă, la înflorirea pe mai le piese destinate industriei — La noi toată lumea în­ tr-un caz neonorurea contrac­ unele cazuri s-a pus un ac­ pierderi, irosire de muncă vie
s-a referit preşedintele Con­ ocupări trebuie să-şi găsească departe a economici, ştiinţei constructoare de maşini. Şi n- vaţă — ne spunea tovarăşul tului nu este urmarea aces­ cent prea mare pe latura can­ şi materializată care se su­
siliului Central al U.G,S.R loc în activitatea organizaţii­ şi culturii, la creşterea ne­ ceasfo evoluţie nu se va opri Ion tancu, inginerul şef al tor deranjamente, atît timp titativă a activităţii. neglî- portă de către economia na­
pune în faţa organelor şi or­ lor sindicale. contenită a nivelului de viaţă aici. Sarcinile care ne revin fabricii. Avem organizate cîţ planul de producţie la a­ jîndu-se tocmai partea cea ţională.
ganizaţiilor sindicale sarcini O îndatorire de mare răs­ material şi spiritual a) între­ de a valorifica cit mai efici­ cursurile de ridica» e a califi­ cest produs a fost realizat Ş> mai importaniă, calitatea pro­ Se impune deci o sporire a
de mare răspundere privind pundere care revine sindicate­ gului nostru popor ent toate resursele ne obligă cării pe toate schimburile, de depăşit eu cantităţi importan­ ducţiei. Este cazul să reamin­ preocupării atît din partea
la noi căutări.
îmbunătăţirea stilului şi me­ lor este aceea de a fi receptive Participanţii la plenară au instruire practică şi teoretică. te. Pentru restul contractelor tim câ nu es»e suficient ca
todelor de muncă, perfecţio­ faţă de propunerile oamenilor adoptat în unanimitate o te­ — In primul trimestru din In prezent 30 de tineri se ca­ restanţă se promite că aees o întreprindere să livreze comitetelor de direcţie cU şi
narea întregii lor activităţi. muncii şi de a-«şi spori răs­ legramă adresată Comitetu­ acest ou — ne informa tova­ lifică prin ucenicie la locul tea vor fi onorate în primele produsele c o n tr o a le la ter­ din partea colectivelor de
„Sarcina fundamentală a punderea în rezolvarea lor o- lui Central al Partidului răşul Petre Dumitru, şeful de muncă, formă dc învăţă- 10 zile ale lumi aprilie. Dar muncă din unităţile care au
sindicatelor — a subliniat peralivâ şi competentă. Sin­ Comunist Român, tovarăşu­ mint care h noi a 'dat rezul sc pune întrebarea : de ce cu menele stabilite, ci este ne­ avut asemenea situaţii, pen­
vorbitorul — constă în asigu­ dicalele — sublinia tovarăşul lui NICOLAE CEAUŞESCU. tate dintre rele mai bune. 10 zile inlirziere şi nu la voie ca aceste produse să fie tru realizarea integrală. cu
Despre muncitorii fabricii, termenele prevăzute ? şi de calitate, să fie utile produse de calitste. a obliga­
Coborîin domol cu colivia despre aceşti tineri inimoşi pentru beneficiai*i, adică sâ ţiilor asumate prin contrac­
cei 250 m spre rampa pu­ am aflat amănunte in plus de Întreprinderea minieră Bar se încadreze în normele func­ tele încheiate, cu produse ca­
lului h-50 de la mina est a la maistrul ton Lupu, omul za nu a onorat un contract ţionale convenite între părţi. re sâ se justifice deplin ca
exploatării din Teliuc. De de la care fiecare a avut cile pentru sulf. către Uzina din Spre exemplificare se poate valori de întrebuinţare pen­
aici ne deplasăm mai depar­ ceva de învăţat. Şi au itivă- Năvodari. întruni instalaţia arăta câ în trimestrul recent tru beneficiarii direcţi şi pen­
te prin galeria centrală a ţat Asinefla Iov sau Ion Tur- dc preparare nu şi-a atins încheiat întreprinderile din tru economia naţională. Nu­
orizontului eu bolta puter­ dăşan execută astăzi repere parametrii 'clinici proiectaţi judeţ au livrat beneficiarilor mai aşa se poate ridica acti­
nic luminată de becuri. Ur­ cu un inalt grad de dificulta­ Situaţii similare se întâlnesc lor. în 43B de cazuri, produ­ vitatea economică pe o treap?
căm suitorul, înalt de peste te ; iar Florea Mogîldra, şi la l P.B Bîrcea. CE.I L se necorespunzâtoare calita­ tâ calitativ superioară care sâ
•30 metri, construit de bol- Gheorghe Nănuu mulţi al­ Deva î.l.C. Deva şi altele. tiv corespundă pe deplin etapei
ţii sint in fruntea întrecerii
ţari — şi în abatajul 52 ni pentru realizarea uncr produ­ Net espectare* obligaţiilor Pe bună dreptate în faţa actuale în cai-e n« trebuie ne­
se înfăţişează ochilor tablo­ se de bună calitate. contractuale are. desigur, im­ unor astfel de situaţii se pu­ glijat nimic, cl trebuie făcut
ul viu al unei munci efer­ plicaţii economice profunde ne întrebarea i activitatea c- totul pentru sporirea eficien­
întrecerea chimiştilor gene­
vescente desfâşurală de că­ rează dc la o zi la alta noi Pe lingă câ beneficiarii nu-şi uitaţilor care au livrat la ca­ ţei întregii activităţi. Numai
tre minerii din brigada co­ valovi pe graficele de produc­ pot realiza planul de produc­ litate necorespunzâtoare pro­ aşa toate întreprinderile Ju­
munistului Gheorghe Iacob. ţie, valori mereu amplificate ţie se nasc şi unele efecte ne­ dusele contractate poate fi deţului vor putea fi la înăl­
Staturile robuste ale mine­ de ridicarea caratelor“ mun­ gative ca folosirea incomple­ «oprecîatâ pozitiv ? Pot con­ ţimea tradiţiilor, îndeplinin-
rilor se contopesc cu cele cit din citadela chimică a O- tă a capacităţilor dc produc­ ducerile acestor unităţi sâ a­ du-şi exemplar sarcinile tra­
ale maşinilor de perforat răştiei. ţie şi a forţei de muncă, efi­ firme câ şi-au făcut datoria sate de conducerea de partid
La casa de cultură orăşe­ studii referitoare Io diver­ care muşcă ritmic din pere­ cienţa economică prevăzută (aţă de beneficiari ? De bu­ în acest prim an al noului cin­
nească, Ia cele două cluburi se boli ce se manifestă în deschis expoziţia „Realizări tele de minereu. Dintr-o D. CORNEL nu se mai realizează, se fac nă seamă câ nu I Este o prac­ cinal.
ale cincinalului 1966—1970".
muncitoreşti, „Siderurgistul" rîndul femeilor, la diferite parte, alţi mineri vin în ur­
şi „Constructorul", din Hu­ sectoare de activitate. De a­ Prezentări de filme româ­ ma celor care exploatează
neşti au fost făcute şi Ia
nedoara au avut Ioc simpo­ semenea, la unităţile de co­ Reea („Baladă pentru Mă- armând cu grijă abatajul.
zioane cu teme din lupta ile­ pii aparţinătoare combina­ riuca"). Călan („Căldura"). Unul din mineri. Mircen
gală şi activitatea partidu­ tului s-au efectuat controa­ Chitid („Prea mîc pentru un Coşarcă, lucrează pe maşina
lui, cu aspecte şi exemple le obşteşti de către mem­ război atît de mare"), Beriu de încărcat. 11 observăm
din lupta muncitorilor din brele comisiei femeilor, în („Dacii". „Columna", „Răs­ cum manevrează hotârît
Valea Jiului, din Judeţ, sus­ urina cărora s-au făcut pro­ coala" şi „Pădurea spânzu­ manetele, «aşezind minereul Jdlent şi bogăţie artistică
ţinute de activişti de partid. puneri de îmbunătăţiri pri­ raţilor"), Baru şi Pui („Sen­ în siloz.
Alte teme despre cunoaşte­ vind condiţiile şi buna în­ tinţa"), Nădăştia de Jos — Oamenii pe care îi ve-
rea legilor statului nostru, grijire a copiilor. Au fost („Castelul condamnaţilor”).
hotăriri şi decrete privitoa­ făcute amenajări interioare La Boşorod, Tuştca şi Ştei,
re Ia păstrarea avutului ob­ şi înlocuit mobilierul în a­ pe marginea filmelor docu­ Cel ce poposeşte, in aces­ pe costumele fn miniatură te Şcoala generală nr. 5 Petri- ‘de talent şi bogăţie artisti­
ştesc şi a respectării norme­ ceste unităţi şi altele. mentare „Sîmbra oilor", te zile, la Galeriile de artă trimite îndată spre ţinutul la. Liceul nr. 2 Deva, Şcoa­ că. grija cu care dascălii,
unde
Caraş-Scverinului, de
la generală şi Liceul Sime-
lor de convieţuire socială, din Deva sau in cele două copiii şi-au expus obiectele ria sint cele mai reuşite, dar organizaţiile de pionieri se
cu exemplificări au fost „NuntB ţărănească", „Roata „Secretul" săli ale liceului „Decebal", de o autentică artă. Incrus­ privirea iţi este furată de ocupă de pregătirea şi edu­
carea pentru muncă a celor
devenite ad-hoc gazde ale u­
prezentate de Jurişti, cadre Recent, la clubul „Side- feciorilor" şi „Şcoarte popu­ nor exponate de artizanat, taturile iu lemn ale elevi­ gingăşia cromatică adusă de mici. Ea este răspuns faptic
didactice şi medico-sanita- rurgistul" peste 150 de fe­ lare". a fost organizată o capătă sentimentul că parti­ lor reşiţeni. prezentate prin exponatele şcolilor generale măsurilor luate de partid
re. Numărul participanţilor mei au luat parte la simpo­ seară folclorică, iar la Dobra cipă la un autentic festival blidare, tăvi, porţi, depăşesc, Călan, nr. J Deva, Liceul pentru apropierea invăţu-
la aceste manifestări a fost zionul organizat de comite­ şi Miliăieştî, filmele „Româ­ succesului al artei populare româneşti. pur şi simplu, aşteptările, Haţeg, şcolile generale nr. 1 mintului de viaţă — proble­
de peste 4 700. tul municipal a] femeilor, in nia inedită", „Băiatul şi fur­ Imaginea o dă dansul culo­ iar suita dc reproduceri du­ şi 2 Brad, de costumele pă- mă analizată şi la dezbate­
tuna", „Cucerirea sunetului"
La universitatea populară colaborare cu comisiile fe­ şi „Mişcarea planetelor" au rilor prins intr-o neasemuită pă Grigorescu şi Aman, dureneşti şi momîrlăneşti rea directorilor coordonatori
de pe lingă comitetul sindi­ meilor din întreprinderi constituit tema unei seri şti­ horă românească, coborită realizată pe lemn şi sticlă de la şcolile generale nr. 5 din judeţ, a directorilor şco­
cal al C.S. Hunedoara func­ Simpozionul cu tema „Fe­ inţifice. O seară de ştiinţă din zonele folclorice ale ju­ de copii din. judeţul Alba, Hunedoara şi nr. 5 Petro­ lilor generale, liceelor teo­
ţionează n secţie specială meia în viaţa României so­ popularizată s-a organizat deţi lucrînd aici — ne spu­ deţelor Alba, Bihor, Cluj, impresionează vizitatorul, Tu- şani. de şorţuleţele de la retice şi de specialitate. In­
pentru femei, cu un număr cialiste" a fost susţinut de ta Sălaşu de Sus, după ca­ ne Cozma Culcea, secretarul Caraş-Severin, Gorj şi Hu­ demnindu-l să aducă laudă Şcoala generală nr, 2 Deva, dicaţiile Comitetului jude­
micilor mari autori.
de 108 femei. Tematica prof. Ana Găvănescu, de la re au urmat filmele : „Arme comitetului de partid pe ex­ nedoara. Sint judeţe care, de macii şi albăstrelele rup­ ţean de partid la această
cursului este ..Femeia în liceul nr. 2 şi învăţătoarea ale cunoaşterii", „Ciclonii- ploatare — adică oamenii pentru prima oară, s-au „in- Dar nu e piesă care să te din cimp şi brodate nea­ dezbatere au dus la întări­
semuit pe sute de feţe de
societatea socialistă". Din no­ Sabina Buşui, de Ia şcoala antieielonii" şi „Secretele din brigada lui Iacob, au tUnit1' intr-o expoziţie de nu-ţi umplă ochii şi inima mese. şerveţele şi ştergare. rea legăturii dintre procesul
instructiv-educativ şi practi­
artizanal realizată de copii.
iembrie 1969, cînd a luat fi­ generală nr. 3. iar un grup trecutului", iar la Sitvaşu de dat pe primele două luni Ideea organizării expoziţiei de admiraţie. Salba de cu­ Zona Bradului şi-a trimis ex­ ca productivă. Un prim răs­
inţă, s-au prezentat aici mai de pionieri au completat ex­ Jos au fost prezentate fil­ ale anului în curs 500, tone aparţine judeţului gazdă şi sături şi obiecte în lut, lemn ponate care descoperă au­ puns — participarea presti­
multe teme, ca : „Obiective­ punerile ' făcute cu versuri mele „Un măreţ program de de minereu peste plan din ea s-a născut şi a fost im­ şi fier forjat, dăruită de hu- tentici intarsieri, meşteri de gioasă a şcolilor hunedore-
nedoreni, poarta in ea fru­
le planului cincinal 1971­ şi cântece închinate partidu­ propăşire economică", „Bo­ cele I 000 de tone cit ş-au pusă — aşa după cum afir­ museţea acestor locuri. Ai căsuţe moţeşti in miniatură, ne cu lucrări de reală va­
1975 şi rolul ce revine fe­ lui. angajat sâ extragă în cin­ ma la deschidere preşedin­ vrea să spui că exponatele sculptori in lemn şi neîntre­ loare la expoziţia interjude­
meilor din ţara noastră pen­ găţie şi calitate" şi „Agri­ stea semicentenarului parti­ tele Organizaţiei judeţene a cu îmbinarea de culori in cuţi olari. ţeană de artizanat a pionie­
cultura socialistă în plin a-
tru realizarea lor", legat de MARIA STOICA vint". dului. Aceasta este cu ade­ pionierilor — de o realitate care predomină roşu şi ne­ E greu să cuprinzi in che­ rilor şi elevilor, care se în­
contribuţia ce le revine sa­ C S. Hunedoara vărat o performanţă Ia re­ care ne dă îndreptăţite mo­ gru, oferite de şcolile gene­ narele unui reportaj frumo­ scrie printre manifestările
lariatelor combinatului nos­ La organizarea acestor alizarea căreia au contribuit tive de mîndrie: in şcolile rale din Vulcan, nr. 1 Lu- sul pe care-l atestă expozi­ meritorii aduse ca omagiu
tru in procesul de produc­ manifestări cinematografice Gheorghe Alimpescu, Ion judeţului nostru, la oraşe şi peni, Lăpuşnic, Orăştie, Pui, ţia interjudeţeană dc artiza­ partidului la jubileul sau.
ţie, „Momente din lupta şi Printre numeroasele ma­ şi-au adus contribuţia direc­ Oprea, Nicolae Moldovan şi sate, in cercurile pionierilor Dobra, Balşa, Băiţa, Bucu- nat a pionierilor şi şcolari­
activitatea P.C.R", „Cu­ nifestări culturale închinate tori de şcoli şi cămine cul­ toţi cei de aici. şi in cadrul activităţilor teh­ reşci, Roşcani, Liceul şi lor. Ea relevă, insă, dincolo LUCIA IICIU
noaşterea şi respectarea le­ aniversării semicentenaru­ turale, cadre didactice, ingi­ A da 500 tone de minereu nico-productive, elevii pa­
gilor statului nostru". „Şcoa­ lui partidului ce se desfă­ neri Bgronomi şi lucrători peste plan numai în două sionaţi de creaţie se dove­
la şi familia", „Rolul ma­ şoară în aceste zile se re­ dîn reţeaua cinematografică. luni şi numai de către co­ desc a fi artişti mari, demni
mei în educarea copiilor în marcă cele întreprinse de Consemnăm numele câtorva lectivul unei brigăzi minie­ continuatori ai vestiţilor
meşteri artizani din Zarand,
Gh. lanculescu,
dintre e i:
spiritul dragostei faţă de către Întreprinderea Jude­ re reprezintă într-adevăr un Ţara Haţegului, ţinuturile
lucru bun, iar brigada
lui
muncă şi faţă de patrie", te­ ţeană cinematografică in co­ Olga Alexoi. Marla Tirines- Gheorghe Iacob are toate pădurenilor, Orăştiei sau
laborare cu aşezămintele cu, Ioan Ştefan, Virgil Pop. Văii Jiului.
me susţinute de ingineri, motivele să fie mîndrâ de
culturale şi şcolile generale Alex. MecJaru, Dumitru Ra- Desparţi cu greu privirea
directori din conducerea din diferite localităţi ale hotă. Nicolae Butu, Laurean rezultatele muncii sale. To­ de suita de exponate a fie­
tuşi, care sâ fie „secretul"
combinatului, jurişti, cadre Judeţului De pildă, la cine­ acestor realizări din subte­ cărui judeţ. De la un finut
din învăţămint. matograful „Minerul" din Turcu, David Haicu, Ana ran. ştiut fiind faptul câ la altul piesele işi dau mina
Gurabarza, prof. Nicolae A* Mardari, Maria Avramescu, fntr-o fericită îmbinare şi,
Comisia femeilor de pe lic a făcut prezentarea fil­ anterior aceiaşi oameni, de­ totuşi, fiecare işi are parti­
lingă comitetul sindical din Viorel Munteanu, Lenntin şi au muncit destul de bi­ cularitatea, specificul lui.
mului artistic românesc „Pă­ Popa, Ioan Marica şi alţii. ne, n-au realizat asemenea
C.S.H, şi-a trecut în planul Copiii Gorjului ;i-au încu­
durea spânzuraţilor", iar în rezultate Una dîn explica­ nunat arta brodată pe fir cu
de muncă întocmirea unor holul cinematografului s-a D. C. ţii ne-a dat-o însuşi şeful neasemuite marame şi ii;
acestei brigăzi t cercul micilor sculptori de pe
v. J — In lupta pentru o pro­ meleaguri brăncuşiene işi a­
ducţie mare de minereu testă talentele printr-o au­
trebuie sâ mărturisim câ tentică „poartă a sărutului'\
am primit sprijinul direct o „masă a tăcerii" şi o „co­
loană fără de sfîrşit1'.
Bi­
al inginerului Francîsc He-
„Partidului, inima şi versul!“ gheduş. şeful minei est. To­ horul se detaşează prin sui­
ta de carpete in care, prin
varăşul inginer a venit aici
direct din facultate, mun­ mii şi mii de noduri, feti­
cind şl formîndu-se alături ţele au împletit flovile cule­
Aşa a fost intitulat spectacolul închinat bertăţii" de V. Tulbure — au cucerit a­ de noi. Aici a fost primit se cu privirea de pe pajişti­
marii sărbători q semicentenarului. pe plauze binemeritate din partea publicului şi în partid. Eu cred câ le in care-şi scaldă copilă­
care pionierii şi uteciştii de la Şcoala ge- spectator. Cu aplauze au fost răsplătite prezenţa şefului minei în ria. A adus Bihorul imple-
ncralâ dc 10 ani nr 1 din Hunedoara şi sotistelc vocale Valeria Petric, Eleno mijlocul nostru — urmărind tituri din pai cu chip de co-
l-au prezentat recent în sala clubului Matei şi Geta Luncaşu. precum şi forma­ nemijlocit procesul de pro­ şuleţe şi veioze, casele cu
„Constructorul" din localitate. ţia de muzică uşoară „Visătorii" cu solis­ ducţie —. apoi aplicarea u* meşteşug incrustate, pirogra­
Corul — cu cintecele „Al partidului tele sale Ana Baco şi Vilda Dobrater. nor metode de înaltă pro­ vură din care răsar portre­
drag nume", „Drag pămînt românesc" şi Montajul titcrar-muzical „Sună tulnic, ductivitate şi efortul una­ te ori peisaje, iar Clujul işi
atestă prezenţa prin nease­
„Komânaşul" (sub bagheta dirijorului ziceţi strune", cu care s-a încheiat spee nim ol ortacilor mei sînt
prof. Ioan llartli), Bernadetli Stel/.ncr şi tacolul, a venit la vibrantul omagiu adus eîţiva faclorî-chete care ou muitul colorit al costumelor
Eleno Rudoi — cu recitarea poeziilor partidului cu frumuseţea plaiurilor liu- concurat la obţinerea rezul­ naţionale, săculeţe şi şterga­
„Partidului" de N. Labiş şi „Stejarul li­ nedorene. tatelor prezente. re. Strălucirea paietelor de Exponatele sint viu admirate de către vizitatorii mici şi mari. Foto : V. ONOIU
i. CINClŞAN