Page 27 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 27
3
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5053 • JOI 8 APRILIE 1971
IflIU .....II
mulat cu serviciul la I.E.C.
r r m $ Deva. unde lucrează şi acum.
„Am sau nu dreptul la sporul
3 f - de continuitate în muncă ?“
— ne întreabă cititorul.
Răspuns : Da. are dreptul.
Pentru relaţii suplimentare îl
sfătuim sâ citească Legea nr.
1/1970
Florica Pîsu, din Bâiţa, în
cmrtiE persomujatu şani. ne spune că în luna grijitoare la o şcoală de pe
Cornel Bcrindci. din Petro
raza comunei, ne spune eâ es
aceasta (aprilie a.c) se va te angajată cu o Jumătate de
pensiona datorită unei boli. normă Ar vrea sâ ştie dacă
Cititorul ar vrea sâ ştie da
Ne aflam pe platforma Am aflat de la secretarul şi să depăşească sarcinile această perioadă se ia în cal
O.S.M. nr. 1 împreună cu de partid că pe acest oţelar de plan. Organizează schim că are sau nu dreptul la con cul la stabilirea pensiei pen
Emtl Delapeta, secretarul il cheamă 'J'raian Birlea şi bul cu mult discernămtnt, se cediul legal pe amil 197). tru limită de vîrstâ. Răspuns)
comitetului de partid ol sec este prim-topitor la cupto preocupă de aprovizionarea Răspuns : Da La d^jfca cînd o Da, se ia
ţiei. rul nr. 4, din cadrul schim cuptorului cu materii prime sâ înccte/.e activitatea, la pro Ion Popa, din Hunedoara,
In faţa cuptoarelor de a- bului C; că are 48 de ani şi şi materiale necesare, urmă punerea comisiei de experti nc relatează că în cartea
lc4 — care in anul 1970 au de 24 ani — deci jumătate reşte cu multă atenţie faze ză medicală, unitatea la care dumnealui de muncă sînt
dat peste plan 4 798,9 tone de virstă — lucrează la a le de elaborare, respectind lucrează îi va compensa în
oţel, obţintndu-se o econo ceastă oţelărie. In anul 1970 consumul specific pe şarje. bani concediul lega) de odih menţionate unele date şi ex
mie de 7 615 000 lei — se a echipa pe care o conduce a Mereu se preocupă de creş nă, proporţional cu timpul e* presii ce se cer lămurite, la-
flau cu siluete vinjoase o- dat peste plan 101,1 tone o terea cadrelor tinere şi asi fectiv lucrat tă-le: In 7 iulie 1956 s a an
ţelarii (nfierbintaţi de tem ţel, iar in acest an plnă In milarea noilor mărci de oţe loan Nicula, din Deva. ne gajat şi a lucrat fără între
peratura inaltă a oţelului li 2iua măreţului eveniment, a luri. Este un comunist com relatează că este angajat în rupere pînă la da^a de 16 oc
chid. La masa de comandă a sărbătoririi semicentenaru bativ, care tşi rezolvă cu rîinpul muncii din 11 ianuarie tombrie 1959. eînd'B plecat în
cuptorului nr. 4 im om de lui, au hotă rit să obţină pe multă conştiinciozitate sar 1961. De atunci şi pînă acum armat.i. In deccij^rie 1960
statură potrivită dirija cu ste plan 150 tone oţel şi un cinile de partid. dumnealui nu a încetat nici s-a lăsat la JKră, reve
mişcări calme aparatura In sortiment de 100 la sută — Traian este o mfndrie odată activitatea nind la vechut. loc de
tr-un moment şi-a pus cas — Acest comunist, născut a colectivului nostru — spu „De la ce dată voi avea muncă după 21 fflb zile (n
ca cu ochelarii de cobalt şi Intr-o familie de moţi, din nea şi Gheorghe Stoica, loc dreptul sâ primesc 5 la sută cartea dumnealuil“ e muncă
a inceput să conducă maşi părţile Cimpeniului — spu ţiitorul secretarului comite Intrarea schimbului de noaple în şut la mina Dil]a. funcţionarii au fâcift' 'menţiu
na de ajustat, pentru hilolu- nea Emil Delapeta — lu tului de partid. De cite ori spor de continuitate în mun nea „angajat" în Joc de „re
rarea uzurilor de pe pereţii crează aici din anul 1947. In discutăm cu el, ne vorbeşte că ?" — ne întreabă cititorul. venit din armată".
cuptorului. La un semn al această oţelărie, de altfel, cu multă competenţă despre schimbul de dimineaţă (sn.). Răspuns : De )a data de 1 fe
lui a apărut macaraua de s-a şi calificat ca topitor. caratele oţelurilor... Cînd ieşim din schimbul de bruarie 1971. Chiar dacă au făcut men
şar)are care şi-a introdus Mai tirziu a devenit prim- noapte trebuie sâ mai rămi- Maria Sîrbu. din Baru. lu ţiunea de „angajat" în loc de
braţul Cu ..troaca" plină de topitor şi şef de echipă. Noi adăugăm că şi atunci nem 2-3 ore la instructaj, de crează ca îngrijitoare la Şcoa „revenit" cum de altfel se
fier vechi. La alt semn tot Troian liirlea, veteran al o- clnd vorbim despre prim-to- şi sîntem obosiţi. Am propus la generală din Livadia. Sem menţionează la cei care se re
atît de imperceptibil, o altă ţelăriei noastre, respectă in pitorul Traian Birlea, tre şefului de formaţie sâ fim in natara scrisorii ar vrea sâ cu întorc la aceeftşi unitate, to
macara — cea de alimentare strucţiunile de lucru şi pe buie să amintim neapărat struiţi cînd sîntem în schim noască dacă are sau nu drep tuşi dumneavoastră nu aveţi
a cuptorului — a lăsat să cele tehnologice, işi preia caratele personalităţii sale bul de zi. după ce se termină tul la concediul legal de odih activitatea întreruptă. Acest
curgă din oală, pe rină, fon cuptorul cu cea mai mare a distincte de oţelar! programul nostru de lucru, nă. Răspuns : Da, aveţi drep lucru îl pot vedea şi func
ta lichidă adusă din melan- tenţie, conducind activitatea INSISTAŢI 1 tatea întreprinderii dumnea însă dumnealui ne-a răspuns: tul Planificarea concediului ţionarii după datele înscrise
jor. Cuptorul era hrănii in aşa fel incit să realizeze IOAN VLAD voastră şi am solicitat să mi pentru dumneaei se face de în cartea de muncă. In con
A „Eu, unul, nu râmîn după o
— In anul 1969, luna au se reţină rata din banii ce rele mele de serviciu !" O da către Consiliul popular al cluzie. dumneavoastră aveţi o
)a lichi
urma sâ-i primesc
IN SLUJBA V IE Ţ II gust sau septembrie — spu dare. In felul acesta, funcţio tă cu instruirea ar trebui re comunei Baru. Indicat este ca activitate neîntreruptă în
muncă de 14 ani şi 6 luni Pe
îngrijitoarele de la şcoli sâ e-
ne cetăţeanul Gheorghe Fa
vizuită şi atitudinea şefului
na — om fost angajat la nala Firicicâ Mariana mi-a de formaţie... fectuezc concediul de odihnă rioada cît aţi fost în armată
U.M.T.F. Sebeş (sectorul Ha comunicat că a reţinut rata în perioadele cînd elevii sînt se ia în consideraţie la stabi
Despre medicul Emil Goia, lui şl cu personalul mediu vinte simple şi scumpe s1nt aşa cum am rugat-o eu. To — Cercetînd cele sesizate în vacanţă. lirea pensiei şi la acordarea
specialist cardiolog la Spi reprezintă unul din ,,secre prezente în multele scrisori ţeg, coloana Cîrneştl) ca a de dv. — răspunde comitetul Roman Avram, salariat la
talul unificat din Deva. to tele" rezultatelor bune obţi care vin pe adresa medicu jutor de şofer. Intruclt nu tuşi. tovarăşii de la O C.L. a- de partid din C.S H — am I E.C. Deva. ne roagă să-l lă concediului legal de odihnă,
varăşii săi de muncă au nu nute în munca de salvare a lui Goia din partea diferiţi ml s-a dat postul respectiv, firmâ că nu le-aţi dat nici un constatat că, într-adevâr, in î.a calcularea sporului de
mai cuvinte de laudă. Fiu vieţilor omeneşti. lor pacienţi. am lucrat o singură zi şi am ban şi ca atare mi-au reţinut struirea pompierilor voluntari murim într-o problemă Din vechime neîntreruptă în mun
al acestor ţinuturi, işi pro In cabinetul de lucru al Despre omul nou — crea plecat. , Totuşi, cartea de tot mie rata, plus majorări se face dimineaţa intre orele 1906 şi pînă în luna iunie 1969 că această perioadă se exclu
fesează meseria nobilă pe medicului Emil Goia se află ţie şi, in acelaşi timp, crea muncă mi-a fost luată de că le cuvenite. Am venit de 7-10, cu schimbul care iese a prestat activitate la Teatrul
care şi-a insuşil-u de 12 peste 200 de fişe ale bolna tor al socialismului — edu tre tovarăşul loan Cm ten- multe ori la dumneavoastră din producţie. S-au luat mă de stat Deva, avînd calitatea de din calcul
ani. In anii 1959 şi 1960. Iu- vilor cardiaci, pe care ii are cat şi crescut de partidul nu, şeful personalului, fiind pentru a clarifica situaţia, suri şi în prezent instruirea de angajat pc durată deter
crtiul la tlurău, a participat mereu in evidenţă urmărind nostru comunist In spiritul de faţă mai mulţi salariaţi, dar aţi refuzat sistematic să începe la orele 14,00. De a minată. De la această dată s-a N. PANAITESCU
efectiv — şi cu toate „ari- îndeaproape simptomele bo celor mai înălţătoare idei, printre care: Ion Jurmeş, An căutaţi statele de plată din semenea, s-au stabilit — prin-
l>ile" viguroase cu care vine lii. respectarea de către fie nu poţi vorbi decît apelînd ton Itul. Avram Vida şi A- perioada respectivă tr-un ordin, în curs de apro
orice absolvent din faculta care a prescripţiilor date. la munca sa şi la tot ce a lexe Pop. Deoarece doresc să — Pentru luna iunie 1969 bare — sarcinile conducerii Compozitorul sâ\)lâinin|j: Josenii
14,40 MuzieA populara ;
H aydn;
te — la construirea primului Pentru că, aşa cum afirma parţine acestei munci. A reintru Sn posesia cărţii me — zice T.C H. Deva — urma secţiilor in orele de instrui 15.00 nuletin de ştiri; 15.05 O ju-
dispensar uman din sat A şi acest medic in materia ceasta, fiindcă omul de azi le de muncă, am căutat-o la sâ primiţi de la noi suma de re a pompierilor. m oiate dc secol dc luptA oroleA;
15.25 Pagini vocale şi orchesiruie
contribuit la salvarea mul lele de specialitate publica este prins in angrenajul so sectorul Haţeg şi la U.M.T.F. 635 lei, din care vi s-au re «Im muzica dc csiradA ; ir.,00 Ra-
tor vieţi omeneşti, atil la te in ziarul judeţean, totul cietăţii, face parte integran Deva De aici ml s-a spus s-o ţinut 13 lei impozit, 5 lei 2 DE CE ZICEAUJJNII „BA"? cllo.iuinnl; lfi.15 In a pairicl gr.'i-
Hărău. rit şi in alte locali în vindecarea bolilor car tă din societate şi participă ta sută, 387 tei ridicări în dinâ — clntcce; 10.30 Muzică u-
PROGRAMUL I: C.M Dc la fi la
tăţi ale judeţului nostru, ca: diace depinde de respecta direct la conducerea ei, prin caut Ia U.M.T.F. Sebeş. Am cursul lunii şi (tn sfîrşit 1 — — Am urmat cursurile şco 9.30; 9,30 Odă limbii romAnc: IO.oii ş o a r â ; IC.^0 Publicitate radio: 17.00
Antena tinerelului; 17,30 o m ag iu
lliu. Călan. Deva şi. altele. rea strictă de către pacienţi munca sa. Aşa se intlmplă şi procedat întocmai, dar tova n.n.) 230 lei depuşi la CEC., lii de fochişti — spune Jane Duleltn de Ştiri ; 10.05 Muv.ioA partidului; 10.00 Orele serii; 2«ian
S M — un pacient din Ha a reţetelor, a regimului tn cazul qjmunistului Emil răşii de Ja Sebeş m-au sfă ra sumă neridicatâ, sumă Catancea — în cadrul secţiei populfirâ din M u n ten ia: 10.30 Clu Tablela de scarA; 20 05 7.cce m e
lodii preferate; 20.10 Rom ânie şl
ţeg — a cărui viaţă a fost prescris de medic. tuit „să încerc" iar la De C.F.U din Combinatul side bul câlAtorllor: 11,00 Ruielin de ctnlece populare: 20.55 şu in ia la
Silrl; ii.os Formaţln Ilorla Rop-
salvată de doctorul Goiti, „Tovarăşe medic — spune Goia, care se dăruieşte oa va. Ana „încercat" şi... care stă la dispoziţia' dum rurgic Hunedoara Din 10 sep cea; II.ÎS Din (Arllc socialisto : r.\: 21.00 nilulcrl» muzicale: scene
impreună cu medicul Romu- intr-o scrisoare Vasile C. menilor şi societăţii prin tot — Vă îndrumăm — răs neavoastră. Salariata respec tembrie 1960 lucrez în secţia 11.30 F n n n o asâ ne esic tinereţea
lus Rusu. s-a întors recent din Bucureşti — vă mulţu ce face In profesia sa. punde U.M.T.F. Deva — ca, tivă, tovarăşa Firicicâ, decla C.F.U., iar după trecerea u- — ctnlece: 12.00 La microfon Tony din opera „Mircllle" de Gounod:
21.25 P C R. — 50. Consem nări de
însănătoşit in mijlocul fa mesc pentru îngrijirile pe totuşi, să insistaţi la U.M.T.F. ră că v-a trimis contractul neî perioade de 2 ani — con- del Monaco; 12,10 Un Interpret sl Radu v a s lllu ; 21,30 Revista şlag ă
miliei. sale. De fapt, colabo care mi le-aţi dat. Mă simt C. AOANEI Sebeş, pentru că dacă ati lu integral pentru reţinere la forrn^angajamentului de şco- rolurjţc sale: Coşare Şlep». 12.30 relor; 22.00 R ad io ju rn al; 22.30 P e n
rarea cu şpt cialiştii spitalu foarte bine!“ Asemenea cu crat acolo şi vi s-a întocmit noua unitate. S-a dat,,dispo- larizere. — trebuia- sâ. primesc intllnire -cir—melrrrtt*--populara- -şl- tru m agnetofonul d o m n eav o âţfr/i:
carte de muncă, tot acolo tre ziţie şantierului de a vă tri gârneţul de calificare Aş do-^ Interpretu) p referat; 13,00 Radio 22.55 Moment poetic; 23 00 c o n
buie să fie I In caz de pier mite de urgenţă recipisa de ri sâ ştiu dacă am dreptul sâ ju rn a l; 13,15 A vanprem iera coti cert de searâ; 21,00 Buletin de
dere nejustificatâ a actului, 230 lei, pentru a vă ridica su primesc acest act, deoarece d iană; 13,27 Rebus melodii; 14,00 Stlrt; 0,03—6,00 Estrada noclurnâ.
ma respectivă de la C E.C.
Trăite, văzute, întîmplate unitatea este obligată sâ vă GRIJA PENTRU r.C.I. am depăşit cu 5 luni termenul
fa că duplicat.
respectiv şi. totuşi, conduce
Vînd casă Deva, slr. Crîn-
ÎNCURCĂTURI CU... BANI! rea secţiei nu este de acord gului 7. (colţ cu A. Vlaicu).
N AU CE FACE CU HANII... se ridică !a aproape 10 000 Victoria Bogdan pentru gre — Sînt muncitor Ia secţia (s.n.). Vînd casă cu grădină, Si-
lei. Deci, se pare că n-au ce şelile lor. distileria de gudroane din — Vă puteţi prezenta pen meria, 6 Martie, nr. 11 (ocu-
Plinire cei peste 3 500 de face cu banii. Noi am ţinut să — Plnă în 30 Iunie 1969 — tru ridicarea carnetului de
locuitori ni sntelor comunei le amintim numele. Merită să Noroc că totuşi a-a rezol se destălnuie Marieta Barbu C.S H. — spune Petru Cure- calificare — răspunde sindi pabilă imediat).
Orăşlioara de Sus. în marea fie „popularizaţi". vat. Altfel, erau în stare să — am fost angajată la dv., la teu — şi, în acelaşi timp, catul salariaţilor din combi Vind casă. str. Izvorului
încaseze dublu.
lor majoritate oameni har T.C.H., şi după cuna ştiţi am pompier voluntar. Echipele nat — la serviciul învâţâ- 7. Informaţie Deva str. Mă-
nici şi inimoşi, buni gospo p l Atea dublu plecat cu transfer la I R.V.A. de pompieri voluntari din mînt, avînd asupra dv. şi bu La a 60-a aniversare, răşti 37.
dari. trăiesc şi ciicvn „uscă TELEVIZORUL A DAT SATUL IN Deva, depozitul din Hune secţia arătată mai sus sînt letinul de identitate. dorim scumpului nostru
instruite de către şeful for
turi JUDECATA! doara. înainte de a pleca prin maţiei de pompieri pe secţie, marin livezeanu tată. RADU AURE- Vînd casă, Simeria, Şo
Pe locul întîi se situează Pensionara Victoria Bog transfer, am cumpărat cîteva LIAN, ani mulţi, feri seaua naţională 29.
Savu (■'ilipescu din Bucium, dan. din Hondol, şi-a cumpă De ani de zile, Mlron In- bunuri fn rate de Ia O.C.L. rare este scos din producţie şi cire, sănătate.
care are 24 de condamnării!) rat un televizor „Venus-3“, în di îeş, din Ribiţa, se judecă. Produse Industriale Deva. La se ocupă numai cu această PRONOEXPRES Vînd Trabant GOI. strada
pentru călătorie fără bilet pe rate, de Ia cooperativa de Ziua .şi procesul. A pus pe plecare am mers la contabili problemă, lucrînd numai in Ciprian Porumbescu, nr. 1,
C.F.R., altele pentru furturi drumuri sute şi sute de oa —I VIND CONVENABIL bloc 102, et. I. ap. 17, Hu
Ultima dală, în ianuarie ac., consum din Certeju de Sus. A meni. Din satul lui, din alte Rezultatele concursului MOSKVICI 407. Brad, te nedoara.
achitat prima rată, apoi i s-nu
l-a furat pe talăl său şi a reţinut următoarele din pen sate, din judeţ, din alte ju CINEMA nr. 14, din 7 aprilie 1971 : lefon 1 697, între orele 19 SCHIMB APARTAMENT
dispărut Este în urmărirea sie Lună de lună, pînă a a- deţe. Rînd pe rînd instanţele Extr. I î 45, 17. 26, 10. 22. bloc central, 2 camere, si
miliţiei. au cercetat, au dezbătut, au TV VIND URGENT SKODA milar 3 camere. Cumpăr
chitnt toată suma. Dar spre judecat. Timp pierdut, nu 2, 8.
dc
Crăciun
DEVA; Pom ul
Urmează apoi alţi scanda nedumerirea ei şi după achita glumă ! („ P a tria "); 100 de carabine M B. 1 000, Deva, telefon, ceas pendulă, telefon 73 295
lagii şi bătăuşi, ca : Antone rea întregii sume i s-au re („Arta"); SlMERfA; V agabon Extr. a Il-a: 11, 40, 39, II 334. Deva.
dul — seriile I-11 („M ureşul");
Olarii, din Orâşlioara de Sus; ţinut rate Sn continuare. S-a Recent a avut un proces ca 18,00 Em isiune In limba m a HUNEDOARA: Romeo si Jnlîe- 41, 19.
Petru Ocolişuri. din Orâştioa- adresat conducerii cooperati re va rămîne de pomină. La ghiara | ta — seriile I-II („Slderurgls-
ra dt Jos : Aurel Păşlioi. din vei. direct preşedintelui Ian- procesul cu pricina a avut 10 18.30 La volan — emisiune p e n tu l“); CALAN: Dragoste $1 vi
teză („11 iunie"); GHELAR :
Orăşlioara de Sus. toti amen cu „Se rezolvă", 1 s-a răs martori. Martorii săi. Oame tru conducătorii auto i viţelul de a u r — seriile I-ll
daţi cu cîie 1 000 lei. con puns. Acest „se rezolvă" în- nii au depus mărturie şi şi-au („M inerul"); PETROŞANI: im
form Decretului nr. 153; Tra semnînd însă... reţinerea ra văzut de treburi. Cum cau 18.30 Mult e dulce gl frum oasă; itai Viieazul — seriile I-îl („7 Viitorul Jiului — pe seama
Dătălle pentru
Noiem brie");
ian Bogdănes u, din Bucium; telor şi In următoarele luni, za lui Indrieş a fost neade- 19,IS Publicitate } Alger („Republica"),* L.UPEN1;
Ursul s* păpuşa („Cultural");
loan Zgîvîrdcnn. din Ludeş- suma reţinută peste costul te văratâ, Instanţa a scos-o de 19.20 1001 de seri — em isiune I.ONEA: T iflany m em o ran d u m
tii d? Jos ; Antone Mihâies- levizorului depăşind 400 de sub urmărire. Atunci s-a su pentru cel mici ; („M inerul"); O inttniplare („7
cu, din Orăşlioara de Sus ; lei. părat procesomanul. Şi, nici 19.30 T elejurnalul de seară ; N oiem brie"); ANINOASA : A u celor mai bine pregătiţi jucători
rul („M uncitoresc");
PARO-
Vasile Romoşan din Orăşti- — De ce această anomalie ? una, nici alta, a dat-în jude 20.00 50 de ani, In 50 de evo ŞEN1: Ferestrele tim pului <„E-
oara de Sus (a furat slănina — l-am întrebat pe contabi cată toţi martorii, propunînd cări | ncrgla"); PETRILA; Soarele
şi rimaţii din podul vecinu lul şef al cooperativei, loan alţi 30 de martori împotriva... 20 ,10 Istorie vie ; alb al pustiului (..Muncito Concluziile extrase după malis) n-a mai dat roade, de măcinare a apărării
VULCAN: Omul din
resc*);
lui D.T ) ; Ion Crişan Şchio- Gherman. martorilor. Sicrra („M uncitoresc"); URI- consumarea a patru meciuri lipsa de experienţă spunîn- adverse prin lecţia care
pu, din Grădiştea de Mun întrebarea e ce se va întîm- 20.50 Antologie lirică, em isiu CAN I: Marile vacante („7 No în care Jiul a utilizat o se du-şi euvîntul. La meciul eu o ştia alît de bine : ru
iembrie*); BARBATENI: Cine
te (şi-a fugărit de acasă ce — A fost o greşeală. Şi pla dacă nu va cîştiga nici ne de versuri ; vrea s-o ucidă pe .lessle („fi rie de formule de joc, câu- Steaua s-au încercat şi alţi peri scurte în faţa careului,
le ... şase sofii ce le-a avut din cauza pensionarel(!?). Azi acest proces? Şi!, dip mo 21.10 Interm ezzo folcloric cu August"); O r AŞTIE: Dc şapte tîndu-se cea mai solidă, cea jucători tineri şi bine s-a de pe aripă pe centru şi in
/rafii Petrcus ;
de-a lungul anilor şi copiii); i-am trimis suma înapoi cu ment ce nu are dreptate — ori şapte („P atria"); Frcddy sl mpi valoroasă permit cîteva făcut, pentru că s-n putut vers, şi cenlrâri la momen
cîutccul
(„F lacăra");
preriei
loan Pantiloiu, din Costeştî: mandat poştal. A durat mult cum n-a avut niciodată — 21.20 „P laneta se grăbeşte* — GEOAGIU-b Ai ; Mayerling — referiri la starea de pregâ- obţine o imagine concretă tul oportun
Ulm d o cu m en tar dc m o n
Ion Andreoi, din Costeştî ; că decontarea s-a făcut prin desigur că nu-1 va cîştiga. Cîft taj. „C ontraste pe p lan e seriile I I I ; HAŢEG: Alfa tire a echipei, la situaţia şi despre potenţialul lor. Pen Carenţelor de această na
Romeo şi Jultcta („Popular");
Pomnica Olaru, din Orăştioa- executor. E itnul singur pe martori va propune atunci ta* i BRAD : Departe In apus condiţia generală a Jiului tru partida eu Universitatea tură li se adaugă orienta
re de Sus şi alţii. U.J.C.G. Decontarea e anevo împotriva acestor 30 de oa 22,00 T elejurnalul de noapte ; („Steaua ro$lc“>: GURARAR- Craiova. factorii conducători rea tactică inadecvat dală
Valoarea amenzilor achita ioasă... 22,10 Recital Enrlco Maclas. ZA: Reconsiliuirea („Mine Din punct de vedere al aj echipei Jiul au recurs la în anumite si tunţîi de joc.
rul"); ILIA: Răzbunarea Sfln-
te numai în ultima vreme de Aşa a continuat contabilul, meni ? Tot- satul ?! lulul („Lumina"). antrenamentelor şi al pregă ultima soluţie — revenirea precum şi uncie schim
aceşti bătăuşi şl scandalagii vrtnd s-o faofi vinovată pe G. IGNAT tirii fizice generale, evolu
ţiei echipei nu i se poate la formaţia consacrată Din- bări neinspirat efectuate in
reproşa nimic, deci nici ju timpul meciului.
cătorilor, nici antrenorilor. După atitea căutări se pa
F>voluţia în joc (rezultatele ie cai în sfîrşit s-n ajuns la
concrete deci) resimte însă Fotbal-comentariu
PARIMŢI, lUTR-ADEVAR, TERIBILI! tarele valorii şi orientării sprijinul direct al secţiei de
unele coivbi/h realiste. Cu
fotbal care a vnudi/al lu
taclice Dacă din punct de
vedere al valorilor indivîdu- tre toate încercările. prin cid sitimţia echipei în mai
« ale momentan nu se poale prisma victoriei obţinute, se multe „reprize*, fiind pe
Cînd Cocleau şi-a scris Moldovan, fără încuviinţa fraţii mei şi am plecat la A, Tamba susţine sus şi ta In fine, se dovedeşte că face nimic — acesta fiind pare eâ s-a njuns la cheia fază de cîte ori o fost nevo
ie cu soluţii şi mijloace e
cunoscuta sa piesă „Părinţi rea acestuia şi fără nici un mama !" re că n-a ştiut nimic de de citcva ori cei patru fraţi lotul disponibil ! — revine succesului. Rine ar fi ! Dar ficace s a ajun? la rea mai
re reflectă
aceste căutări
teribili" s-a cindil la cu to mijloc material pentru trans Jală, deci. că apare aici un spre existenţa copiilor, altfel au făcut drumul Petrila — antrenorului sarcina orien disperate în situaţia actua bună. sperăm rezolvare.
tării tactice în funcţie de ne
iul alle situaţii decît cele port şi hrană. Două fetiţe e nou „personaj" despre care nu făcea „pasul grav de a Deva in căutarea căldurii u Meciurile de pmâ acum au
pe care Ie vona relata noi rau eleve la Şcoala gene nu ştiam nimic : mama! O convieţui in concubinaj cu nui cămin, fie că acela este cesităţile impuse de desfă lă a echipei ? Nici mai mult nferit cadrul verificăm po
nici. Teribilismul „persona rală nr. 5 din Petrila : llor- cheamă (ot llorlenzia şi a mama a 4 copii". Cuvintele al tatălui sau al mamei. Tot şurarea jocului. nici mal puţin decît o slă tenţial ului general al între
biciune generală a lotului.
jelor" noastre este aproape tenzia în clasa a Hl-a şi Lu părăsii domiciliul conjugal acestea, însă, sînt ca un bu in căutarea acelui cămin Salutăm buna intenţie a gului iot ceea ce a confir
opus celui vfizul de drama cia in clasa I. Ceilalţi doi merang pentru că se întorc mult visat, erau şi in nuai> antrenorului Ion Bâlânescu Tinerii sini fără experienţă mai adevărul eâ. pentru mo
sau neacomodaţi pe postii*’:
turg. Dc fopf, s-a mai scris copii — Cornelia şi Victor- tot Ia cine le-a „aruncat". tea aceea tirzie, cînd au fost de a salva, pentru moment reprofilate (Dod" a fost ment, este absolut imperios
în ziar despre părinţi cori loa.i — nu aveau decît 5 şi, Dacfi n-a ştiut la inceput de găsiţi în spatele gării pri şi pentru viitor, echipa prin mijlocaş. Cnramnlis — fun sâ ?p apeleze la jucătorii cei
genţi la „îndatoriri părin respectiv. 4 ani. Din verifi Radiografia unui caz copii. AT. a putut să afle vind cu jind la ferestrele remanieri de structură şi daş stînga). iar veteranii re mai în formă, cu cel mai
teşti" şi despre urmările ne cările făcute s-a constatat că din cele întîmplate ulterior. blocurilor concepţie Acţiunea şi cura simt lipsa vigonrei dc altă ridicat potenţial, cu randa
faste şi direcle pe care le-au elevele obţineau rezultate Astfel, după un timp, mama Cine este vinovat de sta jul său dovedesc ataşamen dată. La această ultimă cau mentul cel mai bun, fără sâ
avut asemenea stări de fapt foarte bune la învăţătură, a- (probabil de teama unor rea în care se altă aceşti co tul faţă de interesele echi ză se adaugă srhimhîir*,,i s_- renunţe la ideea necesi
in dezvoltarea intelectuală vind numai nole de 9 şi 10. din anul 1969, lăsînd in sea consecinţe juridice) merge pii cu sufletul neîntinat V pei. începutul, la Arad. a tăţii întineririi echipei. Vor
şi fizică a copiilor lor. Aşa Atunci se pune firesc între ma soţului 4 copii, pe atunci la Petrila unde îi „împarte" Tata. mama. concubinul sau fost bun Meciurile urma concepţiei de joc — bună jura în erhipâ acei jucători
şi modernă în viziunea i*‘
dar, situaţia pe c a r e dorim barea : ce le-a determinai să cu virsta între 3 şi 9 ani. În pe copii cu soţul legitim. Se toţi la un loc ? Care este toare. eu Rapid şi Steaua. tnală asupra fotbalului, du* care sini mai bine pregătiţi
s-o semnalăm nu este no părăsească locuinţa tatălui, trebată de ce şi-a părăsit întoarce la Deva cu doi co momentul aida suprem cînd . au demonstrat însă valabili ineficace în aplicarea la no din looic punctele de vede
uă şi — trebuie să arătăm — şcoala in care învăţau bine copiii, mama se apără cu pii şi, iar, după o perioadă, părinţii, in situaţia de mai tatea doar ocazională o for lot obişnnil de an! de ▼île re. indiferent de vîrstâ. dar
are un caracter (ot mai i/<>- şi să antreneze in această replici care vizează umani merge la Petrila, de astă da sus. vor avea curajul să-şi mulei (H T A fiind o echipă cu stilul său Aotreno’ui |c.t grija pentru viitorul forma
1 al în contextul celorlalte ,,aventură" şi pe fraţii mai tarismul („am vrut sâ mă tă cu gîndul ferm de a se siringă iar copiii in jur şi lentă, fără presing în for Bâlânescu cnii' ă «:â i în vele ţiei se va menţine în para
fenomene sociale. Ia(5 de iniei ? li lăsăm pe copii să angajez la Deva pentru a-i „împăca cu soţul pentru să le lumineze viaţa ? lată ţă. fără apărare închisă, a pe jucătorii Jiului tainele lel tn cadrul preocupărilor
spre ce este vorba... vorbească, pentru că cele creşte mai bine pe copii") creşterea copiilor". „N-am numai cileva din probleme permis afirmarea liniei noi jocului modern, dinamica în secţie şi antrenorului. Vie
rclalale de ei s-an dovedit a le al căror înţeles sc află de apărare) In meciurile cu
Infr-una din nopţile tre dor faptele o acuză. Venind găsit înţelegere şi m-ain în atac ş* apărare. dublarea loria de duminică a dai un
cute, tirziu de lot, în gara fi strici autentice. Horlcn intr-adevăr la Deva nu s-a tors la D e v a — spune numai şi numai în voinţa şi Rapid şi Steaua — adver sarcinilor, acoperirea în v.n piu? de încredere, iar ore
O.F.K. Deva au fost găsiţi zia : „Tatăl nostru nu mai mama. Fără nici un copil ! obligaţia morală şi socială sari de nulură diferită (pri nâ. dar este nefiresc sâ î -e căiirea meciului cu C F.R
mul c>i apărare foarte bu
patru minori Nu erau inso lucrează dc cileva luni. Slă angajai nicăieri ci s-a în a celor doi soţi. solicite iu* Pcrooescu, dc Cluj vizaază întărirea ci ş»
liţi de nimeni Cei patru co toată ziua prin bufete şi nn drăgostit suhil de un oare — adăugăm noi Ca atare. nă şi contraatac speculativ pildă, ef . *• 11 depl- ăru din mobilizarea luturor jurălo-
pii — după cum s a consta poate s& ne îngrijească Ieri care Augustin Tamba, po A Tamba ştia totul, dar a MARIN NEGOIŢA al greşelilor defensivei ad apărare în atac, î.a rcri't n- ritor în apărarea intereselor
atacuri
verse, mîlilarii cu
tat. fraţi — plecaseră din s-a îmbăiat iar. Şi rînd a a- sesorul unei garsoniere, alt continuat să încurajeze o ILIE lORDACME incisive) — soluţia fundaşi ţa sa. el trebuie lăsat deo echipei
l’ctrila de la talăl lor. loan dormil i-am imbrăcal pe fel om aşe/at şi cu serviciu. stare de lucruri bolnavă. căpitan de miliţie lor centrali (Dodu şi Cara- camdată să-şi facă jocul 1 N. STANCIU