Page 29 - Drumul_socialismului_1971_04

t 'w n trrriÎM M itrtittiiin w iirrttitiiiiiiiH iH ettstfM itn itm ttttiitn titfi
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢ1-VA! I _ ____ _ _ _ _ _ i

I ®

Lucrările Congresului

al XXIV-lea al P.C.U.S.

Cetăţile siberiene
9
ale ştiinţei

In legătură cu iniţiativa

organizării unei conferinţe

arabe la nivel înalt

Curier
I
MNUL XXIII. Nr. 5054 VINERI 9 APRILIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
9
^ /w tiiiinttuiireN tteuttînrm inm utH tfiitun nm m nntinnm fittN U i»^

La C S. Hunedoara, cerinţele perfec­ I Întîlnire intre tovarăşul Vizita delegaţiei Partidului Comunist Român

ţionării calitative a metalului impun Nicolae Ceauşescu la Uzina de cinescoape Jromatron“ şi la

u n hm» PHEGAIIIE şi tovarăşul Edward Gierek Institutul pentru problemele conducerii

MOSCOVA 8 (Agerpres). — Răulu, membru ol Comitetu­ din Moscova
lui Executiv al CC. al P.C.R.,
I>a 8 aprilie, a avut loc o
I MIE VEIME PRODUCŢIEI întîlnire între tovarăşul vicepreşedinte a) Consiliului
do Miniştri
Nicolae Ceauşescu.
secretar
genera) al Partidului
Din partea polonă, au par­
Comu­
preocupările pentru ridicarea
dimineaţa,
Joi
delegaţia
nist Român, preşedintele Con­
întîmpinaţi de A. I. Şciokin,
siliului de Stat al Republicii ticipat tovarăşii Piotr Jarosze- Partidului Comunist Român, membri ai delegaţiei au fost calităţii cinescoapelor.
wiez, membru al Biroului Po­
Socialiste România, şi tovară­ litic al CC. al P.M.U.P., pre­ condusă de tovarăşul Nicolae ministrul industriei electro­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Metalul hunedorean se fabrică azi în agre­ cu o bogată experienţă practică şi ele sînt Ceauşescu. secretarul general nice al U R SS., V. I Vino- s-a interesat de procesul dc
gate moderne, se prelucrează In secţii unde urmate de seminarii. La aceste cursuri parti­ şul Edward Gierek. prim-se- şedinte al Consiliului de Mi­ al Partidului Comunist Ro­ gradov. directorul genera) a) producţie, de activitatea spe­
niştri al Republicii Populare
procesul tehnologic este dirijat cu ajutorul cipă, in prezent, circa 1 500 de salariaţi. cretar al Comitetului Central Polone. Jozef Tejchma, mem­ mân, care participă la lucră­ Centralei „Mels" din care cialiştilor de aici Drivind so­
calculatoarelor electronice. Procesele tehno­ — Din cit am aflat au fost organizate a) Partidului Muncitoresc U­ rile Congresului al XXIV- face parte uzina „Hroma- luţionarea unor probleme le­
nit Polonez.
logice cunosc o continuă perfecţionare şi se cursuri de perfecţionare şi pentru cadrele bru al Biroului Politic, secre­ lea al P C U S . a vizitat U­ tron", precum şi de specia­ gate de ridicarea eficienţei
asimilează tehnologii moderne care conferă cu pregătire superioară. Cîteva cuvinte de­ La întîlnire au participai, tar al CC. al P.M.U.P. zina „Hromatron" din Mos­ lişti in domeniu) electronicii. economice, a cali’âţii produ­
oţelului şi laminatelor hunedorene valenţe spre organizarea acestora. din partea română, tovarăşii In cadrul întîlnirii, au fost cova. specializată în produc­ In sala de consiliu, minis­ selor Secretarul general al
noi. — Am întocmit desigur şi un program de Paul Niculescu-MIzil, membru abordate unele probleme pri­ ţia de cinescoape pentru apa­ tru) A. I Şciokin a prezen­ Partidului Comunist Român
Sînt elemente fireşti impuse de tehnica perfecţionare pentru cadrele cu studii su­ al Comitetului Executiv, a) vind dezvoltarea colaborării ratele de televiziune în cu­ tat oaspeţilor realizările so­ a subliniat însemnătatea li­
modernă, elemente care cer din partea side- perioare la care vor participa pentru început Prezidiului Permanent, secre­ lori. vietice în domeniul produc­ nei mai strînse colaborări în­
rurgiştilor o preocupare deosebită pentru îm­ circa 280 de ingineri şi chimişti. Programul pe linie de partid, de stat şi Delegaţia a fost însoţită dc ţiei de cinescoape pentru te­ tre electroniştii români şi so­
bogăţirea cunoştinţelor profesionale. In acest este întocmit pe sectoare de activitate (eoc- tar al CC. al P.C.R., Janos economică între Republica V. M. Buşuiev, şef de secţie leviziunea în culori, însoţind vietici, în cadrul relaţiilor
scop la Combinatul siderurgic Hunedoara serie, furnale-aglomerare, oţelârii, laminoa­ Fazekas. membru al Comite­ Socialistă România şi Repu­ la CC al P.C.U.S., şi V. I. explicaţiile cu demonstraţii
s-au organizat primele cursuri de reciclare, re, direcţiile mecanică şi energetică) şi cu­ tului Executiv a) C C. al blica Populară Polonă Intîl- DrozdenUo, a m b a s a d o r u l practice — emisiuni realiza­
de perfecţionare. Cum funcţionează aceste prinde expuneri de specialitate privind teh­ P.C.R, vicepreşedinte al Con­ nirea s-a desfăşurat înlr-o U RSS. în România La in­ te atît pe circuitul intern, cît |Oghtjndarc In pag a 4-o)
cursuri ani aflat de la tovarăşul Gheorghe nica şi tehnologiile noi de fabricaţie, proble­ siliului de Miniştri, Leonte trarea in uzină. tovarăşul şi pc programul naţional
Onica, directorul direcţiei personal şi In- me de relaţii de muncă şi de informatică în atmosferă caldă, tovărăşească. Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi El s-a referit, totodată, la
văţămînt a combinatului.
utilizarea calculatoarelor electronice. Ca un
— Gradul înalt de dotare tehnică a majori­ fapt semnificativ vreau să amintesc că une­
tăţii secţiilor de producţie din combinatul le teme din cadrul acestui program vor fi
nostru impune salariaţilor care ie exploa­ susţinute de cadi-e universitare de la uni­ TELEX TELEX TELEX
tează şi întreţin cunoştinţe profesionale co­ versităţile din Bucureşti, Cluj şi Timişoara. MAGAZINUL DE CONFECŢII ÎNTRE
respunzătoare gradului lor de dotare. Perfec­ De asemenea, pentru inginerii din anii îşi
ţionarea în continuare a tehnologiilor de fa­ II de sLagiaturâ. s-au stabilit teme de studiu IMPORTANTE
bricaţie şi urmărirea perseverentă a realiză­ individual, cu elaborarea unor lucrări, In NECESITATE, MODA SI SEZON DEPĂŞIRI IN
rii producţiei In condiţii de eficienţă sporită funcţie de specialitatea fiecăruia. Efectuarea Pagina a ll-a INDUSTRIA
necesită luarea unor măsuri de perfecţionare acestor lucrări de către tinerii ingineri, pe MINIERA
a cunoştinţelor )a toate categoriile de salari­ lîngă faptul că va contribui la o integrare încă de Ja începutul lunii — Ceea ce avem noi în ma­ rea magazinului râmin in ge­
aţi. In spiritul prevederilor noii legi, privind mai uşoară In producţie, prin valorificarea martie nm fost prezenţi în gazin are şi depozitul — spu­ neral acestea : „s-o luăm nea­ La sfirşitul primului
perfecţionarea pregătirii profesionale a lu­ unora din propunerile făcute va rezolva, magazinele dc textile şi încăl­ ne gestionarul Ion Abrudeon. părat înaintea sezonului" sau: trimestru al acestui an,
crătorilor din unităţile socialiste, conducerea sperăm, şi unele probleme specifice proce­ ţăminte în calitate de cumpă­ Inexact, pentru că. la data „să ne lichidăm mai întî» cît industria minieră a ob­
combinatului a întocmit un amplu program selor de producţie şi muncă din secţiile în rători — cumpărători de îm­ respectivă, depozitele aveau mai multe din stocurile acu­ ţinut o importantă de­
de perfecţionare a cadrelor. care aceştia lucrează. Omagiu brăcăminte şi încălţăminte de mult mai mult. mai variat si mulate pe timpul iernii". Am păşire la producţia glo­
— Programele de care amintiţi se adresea­ Am mai aflat că in atenţia conducerii com­ sezon in numele tuturor v a ­ de sezon Pentru oricine un revenit *la principii deoarece bală şi marfă, livrind
ză. desigur, tuturor categoriilor de salariaţi binatului hunedorean stau şi alte probleme stelor şi al ambelor sexe. astfel de „principiu" de n- vrem să ne ocupăm puţin mai economiei naţionale, pe­
Constatările, concluziile ca­
— Intr-adevăr este vorba de o acţiune ca­ privind perfecţionarea In ansamblu, proble­ re şi-ar putea face loc în a­ provizionare e în contradicţie pe larg de o anumită slare ste sarcinile planifica­
re cuprinde un număr mare de salariaţi, e­ me care vizează organizarea unor cursuri de ceste rînduri pe marginea a­ cu cerinţele de cumpărare de fapt care ţine de. prin­ te, 116 000 tone de căr­
vident pe profesii şi niveluri de pregătire pro­ calificare şi policalificare, In special In sec­ mintitei prezenţe în magazi­ Noi il confruntăm cu o altă cipii. bune, 3 200 tone mi­
realitate, şi anume aceea măr­
cuvint partidului
fesională diferite. Pentru şefii de echipă din ţiile siderurgice. Sînt preocupări majore a ne la începui de primăvară turisită de şeful depozitului Cu toate str«ădanii)e comer­ nereu dc fier, 61 000 to
sectoarele de bază. maiştrii, muncitorii din căror eficienţă se va râsfrînge pozitiv asu­ trebuie să cedeze întîietatea confecţii al l.C R.T I. : ţului cu ridicata. în privinţa ne calcar, 28 000 tone
categoriile V-VI, de la serviciile C.T.C. şi la­ pra îmbunătăţirii calităţii metalului şi creş­ uneia : atît comerţul cu amă­ — Gestionarul magazinului articolelor dc sezon pentru de sare, mari cantitătî
borator, precum şi pentru salariaţii cu pregă­ terii productivităţii muncii, Intr-un nuntul cit şi cel cu ridicata de confecţii nr. 2 din Hune­ moda feminină niagaz.inele şi dc plumb, zinc, cupru
tire medie din cadrul direcţiilor financiar- se vor finaliza în realizarea unor succese şi s-au străduit să se aprovizio­ doara a trecut prin depozit dcpo/ătele nu mulţumesc prea şi ale produse, a căror
multe gusturi, ba nu împli­
contabîle şi comerciale, s-a întocmit un pro­ mai importante. neze cu îmbrăcăminte şi în­ pe la noi doar de două oii în nesc nici chiar unele nevoi. valoare totală se ridică
gram cu o tematică pe specialităţi. Lecţiile călţăminte de sezon, chiar cu acest an. în vreme ce alţii Penuria aceasta vizează mai la 182 milioane lei.
sînt expuse de cadre cu pregătire superioară, MIRCEA NEAGU un avans de timp. trec sâptâmîna). multe articole de îmbrăcă­
— Trebuie s-o luăm înain­ Măsura ca gestionarii dc Producţia realizată in
tea sezonului dacă vrem să magazine textile şi de încăl­ minte — pardesie. In special, această perioadă este
fim comercianţi care vin în ţăminte să treacă sâplâmînal rochii, ansambluri din două cu 8,3 la sută mai mare
înlimpînarea solicitării cum­ prin depozite a fost luată, du­ piese, bluze, costume taior şi decit cea obţinută în
Dispozitiv pentru Un nou ansamblu de locuinţe părătorilor — afirma Marcel pă cum informează tovarăşul multe altele Din motive eti­ primul trimestru al a­
chetate ca „forţă majoră", nu
9 Agrifiorooiei. responsabilul Nicolae Munteanu. directorul mai puţin dc 18 furnizori nului trecut. Dc remar­
magazinului Prichindelul din
cat că o marc parte din
unitate
I.C.R.T.I., In deplină
laminoare al municipiului Petroşani Hunedoara, la începutul lunii de păreri de către comerţul şi-nu anunţat pinâ acum ne­ sporul dc producţie s-a
putinţa de a achita cantita­
martie. Omul nu o luase îna­
intea sezonului numai cu vor­ cu ridicata şî cu amănuntul tea întreagă contractată, sau obţinut prin creşterea
Noi ce ^sâ mai adăugăm
în
productivităţii
muncii,
La Uzina metalurgică ba, ci şi cu fapta. încă de a- plus ? Unde e interes se ve­ imposibilitatea de a se achita
din faşi a fost realizat un Dincolo de Livezenî, în a­ se vor realiza în următorii Traian Blaj, prim-vjeepre- lunci găseai 5n magazin cam de şi orice absenţă din maga­ la termenul stabilit de obligaţi­ indicator la care preve­
dispozitiv care perfecţio- propierea şoselei naţionale ani ai actualului plan cinci­ şedînte al Consiliului popw tot ce s-ar cere ţinutei de zin are cauze ce nu depind de ile contractuale Articolele râ- derile au fost depăşite
; nează sistemul de prindere care străbate Valea Jiului, nal. Iar al municipiului Petro­ primăvară a copiilor O afir­ gestionar. Unde nu este. creş­ ION CIOC LEI cu 3,8 la sută.
; a diverselor profile ce ur- se construieşte un nou an­ De altfel, şi In celelalte o­ şani, am aflat cîteva ele­ maţie Ia fel de bine acoperi­ te enorm ponderea „cauzelor
j mează a fi tăiate după for- samblu de locuinţe care, pe raşe şi centre muncitoreşti mente foarte sugestive pen­ tă de fapte făcea Valeria Jur- obiective'* ale absenţelor PRODUSE
I marca lor la rece în laini- schiţa de sistematizare a ale Văii Jiului se află în tru a ilustra dezvoltarea im­ ca. responsabila magazinului Sigur, constatările şîot mult ROMANEŞTI LA
j noarc. Valoarea tehnică şi municipiului Petroşani, apa­ construcţie noi blocuri şi al­ petuoasă pe care a cunoscu­ pentru copii, nr 42 din Brad. mai multe, dar principiile du­ H M EXPORT
! economică a dispozitivului re sub denumirea de Aero­ te obiective soeiiil-culturale. t-o Valea Jiului. — Dacă nu fac aprovizio­ pă care se face aproviziona- fi
i este exprimată de faptul că port VI Acest nou cartier Aşa se face că în anul 1871, — Numai în ultimii 20 de narea de sezon cu cel puţin In ullima vreme, în­
! utilizarea lui asigură o va avea în final 45 de an care reprezintă, pentru ani, aici au fost construite 3-4 sâptâmîni înaintea sezo­ treprinderile româneşti
j productivitate mare in blocuri cu 2 866 de aparta­ municipiul Petroşani, o eta­ peste 20 000 de apartamente, nului, n-am ce vinde pentru dc comerţ exterior au
! comparaţie cu vechile pro­ mente, trei creşe şi grădi­ pă importantă în continua­ evident, cu toate dotările că cererea de consum o ia şi încheiat noi contracte
! cedee In plus, dispozitivul, niţe cu 140 de locuri fieca­ rea construcţiilor de locuin­ impuse de cerinţele unor ea cu ceva înaintea sezonului. Noi obiective Industriale în Buzău comerciale, in temeiul
— Din ianuarie începînd,
| considerat invenţie, elimi- re, două şcoli cu 40 de săli ţe, se vor preda aproape localităţi moderne In acest spune Simion Mogo. respon­ cărora vor fi livrate şi
j nâ necesitatea confecţionă­ de clasă, precum şi spaţii 1 000 de apartamente, o şcoa­ Tel s-a ajuns ca în prezent ln municipiul Buzău a rea-soarcloi. Dc asemenea, achiziţionate diverse
rii unei suite de piese pen­ comerciale care vor ocupa o lă cu 16 săli de clasă în o­ jumătate din populaţia Văii sabilul magazinului de con­ început construcţia unui abatorul din Buzău îşi va mărfuri. Astfel, între­
tru prinderea fiecărui pro- suprafaţă totală de circa raşul Lupeni, două comple­ Jiului să locuiască în blocuri fecţii „Elegant" din Deva, modern complex pentru lărgi capacitatea anuală cu prinderea „Mctalim-
| fii metalic în parte, ceea 3 000 metri pătraţi. xe ale cooperaţiei meşteşu­ şî case noi. eu încep să lichidez stocurile păstrarea şi industrializa­ incă 15 000 tone dc carne port" urmează să vindă
ce arc ca efect reducerea Mai multe blocuri se gă­ găreşti în oraşele Petrila şi Este o comparaţie sugesti­ de iarnă şi să le înlocuiesc cu rea legumelor şi fructelor, Intrarea in funcţiune a unor parteneri din I­
stoc de mărfuri de primăva­
preţului dc cost al acesto- sesc într-un stadiu avansat Urieani vă care, dincolo de cifrele ră. In virtutea acestui prin­ care urmează a fi dat în acestor unităţi, precum şi ran. Liban şi Grecia
I ra, precum şi a consumului de execuţie urmînd ca pri­ Acestea se vor adăuga, tn- amintite, ilustrează grăitor, cipiu de aprovizionare, încă exploatare în cursul anu­ modernizarea celor exis­ II 4(10 tone de laminate
' de oţel mele două blocuri să se pre­ tr-o succesiune firească, ce­ faptic, grija partidului şi din martie «am adus 1 000 de lui viitor, cu o capacitate tenţe' vor crea posibilita­ dc profite diferite. Con­
Dispozitivul creat la uzi- dea încă In acest semestru lorlalte obiective social-eul- cămăşi de vară. anuală de peste 7 000 tone. tea realizării în 1075 dc că­ comitent, pe bază de
| na ieşeană poate fi aplicat In cursul anului, construc­ turale. construite in ultimii statului faţă de îmbunătâ Tot în numele unui „prin­ Un alt obiectiv inclus în tre industria alimentară contracte ferme, între­
la oricare tip de laminor torii vor preda în acest nou ani. în toate oraşele şi cen­ ţirea condiţiilor de viaţă ale cipiu". la începutul lunii mar­ prevederile actualului cin­ din judeţ a unei producţii prinderea a achiziţio­
pentru formarea profilelor ansamblu de locuinţe 400 de trele muncitoreşti din „Valea celor ce muncesc. tie. magazinul nr. 2 de confec­ cinal este fabrica dc ulei, ca­ de 2.G ori mai mare decît nat 2 850 (one tablă
pentru transformatoare,
la rece. apartamente. Celelalte obi­ ţii din Hunedoara nu trecuse re va prelucra in 24 de ore.
ective prevăzute In proiect cărbunelui4'. De la tovarăşul MARIN NEACŞU fncă la aprovizionarea de pri­ 400 tone săinînţă de floa­ in 1070. din Franţa şi Japonia.
măvară. 1 000 tone tablă subţire
laminată la rece, din 1- £
talia, 000 tone bandă J
f dinam, din Japonia şi fi
R.F. a Germanie», peste ’
700 tone oteluri diferi­
m m mmiEi-im mt LIGllME te, din R.F. a Germa­
niei şi Italia
In privinţa livrărilor
I Pentru nimeni nu mai es­ — De pe cele 2 hectare marca interlocutorul. In cele vid. Victoria Hrcazu, Flori- dc produse din lemn,
te o noutate ca aproape in cultivate, ne relata inginerul două cicluri de producţie ca Faur, Maria Şerban. So­ contractele încheiate dc
oricare lună o anului să Marina, avem sarcina să dintr-un an recolta medie dc fia Ciucă, Gheorghiţa Ma­ întreprinderea „Export-
poată consuma legume in producem 360 tone castra­ tomate ce se realizează la rin şi Szabo Terezia — să Icmn" prevăd. printre
stare proaspătă. In eforturi- veţi. Apreciem că, după fe­ hectar trebuie să depăşeas­ amintim doar cîteva nume altele, livrarea a peste
Ic ce se întreprind pentru lul cum se prezintă recolta, că 100 de tone. — înglobează zi de zi o par­ 140 000 mp parchete in
satisfacerea m măsură me­ snnt condiţii să fie depăşite Tot în atribuţiile fermei te din munca, pasiunea şi Anglia, Austria şi Gre­
reu crescindă a exigenţelor prevederile Pînă la începu­ conduse de inginerul Marina dăruirea lor produselor ce cia. precum şi a 7 400
consumatorilor se înscrie şi tul lunii aprilie a c. s-au va­ intră şi producerea răsadu viul puse la dispoziţia con­ tone hîrtie de scris şi
activitatea ce se desfăşoară lorificat deja aproape 100 rilor — pc o suprafaţă dc sumatorilor — castrauefi. to­ de ambalat pentru Cey­
în cadrul complexului inter- tone castraveţi, onorarea e­ un hectar In afară dc aco­ mate, vinete, salată, gulioa- lon. Danemarca, R.F. a
cooperalist dc sere din xemplară a obligaţiilor la perirea nevoilor proprii dc rc şi altele. Germanici. Iran. Iugo­
Sintandrei. export situîndu-se pe un răsaduri ale complexului, s-a Expresie a unui înalt grad slavia şi Ungaria. Sem­
Vizittnd serele în aceste prim plan al preocupărilor luat iniţiativa ca aici sa se de intensificare a producţiei nalăm. de asemenea,
zile ai impresia cu tc afli noastre actuale şi dc pers­ producă circa 3 milioane fire agricole — anual se realizea­ faptul că. la Tirgul in­
iulr-o veritabilă grădină a pectivă. de răsad pentru fermele le­ ză o producţie medie dc a­ ternaţional de la Mun-
belşugului. Cind in eimp, în Pe alte 3 hectare ale fer­ gumicole din judeţ Datori­ proape 130 tone leoume la clicn. organizat in cea |#
condiţii utiişnuite de pro­ mei se poate admira produc­ tă hărniciei şi priceperii cu hectar, reprezentînd u cânii de a doua jumătate a | ^
ducţie, dc abia se pregăteş­ ţia bogată dc roşii. O parte care s-a lucrat acestea sint late de 8-10 ori mai mare
te terenul pentru culţii arca din rod se etalează sub for­ pregătite, astfel ca la mo­ faţă de condiţiile obişnuite lunii martie, intreprin- i
legumelor, aici, sub acoperi­ ma produselor „finite", a­ mentul oportun plantării in de producere a legumelor in derea „ICTX OOP" a w
şul <l( sticlă unde vara este proape sau gala pentru li­ cîmp să ia calea unităţilor cimp — complexul interco- încheiat contrarie pen- i 1
ncrmancnlă. facem cunoştin­ vrare. Se estimează ca şi la cultivatoare. nperatist de sere din Siutarv- Ini exportul in R.F. a O
ţă cu o ami>Ui şi intensă ne­ tomate să se înregistreze o Deşi tehnologia cultivării drei işi aduce o contribuţie Germaniei a 30 000 ar- H
ţi vitale, care arc ceva co­ recoltă superioară cifrelor legumelor de seră are „se­ substanţială la aproviziona­ ticole din rerainică co r
mun cu sczoanele de ,,t:îr/" înscrise in plan. cretele" ei, cadrele tehnice rea populaţiei cu produse le­ luraiâ. 8 500 articole din w
X
de campanie. împreună cu In condiţiile cind dirijăm şi muncitorii s-au străduit gumicole Măsura hărniciei fier forjat, 130 0(Mi bu
inginerul Solomon Marina, după voinţa noastră factorii şi — ceea ce este foarte şi priceperii lucrătorilor de câţi tricotaje din fire »
şeful fermei nr. 1, am stră­ important — au reuşit să şi aici este dală de cele 7 400 sintetice şi 20(100 inp •H
bătut cîteva din serele com­ care dau tonul recoltei — le însuşească acumulînd de­ tone legume producţie-mar- covoare orientale, iar r
plexului, care in total ocu­ reglind temperatura şi apa — ja, dacă se poale spune aşa, fă. cil trebuie să se realize pentru U R S S. — 30 00(1
pă o sujirafnţă de 12 hecta­ în funcţie de cerinţele bio­ o experienţă în această ac­ zc anual, rodnicia întregii
re. In cadrul fermei pe care logice ale plantelor, este şi tivitate pretenţioasă, dar ca­ activităţi concrelizindu-se în perechi încălţăminte ^
o conduce se afla in plină final în volumul beneficiilor I din înlocuitori de piele. I p
desfăşurare recoltatul cas­ firesc ca fiecare hectar să re dă satisfacţii nebănuite ce vor însuma peste 3 mili­ Complexul întercooperotisl de sere Sintandrei. Aspect de fa întreţinerea răsadurilor de ,1______ _ _ J S
traveţilor. dea randament maxim, re­ in acelaşi timp. Rozalia Da- oane lei. varxâ in sera inmulţitor. Foto ; V. ONOIU Q TELEX Q TELEX £ TELEX
V