Page 30 - Drumul_socialismului_1971_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5054 • VINERI 9 APRILE 11971
41

Bilanţul activităţii rodnice cărui sector, reducerea con­
Imagini din trecutul de luptă revoluţionară desfăşurate in primul tri­ sumului de materii, mate­
riale şi energie. Amănunte
mestru din acest an de că­
tre colectivul de muncă al
in acest sens am aflat şi de
întreprinderii miniere Bar­ la tovarăşul Iosif roma, con­
za este deosebit de fructuos. trolor de ,calitate, secretarul
El vine să arate incă o da­ comitetului de partid fa
tă hărnicia, munca plină de sectorul I, care ne-a relatat!
abnegaţie şi dăruire a aces­ — Munca celor 94 de e­
nierilor, cu participarea formaţiilor co­ tui detaşament mineresc din
Sărbătoare în sat rale de Ia şcolile generale şi liceele din Apuseni care este angajat chipe din cadrul sectorului
nostru a fost orientată
in
In ziua cînd elevii şi cadrele didactice localitate, spectacolul concurs a fost o să intimpine semicentenarul special pe linia îmbunătăţi­
din satul Sirbi au prezentat unul din pro­ adevărată odă a bucuriei şi recunoştinţei partidului nostru cu noi rii calităţii producţiei şi di­
gramele înscrise in şirul de acţiuni prin pc care fiii siderurgiştilor huneeforenr o succese. minuarea consumului de ma­
care intîmpinăm semicentenarul partidu­ aduc partidului părinte la cea de-a 50-a Din agenda de lucru a in­ teriale. Elocvent in acest
lui, în aşezarea noastră a fost sărbătoare. sa aniversare. ginerului Nicolae Lungu, di­ sens este faptul că in lima
Un mare număr de localnici au ţinut să Concursul a fost deschis de formaţia rectorul tehnic al întreprin­ martie echipele productive
fie părtaşi Ja montajul muzical-literar, la corală' a casei pionierilor şi orchestra derii, notam cîteva cifre ca­ nu au solicitat nici un fel
programul artistic prezentat de elevii Şcolii de muzică din Hunedoara care au re în esenţă reprezintă sin­ de materiale de la magazia
claselor I-IV. Spectacolul, brodat cu ver­ dat spectacolului, de la început, o ţinută teza unei munci încordate minei. S-a lucrat numai cu
suri şi cîntece in care se aduce slavă par­ de prestigiu. „Al partidului drag nume". desfăşurate in fiecare sector materiale recuperate de la
tidului şi patriei socialiste, a lost prece­ „Drag pămînt românesc", „Românaşur, productiv. Pe primele 3 luni lucrările abandonate. Toi in
dat de o expunere în care prof. Maria Mi- „Marşul lui lancu". „Cîntec popular ger­ ale acestui an planul pro­ aceeaşi perioadă au fost con­
hăilescu, directoarea Şcolii din salul Sirbi. man" sînt doar cîteva dintre piesele co­ ducţiei globale a fost depă- fecţionaţi peste 100 stilpi
a stăruit asupra unor momente deosebi­ rale care au adus formaţiilor de la şco­
te din lupta şi activitatea partidului dc-a lile generale nr. 1, 7, 9 şi liceul nr. 1, en­
lungul celor 50 de ani de existenţă. tuziaste aplauze şi aprecieri unanime.
Manifestarea s-a încheiat cu un film Locul 1 a fost cucerit de trei formaţii
documentar, desprins din realităţile pa­ corale, notate cu 10: corurile şcolii gene­ POLIVALENTELE
triei noastre socialiste, care a întregit ar­ rale nr, 7, conduse de prof. Silvia Hrisov
monios sărbătoarea din satul nostru. şi Ioan Barth, şi cel al şcolii generale nr. ->
9. Locul 1) a revenit formaţiei şcolii ge­
ADRIAN CAŞOLEA nerale nr. 2, condusă de prof Marcel Ru-
Sirbi su, iar locul 111 l-a ocupat formaţia co­ Demonstraţia oamenilor muncii din Oradea de la 1 Mai 1918, HĂRNICIEI
rală a şcolii generale nr. 8. dirijată de
prof. Felicia Făgărăşan.
„Cantată partidului"
Spectacolul-concurs, „Cantată partidu­
Sala Casei de cultură din Hunedoara, lui", în întregul său se înscrie printre reu­
împodobită sărbătoreşte, a găzduit spec­ şitele manifestări pioniereşti1 închinate
metalici din şină pentru sus­
tacolul coral-^concurs „Cantată partidu­ sărbătorii din mai. şit cu ll la sută, a? produc­ ţinerea abatajelor, economi-
ţiei marfă cu 11.3 la sută,
lui'*. Organizat din iniţiativa Comitetu­ iar al productivităţii mun­ sindu-se astfel 60 mc de
lui municipal Hunedoara al P.G.R. şi a Prol. WARIUS CONSTANTINESCU cii cu 4,7 la sută. Succese de material lemnos.
consiliului municipal al organizaţiei pio­ Hunedoara seamă au înregistrat şi lu­ — Atmosfera de lucru in­
crătorii din sectorul de in­ tens este specifică fiecărei
vestiţii care in aceeaşi pe­ brigăzi — ne-au spus ingi­
rioadă au realizat 20,4 la su­ nerul şef Victor Labunţev şi
LA OŢELĂRIA MARTIN A C .S H. tă din planul anual. tehnicianul Ludovic Şturec.
Despre substratul acestor
Echipa condusă de Dumitru
succese ne vorbea cu deose­ Hoştea, spre exemplu, este
Infuzia: de oxigen in cup­ neiniţiaţi cifrele par nesem­ Aşadar, miracuhjasele in­ bită mindrie tovarăşul Lo- caracterizată prin hărnicie
toarele nixirii oţelării Martin nificative. Dar dacă le în­ strumente de insuflat oxigen ghin Dineş. secretarul co­ şi disciplină, dovadă şi re­
de la Hunedoara este un mulţim cu „hectarele" velrc- ale maistrului comunist loan mitetului de partig pe între­ zultatele obţinute pe prime­
procedeu intrat de-aeuma in lor celor 8 cuptoare şi cu Cismaş n-au intrat in anoni­ prindere. le .? luni, cînd sarcinile de
domeniul obişnuitului. Sal­ numărul zilelor primului tri­ mat. Lăncile sint in plină o- — Ceea ce ii caracteri­ producţie au fost depăşite in
turile spectaculoase de pro­ mestru, cifrele iau proporţii fensirâ pentru metal Şi in zează in primul rind pe oa­ medie cu 13 la sută. Este un
ducţie pe care le-a determi­ de ordinul a zeci de mii (le aceeaşi măsură toate echipe­ menii. noştri — na spunea procent lăudabil pe care mi­
nat au devenit permanenţe tone de metal. le de oţeluri, care se strădu­ dinsul — este hărnicia, dir- nerul Hoştea il pune pe sea­
diurne. Duratele de elabo­ Proporţii datorită cărora iesc sa le exploateze calită­ zenia de care dau dovadă in ma ortacilor săi de nădej­
rare de 8, 7 sau chiar 6 ore în acest trimestru, colecti­ ţile tehnice cu maximum de orice moment. Poale au fost de : Ion Bălăscău, Toma Su-
pentru o şarjă de 400 tone vul oţelăriei Martin nr. 2 n randament. Iar randamente­ zile cînd zăcămîntul ne-a dat ciu, Candin Stingă.
oţel, altădată cifrate unde­ elaborat suplimentar in con- le maxime nu contenesc să mai mult de furcă, cină u­ La toate locurile de mun­
va la o jumătate de zi, nu apară pe graficele întrecerii. nele brigăzi încercau fără că din cadrul sectorului I
mai surprind. Renumitele La cuptorul nr. 7, de pildă,
lănci pentru insuflare, crea­ echipele oţelarilor Avram Ianuarie 1932 - muncitori ceferişti din Capitală demo nstrind împotriva curbelor de succes să prindă din nou fi­ domneşte acel entuziasm ge­
lonul, dar pină la urmă tot
te de reputatul meşter loan Opriş, Gheorghe Maier şi sacrificiu. omul a fost cel care a în­ neral, creat de hărnicia oa­
Cismaş, şi-au ocupat defini­ lăncile Emil lonescu, sub comanda vins. menilor dornici de autode-
tiv locul 1n instrumentarul maistrului Ştefan Tripşa, se păşire. Gheorghe Marcu, Fio-
normal al oţelarilor. In­ apropie in aceste zile de in­ Secretarul comitetului dc rian Alba, Anghel Resiga,
tr-un cuvint, insuflarea oxi­ A f • U dici de utilizare de U tone^ partid ne-a prezentat, unele Visalon Munteanu, Petru
genului pare să fi intrat In in ofensiva de oţel pe mp de vatră. f,a' măsuri menite să ducă la Cîmpeanu Nicolae Sturza
anonimat. .cuptorul nr. 1. -echipele■ con-, îmbunătăţirea activităţii, e- sînt doar ciţiva din condu­
eare
cătorii unor
echipe
Simplă aparenţă! Pentru d'use de Gheorghe Be'der. conomiee a întreprinderii concură astăzi la titlul de
toate in scopul obţinerii u­
că astăzi oxigenul continuă Teodor Caramalis şi Gheor­ I. nor rezultate cit mai bune
să fie intr-o acută actuali­ ghe Cimpeanu. in frunte ru Ii- ( iu cinstea aniversării parti­ fruntaş in întrecerea socia­
4X
tate. Modernul procedeu dc tul angajamentului asumat maistrul Tiberiu Si rea. con­ t dului. Acestea vizează în- listă închinată măreţei săr­
elaborare, căruia oţelării ii fn marea întrecere închinată curează pentru depăşirea a ♦ k densebi creşterea productivi­ bători de la 8 Mai.
datorează remarcabilele pro­ semicentenarului gloriosului 12 tone pe mp de vatră, îna­ I tăţii. muncii Iq nivelul fie- D. CORNEL
grese din precedentul cinci­ nostru partid comunist, 7 300 inte ca agregatul să fie su­
nal. continuă să se afirme tone de oţel. In fine, propor­ pus unei operaţii de rege­ I
masiv, cu spectaculozitate şi ţii datorită cărora, in prime­ nerare capitală a potenţialu­
substanţial efect economic le trei luni ale primului an lui tehnic. BG SA H m m m
în creşterea producţiei de al cincinalului, Hunedoara Marea nţelărie hunedorca-
metal. Pledează, in favoarea şi-a amplificat forţa indus­ nă şi-a deschis deci un drum %
acestei afirmaţii dinamismul trială, furnizînd economiei larg şi neted sp^e înfăptui­ if
alert al indicilor de utiliza­ naţionale cu mai bine de rea exemplară a sarcinilor , ^ i I Excursie de orientare profesională I
re. al Căror grad de intensi- 40 000 tone de oţel mai mult primului, an al cincinalului.
vitate urcă- in acest început decît in trimestrul intii al a­ Efortul de perfecţionare teh­
de nou cincinal spre tot mai nului trecut. nologică. dorinţa fermă de In cadru) acţiunii de o- dintre obiectivele energeti j
prestigioase cote Sint numeroşi factorii ge­ autodepă.şire in promovarea t rîentare şcolară si profe­ ce de seamă intrate în ex- j
Finalul trimestrului dc de­ neratori ai acestui salt procedeului de elaborare a K sională a elevilor ce o des­ ploatarc în cincinalul tre |
A
prestigios Dar elementul de
but al cincinalului consem­ substanţă /întăritoare \l con­ oţelului, cu oxigen, conferă făşoară colectivul dc cadre cut. munca plină de dărui- !
producţiei de oţel un plus
didactice de la Şcoala ge­
nează cel mai înalt indice stituie şi de această data in­ de vitalitate şi dinamism, nerală din llărtăgani, de re pe care o desfăşoară j
de utilizare din întreaga e- suflarea oxigenului. Asaltul concretizai in realizări. de * curînd. s-a organizat o muncitorii, inginerii şi teh- j j
nicienîi stelei de pe Mureş,
xistenţă a oţelărie.i. Faţă de perpetuu, mereu mai intens prestigiu ce se acumulează î excursie cu elevii clasei a Au avut prilejul să cunoas- j
anul trecut, acest indice a şi mai ferm al luncilor a­ i VlII-a în cadrul căreia au că în acelaşi timp şcolile î
supra metalului clocotind. generos pe parcursul fiecă­ < fost vizitate Termocentrala care pregătesc muncitori ;
crescut cu mai mult de o ju­ j
Asalturile cu cîte două lunci rei zile de întrecere, in cin­ f Mintia-Deva şi cîteva şcoli calificaţi pentru acest o- j
mătate de tonă dc oţel pe in vulcanul de. metal lichid stea măreţei sărbători a ani­ profesionale şi licee de spe­
fiecare, metru pătrat de va­ al fiecărui cuptor, pentru a versării semicentenarului, cialitate din municipiile bţectiv. tehnicieni şi munci- ! j
tori, pentru unităţile indus-
tră şi zi calendaristică, iar condensa iu orele fiecărei pa rtidului. „Omor scuzabil" — aceste cuvinte, scrise pe dosarele de moarte ale eroilor căzuţi in Deva şi Hunedoara. triale din judeţ şi din in- j
Cu această ocazie, elevii
faţă dc sarcina trimestrială zile şi in zilele fiecărei luni luptele de la Atelierele Grivîţa, exprimă cinismul prin care burghezia şi moşierimea justificau au putut să cunoască unul tre aga (ară. î
cu 120 dc kilograme, Pentru cit mai multe şarje. T. BARBU crimele sâvîrşîte împotriva clasei muncitoare.
C I N C I D E C E N I I S U B S T E A G U L A T O T B I R U I T O A R E L O R ID EI A L E M A R X I S M - L E N I N I S M U L U I

Construim şi străbatem dru­ te iar astăzi se află în pri­ Indiscutabil, munca este un inţa de sine a necesităţii ac­ tii se află şi astăzi, ca întot­ munceşte pentru el însuşi, rea partidului, la consolida­ insa ca flecare să înţeleagă
mul de-a lungul căruia noţi­ mele linii ale efortului con­ regenerator De aici inepui­ tului revoluţionar. singurul deauna, acolo unde este mai pentru bunăstarea întregului rea operei sale creatoare, de că nu va putea promova in
unea de muncă se confundă structiv , munca constituind zabilele energii. Si tot de a- capabil să pună 'bazele noii greu. Ne amintim, desigur, o- popor. Eroismul cotidian este făurire a societăţii noi. viitor nici în producţie, nici
cu raţiunea de a fi a existen­ pentru ei echivalentul onoa- icî. poate, prima convingere orînduiri. Ei au acţionat în priga bătălie desfăşurată pen­ tot mai obişnuit, mai preg­ Munca. în multitudinea for­ în viaţa politică şi socială,
ţei noastre, ea devenind omni­ rei si al nobleţei etice De-n intimă a comunistului care virtutea înaltelor îndatoriri tru salvarea vieţilor omeneşti nant. fără ca prin aceasta melor sale concrete, constituie fără a se preocupa continuu
prezenţă vie. materială. Fău­ lungul a cinci decenii locul acţionează intr-o ţară liberă patriotice pe care le au co­ şi a bunurilor primejduite de sâ-.şi piardă cu ceva din va­ raţiunea de a fi a comunis­ de ridicarea cunoştinţelor sa­
rim o societate — preludiu lor a fost întotdeauna acolo pentru transpunerea în fapt, muniştii. de a se situa în puhoaiele apelor, din mai loare. tului. Pe târimul ei sînt do­ le, fără a-şi însusi tot ceea ce
declarat al unor visuri de se­ unde bătălia era mai grea. prin fapte de muncă, a princi­ fruntea luptei poporului obi­ 1970, neobositele eforturi de­ La baza eforturilor înzecite vedite cinstea şi devotamen­ este nou in sectorul său de
cole —. societate conceputa In trecutul întunecat, dar e­ piilor ce-1 călăuzesc în opera dit. împotriva unei orînduiri puse pentru înlăturarea grab­ depuse de comunişti, de toţi tul faţă de clasa muncitoare, activitate, in dezvoltarea vie­
pe structura unui continuu roic. ale cărui amintiri nu de edificare a socialismului. nedrepte. Astăzi, în cel de-al nică a urmărilor calamităţii. oamenii muncii în producţie, abnegaţia şi dîrzenia pentru ţii sociale Acţionînd în fe­
progres al bunăstării care are vor fi şterse din memoria po­ A lupta pînâ la sacrificiul 50-lea an de existenţă a par­ Pe aceeaşi linie a dăruirii în activitatea de dezvoltare îndeplinirea idealurilor de lul acesta noi contribuim Ia
în vedere, deopotrivă, ime­ porului român, comuniştii nu suprem pentru făurirea unei tidului. vâzînd prefacerile în­ totale se înscriu strădaniile multilaterală a ţării, stau i­ perfecţionare şi progres ale ridicarea nivelului de pregă­
diatul şi perspectiva. Ne în­ au şovăit să înfrunte temniţe­ orînduiri eliberate de asu­ făptuite pretutindeni, jertfele cotidiene de îndeplinire a deile promovate de partid, ele poporului. In viaţa de toate tire ştiinţifică şi culturală a
dreptăm spre un ţel ce are le si lagărele de concentrare, zilele, comunistul se compor­
drept trainic suport eforturi­ plutoanele de execuţie, schin­ tă după aceleaşi principii ale clasei muncitoare — ca şi a
le. în lanţ, de muncă neobo­ giuirile din beciurile siguran­ cinstei şi echităţii sociale celorlalte categorii de oameni
sită. de gind i re creatoare. ţei Nu au şovăit, apoi. în a­ COMUNIŞTII— PROMOTORI Al CELOR Stadiul atins în cincinalul ai muncii — pentru a-şi pu­
tea îndeplini în condiţiuni cît
Drumul ne este punctat de e­ nii de după eliberarea ţârii, abia încheiat marchează, con­ mai bune misiunea de forţă
venimente ce vor râmîne în­ să sâvîrşeascâ adevărate acte comitent cu mutaţiile cantita­ conducătoare a societăţii. A­
scrise pentru totdeauna in de eroism pentru refacerea tive înregistrate în structura şa cum spuneau Marx şi En-
conştiinţa generaţiilor : 1921, fabricilor sl uzinelor, jertfin- economică a ţârii — mai fer­ gels. devenind clasă conducă­
1914, 1971 — adevărate punc- du-se cu acelaşi spirit de sa­ MAI ÎN A LT E IDEALURI tilă şi mai viguroasă ca ori- toare. clasa muncitoare, tre­
le reper ale timpului, încrus- crificiu în asprele bătălii de cînd — şi nebânuite mutaţii buie să-şi creeze propriii ei
iole în tabloul uriaşelor pre­ clasă, în lupta pentru instau­ calitative în viaţa omului. conducători, cu un înalt ni­
faceri materiale şi spirituale rarea la conducerea statului Gradul de bunăstare a cres­
ale unui popor care şi-a luat nostru a reprezentanţilor po­ cut continuu. O dată cu el a vel de pregătire generală,
soarta în propriile mîini. Ta­ porului Tot aşa cum astăzi prire, pentru instaurarea ce­ de oare au fost capabili îna­ sarcinilor trasate de partid declanşînd un imens torent crescut şi gradul de conştiin­ să-şî însuşească ştiinţa şi cul­
bloul este incandescent. Pre­ comuniştii nu şovăie să se a­ lei mai drepte şi mai umane intaşii noştri ne apar mai privind perfecţionarea con­ de forţe dinamice, creatoare. ţă al maselor. încrederea, sti­ tura cea mai înaintată, acţio­
facerile se înfăptuiesc prin firme în primele rînduri ale societăţi din istoria omenirii, măreţe, mai pline de semni­ tinuă a activităţii de pro­ In lumina lor. comunistul mi­ ma şi preţuirea de care par­ nând totodată pentru a con­
noi, sub ochii noştri, pe o construcţiei socialiste, animaţi a persevera apoi cu întreaga ficaţii. ducţie. Nenumărate exemple, litează neabătut, fiind înar­ tidul se bucură în rîndul po­ tribui ea însăşi la dezvolta­
multitudine de planuri, ani­ de dorinţa de a încununa o­ putere a braţelor şi a minţii Evocarea eroilor clasei mun­ fapte de eroism cotidian sâ- mat cu o nouă atitudine faţă porului se situează astăzi pe rea şi îmbogăţirea patrimo­
niului universal al cunoaşte­
mate de partidul care-şi ci­ pera începută în urmă cu 27 pentru îmbogăţirea cuceriri­ citoare care s-au jertfit pen­ virsite de mineri sau con­ de muncă, o concepţie înain­ noi cote. avînd drept suport rii. Număr aşa clasa munci­
mentează tot mai mult. cu de ani prin înlăturarea umi­ lor obţinute pe cale revolu­ tru o cauză a poporului ne structori, de oţelari sau ener- tată despre lume. Convingeri­ realitatea vie. prefacerile în­ toare îşi poate îndeplini mă­
fiecare fapt realizat. încrede­ linţei sociale, a marilor mu­ ţionară, a milita pentru con­ umple inimile de demnitate. geticieni. pe frontul muncii le patriotice, în virtutea că­ scrise în toate domeniile vie­
rea şî preţuirea maselor. A- tilări si amputări morale — tinua promovare a normelor Cauza lor. cauza poporului, stau mărturie sacrificiului de rora acţionează, izvorăsc din ţii sociale şi spirituale. reţele sarcini ce-i revin în
ceastâ încredere şi această promovate de o societate a de echitate şi dreptate socia­ a fost transmisă din genera­ care ei sînt capabili atunci înaltul spirit de răspundere Ne aflăm în faţa unei noî societatea noastră socialistă".
preţuire sînt născute din con­ exploatării omului de către lă. pentru afirmarea nestin- ţie în generaţie. Urmîndu-le cînd cer interesele întregii faţă de destinele poporului, etape, pe parcursul căreia pe Astfel, prin continua per­
vingerea că în rîndurîle sale om — şi înfăptuirea. prin gheritâ a personalităţii uma­ exemplul, comuniştii de as­ ţâri. Ştim cu toţii că nu este din cunoaşterea necesităţilor comunişti trebuie sâ-i carac­ fecţionare se va împlini idea­
partidul a strîns cei mai de­ muncă, a unui act de înaltă ne — iată cîteva doar din tră­ tăzi, consacrîndu-şi toată pu­ un lucru uşor sâ-ţi înzeceşti legice ale progresului, din terizeze acelaşi spirit de răs­ lul pentru care s-au sacrificat
săturile definitorii ale comu­
votaţi fii ai poporului, comu­ echitate morală, propriu orîn- nistului. Numeroase sînt e- terea de muncă pe frontul re­ eforturile pentru a spori ran­ principialitate si exigenţă fa­ punderea faţă de destinele po­ înaintaşii revoluţionari, idea­
niştii, care şi-ou înscris ca duirii socialiste, adică ferici­ construcţiei paşnice sînt ga­ damentele în abataj. Cu toa­ ţă de sine însuşi, tnsuşindu-şi porului. aceeaşi atitudine lul unei vieţi demne, lumi­
temei al existentei idealul li­ rea celor ce muncesc, bună­ xemplcle de luptători care. a­ ta. la nevoie, de orice sacri­ te acestea sute de mineri din oceanic principiile de echitate principială în muncă. în via­ noase. a! afirmării nestinghe­
nei vieţi demne, luminoase, starea poporului, înflorirea nimaţi de cel mai nobil ideal, ficiu pentru a apăra cuceri­ Valea Jiului sau din Munţii şi justiţie socială proprii î- ta de toate zilele. La baza rite a personalităţii umane,
ideal contopit cu aspiraţiile întregii naţiuni Pentru prima de o nemărginită sete de rile revoluţionare cîştigate. Apuseni .şi Poiana Ruscâi au deologiei partidului, comunis­ acestei atitudini va trebui să
de veacuri ale poporului si dată în conştiinţa poporului dreptate şi. deopotrivă, de Desigur, condiţiile în care co­ dovedit şi dovedesc în conti­ tul se identifică — la locul stea pe mai departe cultiva­ idealul bunăstării şi fericiri)
care a cerut de-a lungul ani­ acest act — MUNCA — nu revolta si ura împotriva ex­ muniştii î$i afirmă astăzi cre­ nuare o nemărginită abnega­ său de muncă — cu militan­ rea celor mai înalte trăsături întregului popor. Din acest
lor eroism, o neasemuită per­ mai este înţeles ca o îndelet­ ploatării. au înscris pagini de zul partinic, pe frontul mun­ ţie in procesul dc producţie., tul de pe baricadele luptelor morale în rîndul maselor de ideal îşi trage seva convin­
severenţă. calităţi dovedite cu nicire înrobitoare a majori­ glorie în trecutul revoluţionar cii paşnice, creatoare. sint învingind. zi de zi. greutăţile revoluţionare, convins fiind, oameni al muncii, promova­ gerea sublimă a comunistului
prisosinţă de generaţiile de tăţii în favoarea minorităţii, al poporului, jerlfindu-se pe altele decît acelea ale luptei ivite prin specificul muncii în că realizarea exemplară a rea înaltelor idealuri ale e-
luptători revoluţionari. ci ca o deplină şi supremă baricadele luptei pentru liber­ din ilegalitate. Faptul în sine subteran. Adunate înlr-un tot sarcinii de plan. a tuturor în­ chilâţii sociale. Realizarea a­ care-î alimentează neîncetat
Comuniştii au fost si sint valorificare a energiei po­ tate naţională şi eliberare so­ nu-i împiedică însă să dove­ unitar, faptele do muncă ale datoririlor faţă de societate, cestui deziderat în actuala e- energiile în lupta centru edi­
luptători neînfricaţi si neobo­ porului. o vie satisfacţie a cială. Luptători ca Ilie Pin- dească la locul lor de muncă minerilor, ale tuturor oameni­ cultivarea în rîndul maselor lapâ nu poate fi împlinită ficarea societăţii socialiste
siţi. oâmenii cei mai demni creaţiei libere, neîngrădite, pe tilie, Ştefan Gheorghiu, Fili- o conduită morală la valoa­ lor muncii cu braţele sau cu a conştiinţei de a privi inte­ fără o continuă perfecţionare multilateral dezvoltate.
ai societăţii, care au ales ca­ toate planurile vieţii sociale mon Sîrbu. Oesko Terezia, rea şi înălţimea idealului în­ mintea constituie un exemplu resele generale deasupra ce­ a comunistului Aşa cum arăta
lea luptei revoluţionare pen­ şi spirituale, un consum re­ Dumitru Popa si mulţi alţii, nobilat de jertfele înaintaşi­ lor particulare sînt sarcini de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, CLEMENT NEGRUT
tru înlăturarea umilitoarelor generator al pasiunii, a) inte­ au avut drept suport moral al lor. Educaţi de partid în spi­ de nemăsurat eroism, născut partid a căror îndeplinire la plenara CC. al P.C.R. din prim-secrelar al Comitetului
racile ale orînduirii capitalis­ ligenţei şi talentului omenesc. convingerilor politice conşti­ ritul totalei dăruiri, comuniş­ din convingerea fiecăruia râ neabătută va duce la înlărî- ,n II februarie a.c. i „Trebuie municipal Petroşani al P.C.R.