Page 33 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 33
'r,rr"rTTrhTrrittfiiwrrfWttnfrrffttirrtNtt/rrr///iir/trrtnr/rtttri/tnrtrr.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!
| ■ încheierea lucrărilor |
| Congresului al XXIV-lea |
1 al P.C.U.S. 1
I I
| ■ Contacte diplomatice în |
| vederea soluţionării crizei |
| din Orientul Apropiat |
■ Curier
ANUL XXIII. Nr. 5055 SIMBATA 10 APRILIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI I I
pTviTinffiWEMLjk^-luiB *#tftiirtnritnrirtittnr/rrrrnntm tM 7H ÎtrrH frirrrftrrnrrrrm /nnrtnm ii\
La Uzina „Victoria" Călău Delegaţia Partidului Comunist lluman
Procedeu nou de reducere condusă de tovarăşul MICOLAE CEAIISESCI)
a consumului de cocs
s-a înapoiat în Capitală
Specialiştii de la Uzina temperaturii gazului metan
„Victoria'* Călan au con insuflat. De asemenea, pre-
ceput, realizat şi aplicat cu încălzitorul cu radiaţie dului a răspuns prieteneşte
succes un procedeu cu to precum şi armăturile şi a Delegaţia Partidului Como Trofin, IIie Verdeţ, Maxim manifestărilor entir/iaslo ale
Dănâla-
Berghianu, Florian
tul original pentru reduce paratura de măsură şi nist Român, condusă de to- che, Emil Drâgânescu. Petre oamenilor muncii, a , slrîns
Ceauşescu,
varâşul
Nicolac
rea consumului specific de control lucrează In regim secretar general a) Partidu- Lupu. Dumitru Popa. Dumi mina mullor cetăţeni Un
cocs. După cum ne infor normal. In cursul aceslei lul Comunist Român, oare a tru Popescu. C.heorghe Stoi grup de pionieri a oferit to
mează tovarăşul Nicolac luni se preconizează efec participat la lucrările celui ca. Ştefan Voitec, losif Banc, varăşului Nicolac Ceauşescu
Pilly, şeful secţiei furnale, tuarea unor modificări de-al 24-lea Congres al Parti Petre Blajovici, Miron Con- şi celorlalţi membri ai dele
este vorba de insuflarea în constructive la gurile de dului Comunist al Uniunii stantinescu. Mihai Dalea, Mi- gaţiei buchete de flori.
furnal, prin gurile de vînt, vînt, cu scopul de a per Sovietice, s-a înapoiat vineri hai C.ere, Ion Ionitâ, Vasîle ☆
a gazului metan preîncăl- mite sporirea debitului de seara în Capitală. Patilinet. Ion Stânescu, Mi La plecarea din Moscova,
zit. gaz metan insuflBt. Din delegaţie au făcut par hai Marinescu. Ion Pătan. de pc aeroportul Vnukovo. de
Instalaţia special con Prin aplicarea acestui te tovarăşii : Paul Niculescu- membri ai C.C. al P.C.R., ai legaţia a fost condusă de
cepută în acest scop a fost procedeu original specia Mizil, membru al Comitetu Consiliului de Stat şi ai gu G. I. Voronov. membru al
amplasată Ia furnalul nr. 1 liştii preconizează reduce lui Executiv, al Prezidiului vernului. conducători ai in Biroului Politic al C. C. at
şi a fost pusă in funcţiune rea consumului specific de Permanent, secretar al C. C stituţiilor centrale şi organi P.C.US. K. F. Katuşev. se
zilele trecute. Comportarea cocs cu 10-15 kg pe tona al P.C.R., Janos Fazekas, zaţiilor obşteşti. cretar al C. C. al P.C.US..
Erau prezenţi V. S. Tiku-
în exploatare este promi de fontă. Generalizarea membru al Comitetului Exe nov, însărcinatul cu afaceri M. A. Leseciko. membru al
C.C. al P.C U.S., vicepreşedin
cutiv al C.C. al P.C.R, Leon-
ţătoare, instalaţia atingind noului procedeu la ambele te Răutu. membru al Comi nd-interim al Uniunii Sovie te al Consiliului de Miniştri
deja unul din principalii furnale de la Călan per tetului Executiv al C, C. al tice la Bucureşti, şi membri al U.R.SS, PC. V. Rusakov,
mite economisirea anuală a
parametri funcţionali — unei cantităţi de peste 2 500 P.C.R . şi Teodor Marinescu. ai ambasadei. şef de secţie Ia C. C. al
ridicarea la 400 grade a tone de cocs din Import. membru al C. C. al P.C.R., In întîmpinarea tovarăşu P.C.US.. V. I. Drozdenko,
ambasadorul Republicii So lui Nicolae Ceauşescu, a ce ambasadorul Uniunii Sovieti
cialiste România la Moscova. lorlalţi conducători de par ce în România, de activişti
La sosire, pc aeroportul tid, pe aeroportul Băneasa de partid.
Bâneasa. secretarul general a venit un mare număr de Erau de faţă Teodor Mari
SE IMPUN MASURI ENERGICE PENTRU Planul îndeplinit exemplar al partidului, ceilalţi membri oameni ai muncii din Capi nescu, membru al CC. al
P.C.R., ambasadorul
Româ
salutat
tală. care i-au
cu
ai delegaţiei au fost salutaţi
e\ _ -- n ^ de tovarăşii Ion C.hcorghe multă căldură. Miile de bucu- niei în Uniunea Sovietică şi
membri al ambasadei.
reşteni
Maurei*. Emil Bodnaraş. Ma
„P.C.R. —
scandau
IMPULSIONAREA INSAMINi ARILOR I întreprinderea de trans primul trimestru bu contri nea Mânescu. C.heorghe Pană, P.C.R,", „Ceauşescu — P.C.R.*. (Agerpres)
Secretarul general al parti
Râdulescu. Virgil
C.heorghe
porturi auto Deva şi-a în
buit in primul rînd buna
deplinit în mod exemplar utilizare a parcului, între
Agenda lucrătorilor ogoare desprins faptul eâ pe raza co rim şi la necesitatea rezolvă sarcinile de plan pe primul ţinerea in permanentă sta
lor continuă să fie destul de munei respective în unele rii de urgenţă a unei proble trimestru. Astfel, indicato re de funcţionare a auto
încărcată, la ordinea zilei a- cooperative agricole lucrările me cheie pentru buna desfă rii de la tone transportate vehiculelor din dotare.
flîndu-sc ca principale acţiuni de sezon se desfăşoară in bu şurare a lucrărilor agricole au fost depăşiţi cu G,3 pro ntilniri ale tovarăşului NICOLAE CEAUSESCU
cultivarea legumelor, planta ne condiţii, iar în altele, un de sezon. Este vorba despre cente, la călători kilometri Merită a fi menţionată i
tul pomilor şi al cartofilor, de consiliile de conducere şi condiţiile de viaţă ale meca cu 5,6 procente, iar cei de contribuţia adusă de sala
precum şi finalizarea pregăti inginerii se conduc după prin nizatorilor Conducerile coo la călători transportaţi cu riaţii de Ia autobazele din Cu tovarăşul Osvaldo Dortlcos Torrado Din partea cubanâ, au par
rilor pentru Snsămîntarea po cipiul „mai avem vreme des perativei agricole din Ruşi şi Deva. Hunedoara, Petro ticipat tovarăşii Ramiro Val-
rumbului. Cu toate că Sn pri tulă", se constată întârzieri S.M.A. Călan avi obligaţia de 4,4 procente. La realizarea Joi, 8 aprilie, tovarăşul Paul Nlculescu-Mlzil. mem des Menendez, membru al
ma parte a acestei săptâmîni inadmisibile. Pînă acum sînl prim ordin să intervină c- cu succes a Sarcinilor- cTIrT' şani, Haţeg şi altele. Nicolae Ceauşescu, secretar bru al Comitetului Executiv Biroului Politic al C.C. al P.C.
vremea a fost mai puţin fa demne de evidenţiat rezul nergic pentru a îmbunătăţi general al Partidului Comu al Prezidiului Permanent, se din Cuba, şi Jesus Montane,
vorabilă executării lucrărilor tatele înregistrate de coope cazarea şi a asigura pregăti nist Român, preşedintele Con cretar al C.C. al P C R., Janos membra al CC. al PC. din
agricole în cîmp, pe unele su ratorii din Vîlcele — unita rea în mod satisfăcător a siliului de Stat al Republicii Fazekas. membra al Comite Cuba. ministrul comunicaţi
prafeţe mai zvîntate s-au te în care plantatul cartofi hranei tractoriştilor. Fată Socialiste România, s-a întîl- tului Executiv al C.C. al ilor.
continuat, totuşi acţiunile de lor s-a terminat pe întreaga de o asemenea problemă nit cu tovarăşul Osvaldo P.C.R.. vicepreşedinte al Con In cadrul întîlnirii au fost
sezon. suprafaţă planificată de 10 nu trebuie să râminâ indife VALORIFICARE DEPLINĂ Dorticos Torrado, membru al siliului de Miniştri. Leonte abordate probleme privind
Datorită mobilizării masive hectare. La cooperativele a rent nici consiliul popular co MARILOR RESURSE ECONOMICE Biroului Politic şi al Secre Răutu, membru al Comitetu dezvoltarea relaţiilor dintre
Partidul Comunist Român şi
a cooperatorilor la munaft, gricole din Gînţaga şi Bretea munal, mai ales dacă avem tariatului Comitetului Central lui Executiv al C.C. al P.C.R., Partidu) Comunist din Cuba,
vicepreşedinte al Consiliului
precum şi folosirii judicioase Română, acţiunea respectivă în vedere că Anton Bran. al Partidului Comunist din de Miniştri, şi Teodor Mari dintre Republica Socialistă
a timpului prielnic, într-o este realizată în proporţie de primarul comunei, este re Cuba, preşedintele Republicii România şi Republica Cuba.
serie de cooperative agricole 55 şi respectiv 45 la sută. partizat să răspundă nemij Substanţele minerale utile Cuba. nescu, membru al C.C. al Intîlnirea s-a desfăşurat în
P.C.R., ambasadorul Republi
termenele stabilite iniţial pen Total nesntisfăcătoare este locit de întreaga activitate La întîlnire an participat, cii Socialiste România la tr-o atmosferă caldă, tovără
tru terminarea unor lucrări situaţia întîlnitâ la coopera din satul Ruşi Moscova. şească.
s-au devansat, ploile care au tiva agricolă din Ruşi unde Cu deosebită acuitate se pu pe drumul ce! mai scurt din partea română, tovarăşii
căzut ncinfluenţînd dccît Sn pînă ieri, nu se plantase încă ne problema procurării se
mod favorabil soarta produc nici un tubercul de cartof, minţelor de cartofi, îndeosebi Cu tovarăşul Mialko Todorovlcl Gw acest prilej, a avut loc
ţiei. deşi aici lucrarea amintită va la C A P Ruşi şi Bretea in circuitul economic Vineri, f) aprilie, tovarăşul ţegovina, Sreciko Bijelici. un schimb de păreri cu pri
Tovarăşul Marin Mâlâescu, trebui efectuată pe 15 hecta Română unde deficitul este Nicolae Ceauşescu. secretar membru al Prezidiului Uniu vire la dezvoltarea în conti
secretarul Comitetului comu re. Motivul invocat de pre de ordinul zecilor de tone. (Pagina a N-a) general al Partidului Comu nii Comuniştilor din Iugosla nuare a relaţiilor de prietenie
nal de partid Densuş. ne-a şedintele cooperativei. Aurel Nu trebuie uitat că termina nist Român, preşedintele Con via. preşedintele Conferinţei şi colaborare dintre P.C.R şi
informat că la C.A.P. Peştea- Negrescu, şi de inginerul Ion rea grabnică a plantatului siliului de Stat al Republicii orăşeneşti din Zagreb a Uniu U.C.I., dintre Republica So
na s-a încheiat plantatul po Matei pentru a „scuza" o a cartofilor este o condiţie e Socialiste România, s-a întîl- nii Comuniştilor din Croaţia. cialistă România şi Republica
milor pe cele 12 hectare pla semenea situaţie — „solul es senţială pentru a crea condi nit cu tovarăşul Mialko Todo- Dîmce Belovski, membru al Socialistă Federativă Iugosla
nificate cu zece zile maî de te prea rece" — nu are nici ţii favorabile începerii din rovicî, membru al Biroului E Prezidiului Uniunii Comuniş via.
vreme. Tot cu zece zile mai nn suport temeinic. Aceasta plin a însâmînţârii porumbu PROGRAMUL xecutiv al Prezidiului Uniunii tilor din Iugoslavia, preşedin
repede au încheiat înfiinţa- deoarece. într-o tarla vecină, lui. concentrării forţelor şi a Comuniştilor din Iugoslavia. tele Comisiei de colaborare Intîlnirea s-a desfăşurat în-
i^ea livezii intensive pe 5 hec cooperatorii din brigada de mijloacelor mecanice la exe La întîlnire au participat, internaţională şi relaţii a tr-e atmosferă caldă, tovără
tare şi cooperatorii din Den la Bâţâlar a C AP. Vîlcele cutarea acestei lucrări. UNIVERSITĂŢII SERALE DE MARXISM-LENINISM din partea română, tovarăşii Conferinţei Uniunii. şească.
suş. La realizarea lucrării au efectuat plantatul carto Deoarece vremea a devenit D E V A Paul Niculescu-Mizil. Janos
respective un aport deosebit filor cn mai multe zile in iarăşi prielnică desfăşurării Fazekas, Leonte Răutu şi
şi-au adus cooperatorii Gheor- urmă. Colac peste pupăză, acţiunilor în cîmp, este im Luni 12 aprilie 1971 Teodor Marinescu. Cu Abdel Mohsen Aboul Nour
Che Ursu, Silviu Vîrvoni, Vi- din discuţia avută cu meca perios necesar ca organizaţi Ieri. tovarăşul Nicolae Niculescu-Mizil, Janos Faze
orcl Slroie. Maree] Stoicoviei, nizatorul Nicodim Vitcâ am ile de partid, conducerile u- Anii I, I! şi III ECONOMIE ; anul I CONSTRUC Din parte iugoslavă, au luat Ceauşescu, secretar general kas, Leonte Răutu şi Teodor
Petru Oncscu. Cornel Viţio- aflat că nici măcar terenul nitătilor agricole şi cadrele ŢIA DE PARTID; anul III ISTORIE; anul II ESTETI parte tovarăşii Hamdija Poz- al Partidului Comunist Ro Marinescu, iar din partea e-
nescu, Viorel Niculescu şî destinat culturii cartofilor nu tehnice să mobilizeze zilnic CĂ şi anul I POLITICA EXTERNĂ. EXPUNERE în deraţ, membra al Prezidiului mân, s-a întîlnît cu Abdel gipteanâ — Abdel Maguid
alţii. Comitetul comunal de este pregătit în întregime. întregul potenţial uman. trac Uniunii Comuniştilor dîn Iu Mohsen Aboul Nour, secretar Farid, secretar general al U
partid a stabilit, de aseme Tractoristul ne spunea că de- toarele şi maşinile existente sola festivă a liceului pedagogic. general al Uniunii Socialiste niunii Socialiste Arabe din
nea, măsuri în vederea înca abia în ziua de fl aprilie n.c. la executarea în condiţii op Programul începe Ia orele 18,00. goslavia, secretar al Secreta Arabe. Cairo, membru al C.C. al U
drării Sn limitele epocii opti s-au mobilizat cîţiva coopera time a tuturor lucrărilor a riatului C.C. al Uniunii Co La întrevedere au partici niunii Socialiste Arabe, Mu-
me a plantatului cartofilor şi tori la împrăştierea îngrăşă gricole de sezon. muniştilor din Bosnia şî Her- pat, dîn partea română, Paul rad Haleb, membru al Con
semănatului porumbului. mintelor organice, urniînd ca gresului Uniunii Socialiste
Din discuţia purtată eu to ieri să se efectueze arătura Arabe, ambasadorul R.A.U.
varăşul Titus Marlnoiu. se- şi discuitul suprafeţei respec în U.R S.S.
cretaml Comitetului comunal tive. In timpul convorbirii, des
de partid Bretea Română, am Aici este locul să ne refe făşurată într-o atmosferă
Primăvară la poalele Retezatului te probleme privind dezvol
prietenească, au fost aborda
tarea relaţiilor dintre Repu
blica Socialistă România şi
Republica Arabă Unită, din
E primăvară în poalele iestria şi tndemînarea artis noi la lucru şi nu l-am mi şcoli din comună cei 754 de lături de magazinul de me tre Partidul Comunist Român
Retezatului. Şi, în miros rea tică a familiei. nat vreo 2-3 zile, noroc cu elevi, alături dc lumina be naj şi articole ferometalice şî Uniunea Socialistă Arabă.
văn de tencuială abia lipită, — Să' avem la bătrîncţe profesorul Ghişoiu c-o ve cului a intrat şi lumina căr e şi un magazin de mobilă,
o dată cu jirul smuls caic- căldură şi linişte, ne spu nit acasă şi l-o luat Că şi ţii, dragostea pentru ea. dacă n-ai intrat şi în noua
rului, bătrînii comunei Pui nea Cornelia Socaci, cu socrii ne-ndemnau să nu-l — Alte vremi sint acum. cofetărie, cochetă şi bine a
povestesc dc vremurile tre mindria jiotolilă adunată lăsăm. Că vezi, aşa-s batri- Care-s dc prea departe stau provizionată, ori în librărie,
cute ale aşezărilor, de noii din ani în priviri.. nii. Doar şi cind am fost în internat. Avem două in rişti să-i nedreptăţeşti pe Vrednicia
ani pe care ii cunosc acum Ochii i se indrejitau tot noi de şcoală nu sileau pă localnicii mîndri ele tot ce
la bătrîncţe. In casa lui Vic spre lucrul lăsat acolo, pe rinţii să ne dea la carte. ternate în comună, cu a doresc să-ţi arate.
tor Socaci, casă nouă, cu toa colţul mesei, la venirea Da acum vedem că nu sc proape 100 de locuri. Elevii De maşinile de la coope
tă rinduiala şi confortul do noastră. O carpetă de pe poate fără şcoală. Că zic u au casă şi masă, au şi burse. rativa agricolă şi de la fer (ocafarilor
rit, doar sfirîitul fusului Lu- rete eu cusătura şi modelul nii că cine să mai lucre a Plăcerea celor din sate mă sătenii nu se mai miră
creţiei Dobrei. sora lui. ve azi.
nită la Cornelia, la cumna — Zice că vreau să adu Din dorinţa dc a da un
tă in poveşti cu lucrul, tul că şi maşină de cosit. plus dc frumuseţe şi pros
bură monoton şi rnîngîietor — Da cum o fi aia că nu peţime locurilor in care
liniştea zilelor dc primăvară prea cred ! trăiesc, numeroşi locatari
pe care le-au ajuns. Oas — Păi nu ştii cind o zis ai blocului I dc pe strada I
peţii sint primiţi cu bucurie că vine maşina dc secerat
vorbele curg cu dărnicie intilnit ades prin lăzile gos tunci. Da nu-i aşa, că să şi de a vorbi despre comuna ne-am ris — îi aminteşte V.I. Lenin din Deva. au j
din noianul amintirilor. podinelor harnice de prin lucri, da să ai şi carte, că lor, despre ce au ei e în Cornelia Socaci, tucreţici, dăruit citeva din orele lor ]
libere acţiunilor voluntar- j
— Frumoasă casă aveţi Şi părţile locului foarte mult se urcă ştiinţa dreptăţită. „Avem şi spital cumnata ei — şi o venit. patriotice întreprinse in a- î
toată cu lucruri de mAnă, cu — Da pentru cine o coa- azi şi altfel nu se mai poa cu 32 de poturi şi circum Şi nu mai stăm toată ziua cest scop. Munca lor s-a i
de toate l scţi, că doar e plină casa ? te. scripţie şi cabinet stomatolo gîbi, aplecaţi pe brazdă,
— Pentru nepoţică. Să fie Aceleaşi gînduri le-am gic şi maternitate cu doctor cum ieşeam mai demult, ct- soldat cu amenajarea zonei j
— Dacă lucri ai, dacă nu verzi, împrejmuirea aces- ?
lucri, n-ai. Noi merem la co pe cînd creşte. intilnit şi în casa lui Ion şi farmacie şi brutărie şi te 60 de muieri, la secerat. teia prin fixarea stilpilor j
lectiv, la fermă. Încă de r.u Nepoţica n-a împlinit Ciot, cosă mare, nouă, cu C.EC. şi poştă şi telefoane'1. E primăvară la poalele metalici cu sirmă gliimpa- j
primăvară lucrării şi pe aici. multe primăveri, dar tradi instalaţie de apă, cu baie, In acest avem, localnicii au Retezatului Şi, aşa cum din IA. plantarea dc brazi, li- {
prin juru casei la grădină, ţionala zestre se înfiripă cu confortul pe care orice foarte multe de cuprins. bătrîni oamenii nu se mai li ac şi iasomie şi a gardu- :
încearcă să se explice gazda. aici, la rădăcinile Reteza orăşean şi l-ar dori. Respec Realizări la care au pus u miră de înnoirea naturii, lui viu
— N-aţi ridicat de mult tului, chiar daco ea e de tul pentru carte şi şcoală mărul, la care au asistat, pe dar cu fiecare nou mărţişor
casa că prea sclipeşte a parte, la Bacău, acolo un care l-au adus pc fiul lor, care le-au creat. Şi. atunci îşi umplu sufletul de bucu Locatarii Petru Vlădoni, }
nou ? de fiul familiei Socaci lu Pctrică — inginer la Cluj — mindria c firească şi nu le rie, acum nu se mai miră Cornel Popa. Glieorghe Po- j
crează ca medic veterinar
miri. cilind-o în ochii unuia
— D-apoi, dc cîţiva ani — Fata-i măritată aici. in ei şi-l materializează in di oprit o clipă, in soarele dc nimeni de înnoirile satelor, pa. Tovi Nicoară, Vîorcl j
de ritmul intens al (ran*
plomele băiatului aranjate
nz-am gindit şi la ea că tn- sat, da-i la casa ei. că şi-or cu grijă în rame. Şi tot a primăvară, pe podul din formărilor. Mai mult chiar Mariş. Fdoard Măgurcanu, j
t-ălea vechi degeram iarna, făcut şi ei. casă m,uă. s-or ceeaşi consideraţie pentru mijlocul comunei şi cuprin- localnicii se simt datori să Flisahcfa Italaş, Adalbert
facă, nişte căsuţe de lemn, aranjat cu de toote Pc bă şcoală c şi in planurile de zind cu privirea şi piaţa vorbească tuturor despre Hardocz, avînd in frunte j
nu tu pimniţă sub ele, nu tu iat l-am dat Ui şcoală şi bi viitor pentru nepoţi, chiar nouă din beton şi căminul primăvara pe care au adu pe deputatul Cornel Popo-
podim. ne am făcut. Că mai de dacă ccl mai marc. Ncluţu, cultural cu linia lui moder s-o pc meleagurile natale vici şi pe preşedintele aso
Despre casa cca nouă nu mult la ţărani cine da co de-abia a împlinit 3 ani. nă şi drumul spre noul prin munca lor. despre ano ciaţiei dc locatari loan loa-
mai erau necesare cuvintele. piii la şcoală ? Şi noi l-am In multe din rusele celor complex comercial atit dc timpul primăverilor perpe neşiu. s-au dovedit, la a-
Casă solidă, înaltă, cu came minat intr-un nn şi după 12 sate ale comunei, cele elegant, şi bine aprovizionat. tue — socialismul. ccste acţiuni, printre cei
re mari şi luminoase, curate aia am zis că nu-l mai tri mai multe noi, din care zil Dacă treci cumva prin co mai vrednici gospodari.
şi adunind parcă toată mă mitem la şcoală, să stea cu nic se îndreaptă spre 14 mună fără s<5 remarci că a- 1. LASCU
j