Page 34 - Drumul_socialismului_1971_04

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5055 • SIMBATA 10 APRILIE 1971

SUBSTANŢELE MINERALE UTILE

PE DRUMUL CEL MÂI SCURT ÎN CIRCUITUL ECONOMIC

Dezvoltarea C reşterea rezervelor Valorificarea Utilitate tuturor

investigaţiilor şi promovarea minereurilor cu elem entelor

geologice lor în exploatare conţinut mai sărac conexe

în îndeplinirea* programului, de cercetare geologica
ţi de punere in vataare a unor noi xone mineralizate e­ Impulsuri noi in cercetarea F I L O N U L
xistente in cadrul judeţului, rezultatele obţinute sint sub Procedee moderne,
posibilităţi. Aceasta face necesar ca Centrala minereuri­ IDEILOR NOI
lor neferoase Deva ţi l.M. Hunedoara sâ-ţi intensifice ştiinţifică proprie
activitatea de cercetare ţi dare in exploatare a noilor In procesul de flotare a mi­
RculizAritr im portante obţinute feroasă, fl Ia alte rezultate po­ creşterii randam entului In ex trac­ de mare eficientă nereurilor complexe şi auro-
zăcăminte, pentru creşterea producţiei de metale nefe­ de Rectorul m inereurilor feroase zitive, contribuind la o valorifi­ ţia m etalelor, reducerea pierde­ argintifere se folosesc Ia ora
roase, auro-arginiifere, de bauxită ţi fier. $i neferoase se datorca.'.?, In m a ­ care superioara n substanţelor rilor de metale la p rep arare şl actuală în cantităţi mari o se­
re mSsurA şl aplIcAril in p ro d u c­ m inerale tn condiţii eficiente. IS- stabilirea un o r procedee eficace
Trebuie continuată cu amploare sporită acţiunea de ţie a rezultatelor un o r ccrcctAri foriurllc specialiştilor dc la în tre ­ de extracţie a noi elem ente v a­ Discuţiile avute cu specialiştii din cadrul l.M. Barza au rie de reactivi chimici procu­
ştiinţifice efectuate In cadrul cen­ prinderea mlnlerA Barza au con­ loroase. relevat în principal preocuparea majoră pentru valorifica­ raţi in majoritate din străi­
valorificare a minereurilor cu conţinuturi mai scăzute de trului de cercetări al C.M.N. De­ dus la rezultate p rom iţătoare In In acest sens, Centrului dc cer­ nătate. cu substanţiale efor­
va şl din serviciile de cercetare prelucrarea m inereurilor com ple­ cetări m iniere Deva li revin o- rea la maximum a tuturor resurselor de minereuri cu un conţi­
metal in vederea creării In perspectivă de noi posibili­ din cadrul unităţilor m iniere. xe de la B rusturi şl a celor au- bligaţll deosebite. Colectivul de nut mai sărac. Paralel cu activitatea de cercetare a unor noi turi valutare.
Cercetătorii de la Deva au pus ro-aiRlntifere cu conţinuturi mal aici — ce va trebui com pletat cu zone mineralizate din perimetrele miniere de curlnd puse Ca urmare a experimentă­
tăţi de reducere a importului ţi folosirea pe scară mai la punct Încă de anul trecu t un scăzute, fapt cc adaugA „cnrn(c“ cadre bine pregătite toorotic şi
procedeu m od ern de recuperare In plus m uncii de cercetare apll- cu experienţă corespunzătoare In în evidenţă şi care prezintă un Interes deosebit, s-a inten­ rilor făcute la Uzina de pre­
largă a materiilor prime ţi materialelor indigene*. a flerului din sterilul rezultat In ente cu succes In cadrul Uzinei producţie — este dato r să inten ­ sificat introducerea în procesul de preparare a unor mine­ parare din Gurabarza, ingine­
u rm a preparAril m in ereurilor de dc p rep arare G urabarza. sifice preocupările pen tru propa- rul Kheil Ottmar a conceput
cupru. Pe această calo rc prev e­ Şi la I. AI. H unedoara s-au rnrea m inereurilor com plexe din reuri aurifere, în caro metalul de bază este legat prin para-
(Din concluziile Consfătuirii de lucru a acti­ de a se recupera şt valorifica In depus eforturi susţinute pentru zonele noi. Inclusiv o celor cu genezâ cu alte metale de valoare economică deosebită. un flotoclasor conic care per­
introducerea In circuitul econo­ conţinuturi mal sărace, să co n ­
vului de partid ţi cadrelor de bază din indus­ siderurgie circa 20 000 tone fler mic a hAlzllor considerate In u r ­ — Această acţiune de valorificare din minereurile auro- mite recuperarea reactivilor
anual. ceapă tehnologii adecvate pen tru
trie, construcţii, transporturi din (judeţul Hu­ E xtinderea In conU nuarc a cer­ mă cu ctţiva ani Inutilizabile, extracţia m etalelor şl elem entelor argintifere şi a celorlalţi compuşi metalici este In curs de reziduali din instalaţiile de
Valorificarea m inereurilor sfirocc
nedoara). cetărilor poate conduce In viitor, face si In prezent obiectul unor rare şl dispersate, cum sini m o ­ desfăşurare încă din anul trecut — ne relata directorul teh­ Rotaţie, aceştia fiind dizol­
prin cooperare cu m etalurgia ne- libdenul, titanul, vanadiu), sclc-
m inuţioase investigaţii In cadrul ntul ctc. nic al întreprinderii, ing. Nicolae Lungu. In paralel, am a­ vaţi sub formă de soluţie în
acestei unitAţl. T ot nici sc a c o r­ vut în vedere şi recircuifarca prin uzina de preparare a ste­ tulbureală.
dA o atenţie sporită valorificării P en tru aceasta se Im pune din
su p erioare a talcului şi steatitu- partea conducerii C.M.N. Deva rilului din hfilzile mai vechi, acţiune care s-a încheiat încă
mat m ultă preocupare pentru d o ­
lul.
Acţiuni energice în prospectarea ştiinţifica In domeniu) valorifică­ ap aratu ră adecvată. De asem e­ în prima‘lună a acestui an. Au fost luate în studiu noi posi- Recuperarea reac­
tarea centrului de cercetări
cu
biliiâţi de preparare.
Cu tonte acestea,
cercetarea
nea, se Impune u rgentarea exe­
rii m inereurilor feroase şl nefe­ cuţiei şl punerii In funcţiune a — In esenţă — ne spunea tovarăşul Khoil Ottmar, in­
roase nu se ridică In nivelul ce ­ staţiei pilot de p rep arare d e la giner şef ai întreprinderii — ne-am axat pe o corelare cores­
rinţelor. Observaţia sc rnferA mal
şi explorarea zăcămintelor ales la perfecţionarea tehnologi­ Deva şi utilizarea instalaţiei de punzătoare între exploatare şi preparare. In prima fază nm tivilor de flotare
p rep arare de la Zam pentru faza
pus la punct unele tehnologii care permit o separare cît mai
scmlIndustrlalA de experim entare.
ilor dc p reparate.
In
vederea
eficientă. Apoi am trecut la prepararea în trepte a mine­
întreprinderea noastră săr­ fiinţă o secţie de speciali­ orizontală şi verticală, do­ reurilor auro-argintifere, adică o prelucrare în lanţ a acele­
bătoreşte curlnd două dece­ tate încadrată cu geologi cu tarea cu utilaje dc marc iaşi cantităţi de minereu, procedeu care o avut drept rezul­ Avînd în vedere importan­
nii de existentă. Ne con­ experienţă şi bine pregătit! productivitate. tat scăderea conţinutului de metal din sterile şi deci realiza­ ţa majoră a acestei instalaţii,
siderăm deosebit de o­ profesional. In cincinalul actual ne re­ rea unor randamente de preparare dc (16 la suffi in acest an autorul propune Centralei
noraţi că evenimentul are Deşi centrul de greutate vin sarcini deosebite privind faţă de numai 73 la sută înregistrate în anul trecut. minereurilor neferoase Deva
loc In contextul unor al activităţii noastre rămlne creşterea eficientei economi­ Pentru ridicarea valorii economice a fiecărei tone de extinderea acestui procedeu şi
preocupări deosebite ale şl în continuare prospecta­ ce pe tona dc rezervă pusă minereu, ne-am axat activitatea in special pe linia valorifi­ la celelalte lini! tehnologice
conducerii de partid şi de rea şi explorarea rezervelor în evidenţă. Din analizele cării complexe a minereurilor auro-argintifere. In primo fa­ din cadrul uzinelor de pre­
stat, pentru dezvoltarea In­ de cărbune, in acest cinci­ făcute a reieşit că sporirea ză am studiat modul de preparare a concentratelor colective. parare aparţînînd centralei.
tensă a activităţii de pros­ nal sarcinile privind iden­ productivităţii muncii faţă S-nu făcui experimentări şi în staţiile pilot urmlnd ca teh­ Trebuie amintit de aseme­
pectare, explorare şi pro­ tificarea rezervelor de mi­ de cea stabilită în plan va nologia să fie perfectată la nivel de cenlrală. Noi am înain­ nea faptul că în acţiunea de
movare In circuitul econo­ nereuri neferoase cresc de conduce la reducerea volu­ tat formele de rigoare dor nu credem să obţinem în acest valorificare a minereurilor
mic a rezervelor de substan­ peste 3 ori faţă dc perioada mului de manoperă şi chcl-# an aprobările necesare deoarece se pare că se întîmpinâ u­ mai sărace floţoclasorul per­
ţă minerală utilă. 1960-1970, iar la minereuri tuieli convenţional constan­ nele greutăţi pe la minister. mite flotarea granulelor .foar­
Baza noastră de plecare o feroase cu 40 la sută. te pe tona de rezervă. - — Acţiunea de valorificare complexă a minereurilor au­ te fine care sc separă sub for­
constituie, desigur, realiză­ Analizele ample făcute la Sîntem ferm conştienţi rifere se va intensifica — ne asigură ing. N. Lungu. încă din mă de spumă şi sc reintroduc
rile din cincinalul trecut şl nivelul comitetului de direc­ de amploarea şi complexita­ anul trecut au fost cercetate panourile care ou un conţi­ din nou în circuit. De ase­
In special din anul 1970. ţie Şi al serviciilor funcţio­ tea sarcinilor ce ne revin nut în plumb, zinc şi cupru, iar în acest an o început ex­ menea. este posibilă o dife­
cînd am reuşit ca prin me­ nale au concluzionat că es­ din programul de creştere ploatarea lor. La uzina de preparare am amenajat în acest renţiere mai bună din punct
tode de prospectare şi ex­ te necesar a ne orienta aten­ cantitativă şi calitativă a e­ scop o linie de flotare selectiv-colectivâ de vedere granulometric a
plorare de mare eficientă să ţia spre punerea în circuitul conomiei noastre naţionale. Existenţa în aceste minereuri a unor metule conexe care materialului conţinut in tul­
descoperim şi să punem In economic cît mai urgent po­ Aceasta ne-a determinat să prezintă o valoare foarte mare a necesitat introducerea în bureală prin crearea unor
circuitul economic impor­ sibil a zăcămintelor a căror facem o analiză critică a studiu a posibilităţilor de separare. condiţii hidnxTinamicc deose­
tante cantităţi de zăcăminte explorare este mult avansa­ posibilităţilor existente in După cum rezultă din cele relatate de interlocutori, ac­ bite, ca urmare a diferenţei
minerale. Astfel rezervele tă. In acest scop s-au întoc­ întreprinderea noastră, ra­ ţiunea de valorificare a minereurilor cu un conţinut mal să­ dc presiune şi punerea în
dc cărbune cercetate şi pu­ mit grafice de urmărire a re a scos în relief faptul că rac Sn cadrul I M. Barza se află în centrul atenţiei specialiş­ libertate a oxigenului.
se Sn evidentă sint mai mari lucrurilor pc etape de exe­ mai sînt încă multe lucruri tilor de aici. Rezultatele obţinute vor constitui şi In viitor o Noul procedeu conduce, in
dccît prevederile cincinalu­ cuţie la minereurile de bau­ de făcut. Colectivul nostru bază trainică pentru punerea in valoare a noi procedee şi acelaşi timp, la economisirea
lui cu 27 Ia sută, cele de xită, cărbune cocsificabll ş! este hotărît de a depune e* tehnologii atît în domeniul exploatării cît şi al preparării. unor importante cantităţi de
minereu de fier cu 24 Ia su­ unele minereuri complexe. forturi înzecite pentru valo­ reactivi din import.
tă, de bauxită cu 37 la su­ Ne-am fixat de asemenea ca
tă, iar la minereurile nefe­ obiective obligatorii de rea­ rificarea la maximum a po­ In drumul spre furnale,
roase cu 5 la sută. lizat creşterea cu 20 la sută tenţialului de care dispunem minereul de fier extras
Legarea unităţii noastre a vitezei de avansare în ga­ astfel ineît să putem pune din Poiana Ruscâi face In condiţiile actuale, rarea lucrărilor de explo­
de activitatea şi sub coor­ lerii şi cu 15 la sută a vite­ în circuitul economic în- un scurt popas şi in sec­ funcţia de ccrcetare-dcz- rare şi deschidere in zone­
donarea Centralei minereu­ zei de foraj la adineime me­ ţia de separare magne­ voltarc a Centralei minereu­ Funcţia primordială le : Ohaba-Ponor; pe ver­
rilor neferoase Deva, a dic şi mare, obiective care tr-un timp scurt şi cu chel­ tică a exploatării Uzina rilor neferoase Deva se im­ santul vestic al Mureşului,
întărit rolul, aportul şi ne vor permite darea în cir­ tuieli cît mai reduse o can­ de preparare Teliuc unde pune a fi subordonată sco­ incepînd din zona llia pînă
eficienţa întreprinderii noas­ cuitul economic a unor im­ titate sporită de cărbuni, cu ajutorul unor instala­ pului esenţial de dezvoltare la Lipova ; Ciungani-Căză-
tre în activitatea geo­ portante rezerve de mine­ minereuri şi minerale. ţii speciale se obţine con­ a bazei proprii dc materii neşti. in aceste locuri sîn­
logică. a făcut posibilă sa­ reuri utile Intr-un timp centratul, cu un conţinut prime şi introducerea rapi­ a centralei tem pe cale sfi punem in­
tisfacerea mai bună a ce­ scurt Este necesar Insă ca de peste 50 la suta fier, dă a substanţelor minerale tr-un viitor apropiat la dis­
rinţelor unităţilor miniere. în acest scop să introducem Ing. CORNEL ARSIN care se livrează Combi­ utile în circuitul economic. poziţia economici naţionale
Incepînd din anul trecut am mecanizarea operaţiunilor directorul întreprinderii de natului siderurgic Hune­ — Cum îşi exercită cen­ explorării şi exploatării de ve pornesc de Ia elaborarea rezerve apreciabile de bau­
primit şi sarcini de prospec­ de încărcare a materialelor prospecţiuni şi explorări doara. trala această funcţie pri­ noi rezerve în perimetrul programului de cercetare xită. fier. cupru. plumb,
ţiuni. In acest sens a luat de scoatere in lucrările pc geologice Deva mordială ? centralei. Principalele mă­ geologică pc întreaga peri­ zinc, titan, vanadiu etc.
— Măsurile luate de con­ suri întreprinse în acest sens oadă a cincinalului actual, — Zăcămintele In exploa­
ducerea partidului şi statu­ sînt elaborarea proiectelor şi inventarierea tuturor ză­ tare sau în explorare con­
L a întrep rind erea m inieră H une d o a ra activităţii industriei minie­ de cercetare a tuturor zăcă­ cămintelor pe zone, catego­ ţin. pe lingă metalele de
lui pentru
perfecţionarea
mintelor. in vederea conti­
re şi geologiei au avut un nuării rapide a rezervelor şi rii, rezerve şi conţinut de bază, numeroase elemente
substanţe utile. In raport cu
conexe, de foarte marc va­
ÎNAINTARE ANEMICĂ CAPACITATE SPORITĂ efect deosebit de favorabil trecerea la exploatarea lor acestea, activitatea geologi­ loare pentru economia na­
—
asupra muncii noastre
imediată In strînsâ legătu­
că se directioneazâ pe două
ţională,
pentru
ramurile
ne-a declarat ing. Râul Cos- ră cu aceasta, noi am înce­ fronturi : explorarea preli­ moderne ale industriei. Ce
tea, director tehnic al C.M.N. put să aplicăm cu bune re­ minară şi de detaliu a zăcă­ întreprinde centrala pen­
SPRE NOILE RESURSE DE PREPARARE Deva. Trecerea activităţii de zultate metoda ca fiecare o­ mintelor in exploatare şi a tru valorificarea lor?
prospectare şi explorare ge­ peraţie de cercetare geologi­ zonelor adiacente ; exploata­
— Elementele conexe for­
ologică în competenţa noas­ că sfi se soldeze cu exploa­ rea raţională şi stabilirea mează Intr-adevăr un dome­
Punerea în evidenţă a noi parării va spori simţitor. In Uzina de preparare Teliuc, rii minereurilor în faza dc tră precum şl alte roglemen- tarea unei cantităti de mi­ indicatorilor tehnico-econo- niu nou, neglijat pînă acum,
rezerve şi creşterea potenţia­ acest sens am luat măsuri ultima verigă a fluxului teh­ preconcentrare pentru a pu­ târi ne-au dat posibilitatea nereu de ordinul a 5—10 000 inici ai zăcămintelor ce ur­ care ne preocupă în mod de­
lului productiv al exploatări­ pentru mărirea capacităţii de nologic de la I. M. Hunedoa­ tea folosi acest procedeu de să conturăm la nivelul con­ tone. In felul acesta, punem mează a fi date în exploa­ osebit. Dispunem în perime­
lor miniere de la Ghelar şi prelucrare a uzinei de prepa­ ra, are un rol hotârîtor In separare a sterilului, care în ducerii centralei o concep­ imediat în valoare însemna­ tare. trele noastre de metale şl
Teliuc, îmbunătăţirile calita­ rare prin extinderea lucrări­ valorificarea superioară a ză­ urma experimentărilor făcute ţie unitară asupra ansam­ te cantităţi de minereuri ne­ — Care este efectul con­ clemente rare cum sint cad­
tive aduse în procesul de ex- lor de modernizare şi mon­ cămintelor de fier din Poia­ s-a dovedit a fi eficient. blului problemelor ce condi­ feroase şi, ceea ce este mai cret, profitul economiei na­ miu, bismiit, stibiu, seleniu,
tracţie-prelucrore au făcut tarea unei noi linii de sepa­ na Ruscâi Cu ajutorul unor In mod cert. intenţiile şi ţionează dezvoltarea şi va­ principal, asigurăm condiţii ţionale de pe urma acestor iar mai recent s-au identi­
posibilă punerea în circuitul rare. instalaţii de concasare, prâ- preocupările pentru a aduce lorificarea bazei proprii de de trecere imediată la ex­ orientări şi acţiuni ? ficai clemente ca titanul,
economiei naţionale a unei Din analizele făcute rezul­ jire si separare magnetică îmbunătăţiri calitative pro­ materii prime, investigarea ploatarea zăcămintelor. — Deşi prospectarea, ex­ vanodiul, molibdenul şi
cantităţi tot mai mari de mi­ tă că la orizonturile XI şi minereul adus de la exploa­ cesului de preparare sînt şi punerea în exploatare a — Măsurile de eficienţă plorarea şi valorificarea chiar platina, indiu etc. Am
nereu de fier. XII ale minei Ghelar, zonă tările din Ghalar şi Teliuc demne de luat Sn considera­ noi resurse de minereuri şi imediată se subordonează şl substanţelor minerale nu se luat măsuri pentru cunoaş­
In ultimul timp s-au de­ care va avea un rol hotârîtor primeşte noi valenţe calitati­ re. De altfel importanta lor metale neferoase. se încadrează în obiectivele soldează cu rezultate ime­ terea rezervelor şi stabilirea
rezultă clar din afirmaţiile
pus eforturi susţinute pe li­ în realizarea planului de pro­ ve înainte de a lua drumul interlocutorului nostru. Râu In funcţie de acest atribut, pe termen lung privind dez­ diate, sîntem în măsură să posibilităţilor dc valorifica­
nia scoaterii în evidentă a ducţie, lucrările de pregătire furnalelor hunedorene. este însă că aceste intenţii şi consiliul nostru de adminis­ voltarea bazei de minereuri afirmăm că sîntem deja tn
noi rezerve de minereuri în sînt în grafic dar, din înseşi Sarcinile trasate de condu­ preocupări nu se materiali­ traţie a procedat la recon­ şi exploatarea lor — ne-a posesia unor realizări im­ re, în caro scop colaborăm
zona Ghclar-est precum şi a- afirmaţiile directorului între­ cerea superioară de partid şi zează în teren la termenele siderarea întregii activităţi spus ‘ing. Ioan Stoenescu, portante — ne-a spus tova­ cu metalurgia neferoasă şi
de stat privind valorificarea
lacarca lucrărilor la pilierul prinderii. rezultă că stadiul minereurilor cu un conţinut prevăzute. geologice, luînd măsuri efi­ şeful serviciului geologic al răşul director R. Costea. Aş întreprindem cercetări pro­
de siguranţă al rîului Cerna. lor nu satisface nevoile im­ ciente pentru impulsionarea C.M.N. Deva. Aceste obiecti­ aminti între altele accele­ prii.
Tonte acestea vor permite ca puse de exploatai*. Conduce­ mai sărac a ridicat în fata — Linia nr. IV a avut ter­
de preparatori
colectivului
începînd din trimestrul IV al rea întreprinderii explică a- rezolvarea unor probleme men iniţial de punere Sn
acestui an capacitatea dc ceastâ întîrziere pe seama complexe care să permită funcţiune la 1 aprilie a. c.
producţie a I. M. Hunedoara schimbării soluţiilor Iniţiale traducerea în fapt a acestui dor am fost nevoiţi să a-
să crească simţitor. de ndincire a puţului. Nu deziderat major al economiei mînâm termenul deoarece
— Avînd în vedere cerin­ punem la îndoială acest ade­ naţionale. Uzinele Unlo din Satu Mare C IN E R E C E P Ţ I O N E A Z Ă ?
noi ne-nu livrat moara, iar n-
ţele crcscînde de minereu de văr. dar soluţionarea proble­ — Prin lucrările de mo­ telierul întreprinderii nu ne-a
fier ale siderurgiei, ne preo­ mei trebuia făcută în timp dernizare executate anul tre­ asigurat Încă clasorul — ne
cupă în mod deosebit valori­ ulii. cut la unul din cuptoarele de face cunoscut — ing. Ioan Consultarea cadrelor de conducere şt specialiştilor, cu Q Conducerea ministerului să rcanalîzezc situaţia cadre­
ficarea minereurilor din ză­ Începerea exploatării la pi­ prăjirc am reuşit să mărim Giurcă, şeful secţiei separare. privire la dezvoltarea bazei de substanţe minerale utile şi lor de geologi pentru a sc asigura cu personal dc specialitate
cămintele cu conţinut sărac lierul de siguranţă al rîului capacitatea dc prelucrare cu Subliniem de asemenea că valorificarea lor superioară s-a soldat cu un larg evantai de toate operaţiunile de prospectare şi cercetare geologică.
si cel din hălzi — ne relata Cerna planificată n fi ataca­ 8 tone pe oră — ne spune problema demagnetizârii mi­ probleme pentru organele competente. Enumerăm pentru Q Exploatările miniere de la Ghelar şi Teliuc să facă
ing. loan Pozînftreo, directo­ tă în trimestrul III este a- ing. Vasile Florca, şeful ex­ nereurilor se află de mult tot Ministerul Industriei Miniere şi Geologiei, Centrala mine­ o sortare mal corespunzătoare privind înlăturarea argilei şi
rul întroprinderii In urma menintată de stadiul necores­ ploatării. La ora actuală este în faza de încercări şi cău­ reurilor neferoase Deva şi Centrala minelor de fier şi ne­ şistiyilor, crcind în acest fel condiţii mai bune dc lucru pre­
cercetărilor făcute încă din punzător al lucrărilor de in curs de modernizare şi tări Tovarăşul inginer Vasi­ metalifere Cluj ; paratorilor şi reducerea cheltuielilor de producţie.
anul trecut pregătim pentru pregătire a zonei, iar In per­ cuptorul nr. 2. De asemenea, le Florea, spre deosebire de Q Investirea C.M.N. Deva cu competenţe şi atribuţii G Atelierul mecanic al l.M. Hunedoara să urgenteze
exploatare aproximativ 350 090 spectivă nu se întrevede prin terminarea şi punerea alţi factori de răspundere din lărgite în avizarea, finanţarea şi execuţia lucrărilor geolo­ terminarea confecţionării clasorului necesar punerii in
tone minereuri sărace din deocamdată nici o îmbună­ în funcţiune a liniei de sepa­ cadrul I. M. Hunedoara, ne-n gice in perimetrele noi, funcţiune a liniei de separare nr. 4.
zonele Ghelar şi Teliuc cen­ tăţire deoarece devierea riu- rare magnetică nr. IV, ca­ asigurat că în mod cert linia G Asigurarea grabnică a condiţiilor dc atacare şi des­
tra*. De asemenea, din hălzi- lui Cerna — lucrare dc mari pacitatea de prelucrare va nr IV va intra în funcţiune Q Să se intervină la Ministerul Industriei Metalurgice făşurare a lucrărilor de deviere a rîului Cerna.
Ic do la Teliuc prinţr-o sor- proporţii — nici nu a fost în­ creşte cu 50 tone pe oră. pînă la finele acestei luni. pentru definitivarea în ccl mai scurt timp a studiului de va­ G Pentru valorificarea rezervelor mari de minereu dc
tn«*c prealabilă vom reuşi în cepută. Sporul de capacitate astfel Fără îndoială că rezultate­ lorificare a zăcămintelor din zona Ciungani-Câzăneşti. fier mai sărac din z.ona lazuri-Vadu Dobrii sfi sc întoc­
^ Sfi se aloce londurne ncccsaie ^cmru menţinerea ca­
r e t an să punem în valoa­ Am relatat nnmni o parte obţinut ne dă posibilitatea să le preparatelor de la Teliuc pacităţii de producţie a întreprinderii de prospecţiuni şi ex­ mească un studiu tehnico-economic preliminar. In funcţie de
re importante cantităţi dc din neajunsurile care lezează reglăm parametrii de prepa­ comparate cu prevederile pla­ rezultatele acestui studiu sfi se stabilească concluziile asu­
minereuri. .Vumai în trimes­ procesul dc valorificare a mi­ rare — fineţe mai mare. di- nului sînt bune Acoperirea plorări geologice din Deva, la nivelul sarcinilor sporite de pra eficacităţii exploatării acestui zâc-ăinînt de minereu.
trul I din :k“"< iin am prelu­ nereurilor feroase din Poin- luţie mai bună în tulburea­ necesităţilor siderurgiei cu investigare a noi zone mineralizate. G Urgentarea de către C.M.N Deva a formalităţilor ne­
crat din hălzi pesle 44 000 nn Rn«răi. Conducerea între­ lă — la celelalte linii. Toto­ minereu indigen într-o pro­ G C.M.N. Deva. cu sprijinul ministerului, să asigure cesare pentru perfectarea preparării concentratelor colecti­
tone minereu, ceea ce repre­ prinderii are obligaţia de a dată se vor crea condiţii pen­ porţie cît mai mare reclamă pentru I.P.E.G. Deva dotarea cu mijloace de transport adec­ ve caro va avea drept rezultat valorificarea cori'spun/ăloarc
zintă aproximativ 10 Ja sută întreprinde cele mai urgen­ tru o prelucrare separată a însă eforturi susţinute pen­ vate condiţiilor dc lucru specifice unităţii. a plumbului.
din producţia infrcpiThderii. te masuri, care să permită produselor intermediare ce tru găsirea şi aplicarea prac­ $ Asigurarea pieselor de schimb pentru perforatoare şi
G Stabilirea intr-un timp cît mai scurt, in cadrul pro­
Avînd în vedere condiţiile exploatarea cît mai deplină a conţin la ora actuală însem­ tică a celor mai eficiente mă­ utilaje specifice precum şi a materialelor necesare lucrări­ gramului dc cercetare ştiinţifică, a unei tehnologii eficiente
mai favorabile din perioada tuturor rezervelor deja evi­ nate cantităţi de fier. Ne gîn- suri de valorificare a rezer­ lor de foraj. de extragere a molibdenului.
următoare, cantitatea de mi­ denţiate sau in curs de iden­ dim în continuare să soluţio" velor de minereu de care dis­
nereu din hălzi supusă /pre­ tificare. năm problema demagnetiză- punem.