Page 36 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 36
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5055 O SIMBATA 10 APRILIE 1971
ÎNCHEIEREA lucrărilor congresului R.P. CHINEZĂ Congrese de
partid provinciale
AL XXIV-LEA AL P.C.U.S.
PEKIN 9. — Coresponden rioadă scurtă să poală fi în
tul Agerpres. I. Gâlăţeanu. făptuite prevederile din pro
MOSCOVA 9 (Agerpres). — zekas, membru al Comitetu Preşedinte al Comisiei cen transmite: La Fuciou, capi gramul naţional de dezvolta
Corespondenţă de la Lauren- lui Executiv al C.C. al P.C.R., trale de revizie a P.C.U.S. tala provinciei Fukicn. si la re a agriculturii, iar în in PĂRINTELE
t iii Duţâ şi Silviu Podină : Leonte Râutu. membru al a fost ales G. F. Sizov, jar Tzinan. capitala provinciei dustrie să se pună accent pe
Vineri dimineaţa, delegaţii la Comitetului Executiv al CC. al preşedinte al Comitetului Shandun, au avut loc con ramurile metalurgică şi side ELICOPTERULUI
cel de-al XXIV-Ica Congres P.C.R , si Teodor Marinescu, controlului de partid — A. I. gresele de partid provinciale. rurgică, să se extindă baza
al P.C.U.S. au adoptat în u membru al C. C. al P.C.R., Pelse. In rapoartele prezentate şi de materii prime Totodată,
nanimitate rezoluţia Congre ambasadorul Republicii So După ce a mulţumit dele în cadrul dezbaterilor au fost este necesar să se accelereze Pinu acum se ştia că
sului cu privire la raportul cialiste România la Moscova. gaţilor pentru contribuţia a- relevate realizările deosebi dezvoltarea industriei locale. ideea elicopterului aparţi
de activitate al Comitetului Luînd cuvîntul, Leonid dusâ la buna desfăşurare a te din ultimii ani în diferite Congresele au chemat pe nea lui Leonardo da Vinci,
Central, holârîrea privind Brejnev a anunţat că congre lucrărilor, vorbitorul a ară domenii de activitate, arâtin- comuniştii şi locuitorii celor care a exprimat-o grafic
schimbările parţiale In statu sul a ales noile organe con tat că. în domeniul politicii du-se că, în 1970. Sn agricul două (provincii să depună e \ în 1486. Recent insă sa
forturi sporite pentru înfăp
tura celor două provincii a
vantul
englez
Charles
tul P.C.U.S., hotârîrea cu ducătoare ale partidului i economice a U.R.SS., linia fost realizată cea mai ridica tuirea sarcinilor trasate de Gubbs-Smith a descoperit
privire la aprobarea Direc Comitetul Central, Comisia trasată de congres urmăreşte tă producţie de pinâ acum.
tivelor Congresului al XXIV- centrală de revizie sl Comi dezvoltarea în continuare a Rapoartele au subliniat că în cel de-al IX-lea Congres al intr-o bibliotecă din Co
PC. Chinez şi de plenara a
lea al P.C.U.S. privind pla tetul controlului de partid. economiei, ştiinţei si cultu construcţia economică trebuie doua a Comitetului Central. penhaga un manuscris fla
mand din anul 1325 unde
nul cincinal de dezvoltare a El a mulţumit, în numele rii. ridicarea nivelului de trai să se acorde prioritate agri sc află desenul unei jucă
Apoi. delegaţii au ales or
economiei naţionale a U.R.SS. Comitetului Central, pentru al poporului sovietic. In do culturii pentru ca într-o pe ganele de partid provinciale. rii pentru copii de forma
pe anii 1971—1975, încrederea acordată de către meniul politicii externe, li unui elicopter. Autorul de
nia elaborată de congres este
A avut loc apoi şedinţa fi delegaţii Ja congres. In pri cea a păcii si securităţii in senului nu este cunoscut
nală a Congresului al XXIV- ma sa şedinţă plenară, a spus ternaţionale, a întăririi fră Sedin|a guvernului R.P. Ungare pină acum, dar este clar
lea al Partidului Comunist al vorbitorul, Comitetul Central ţiei cu ţările socialiste si a- t că ideea acestui aparat
Uniunii Sovietice. In marea al Partidului Comunist al U Hanţei cu forţele de elibera BUDAPESTA 9 (Agerpres). de acord ca pe baza priete zburător a fost anterioară
sală a Palatului Congrese niunii Sovietice a ales ca re şi antiimperialiste din în La Budapesta a avut loc o lui Leonardo da Vinci.
lor se aflau aproape 5 000 de membri în Biroul Politic pe treaga lume. şedinţă a guvernului R.P. Un niei şi intereselor reciproce
se
dintre cele două (âri. să
delegaţi — reprezentînd par următorii tovarăşi : L. I. L. I. Brejnev a urat dele gare Cu acest prilej, relatea lărgească în continuare cola
tidele comuniste din republi Brejnev, N. V. Podgornîi, gaţilor la congres, tuturor ză agenţia M.T.I., Antal Apro. borarea în domeniul con NOAPTE VALPURGICA
cile unionale, organizaţiile de A. N. Kosîghin, M. A. Suslov, comuniştilor, întregului po vicepreşedinte al guvernului, strucţiei de maşini, industri
partid de ţinut, regionale, A. P. Kirllenko, A. I. Pelşe, por sovietic succese in înfăp a prezentat o dare de seamă ilor chimică, petrolieră, ener tn plină noapte, locuito
raionale si orăşeneşti din K. P. Mazurov, D. S. Po- tuirea programului adoptat asupra celei de-a IX-a se getică. construcţiilor şi ma rii unui modest cătun din
UR.S.S. —, precum si dele leanskî. P. E. Şelest. G. I. de congres Răsună apoi a siuni a Comisiei mixte gu Anglia. High Wycombe, au
Voronov, A. N. Şelepin. V. V. terialelor de construcţii, pre
gaţiile din partea partidelor cordurile „Internaţionalei". vernamentale ungaro-române cum şi în alte domenii. S-a fost cuprinşi, dc panică.
comuniste si muncitoreşti, de Grişin, D. A. Kunaev, V. V. Lucrările Congresului al de colaborare economică, ce căzut, de asemenea, de acord Motivul : chiar în mijlocul
mocratice si de stînga din Scerbiţki, F. D. Kulakov. Au XXIV-iea al P.C.US. s-au a avut loc, Intre 29 .şî 31 mar asupra dezvoltării relaţiilor cifnitirului satului, in ju
străinătate. Era prezentă de fost aleşi, totodată, sase mem încheiat. tie. la Bucureşti. La sesiunea rul unui foc năpraznic,
legaţia Partidului Comunist bri supleanţi ai Biroului Po comisiei, a arătat el, s-a căzut in domeniul cooperării şi vrăjitoare îmbrăcate sumar
Român, condusă de tovară litic. Din secretariatul C. C specializării producţiei. se prinseseră inlr-o sara
şul Nicolae Ceauşescu, secre al P.C.U.S, fac parte: L. I. bandă îndrăcită Poliţia
tar general al Partidului Co Brejnev, secretar general, Lupte violente Contacte dipEomatfce în vederea chemată la faţa locului, a
munist Român, delegaţie din M. A. Suslov, A. P Kirîlen- lămurit lucrurile. Era vor
care fac parte tovarăşii Paul ko, F. D. Kulakov. D. F. Us-
Niculescu-Mizil, membru al tlnov, P. N. Demlcev, I. V. în Cam bodgia soluţionării crizei din OrientuE Apropiat ba doar de turnarea unei
Comitetului Executiv, al Pre Kapitonov, B. N. Ponoma- scene pentru televiziune.
zidiului Permanent, secretar riov, K. F. Katnşev, M, S. Numai că uitaseră să-i pre
PNOM iPENH 9 (Agerpres) tul militar al generalului Lon TUNIS 9 (Agerpres). — egiptean. Mahmud Riad, în menţionat că va transmite
al CC al P.C.R., Janos Fa- Solomenţev. Lupte deosebit de violente Noi a recunoscut — transmi Miercuri şi joi, ambasado cursul vizitei întreprinse de mesaje. în acest sens. ţărilor vină pe localnici...
se desfăşoară de-a lungul şo te agenţia France Presse — rul Republicii Arabe Unite la acesta la Teheran, s-au des prietene şi că va efectua vi- , i
selei nr. 4 din Cambodgia în că forţele populare de rezis Tunis, Mahmoud Touhami, a făşurat într-o atmosferă deo zile în diverse capitale occi- 1 CONSERVE DE... FLORI ţ
Recepţie oferită tre forţele populare de rezis tenţă au lansat atacuri violen avut convorbiri cu fostul sebit de cordială. Şeful diplo dentalc. FJ a spus, dc ase- 1
tenţă şi trupele administra te asupra poziţiilor inamice premier tunisian, Bahi Lad- maţiei iraniene a reafirmat menea, că, în curînd, va
In magazinele
ţiei Lon Noi—Sirik Matak, ca din jurul localităţii Kirîrom. gham, în prezent preşedintele sprijinul ţârii sale pentru po avea ocazia să se întîlncascâ au fost puse in japoneze
vînzare
de C.C. al P.C.U.S. multe tronsoane ale acestei Unităţile avansate ale admi Comitetului Superior Arab ziţia adoptată de R.A.U. în cu secretarul de stat ameri 1 nişte cutii de conserve in
mai
re
încearcă să ocupe
însărcinat cu supravegherea
ceea ce priveşte criza din O
Pnom Penh
nistraţiei de la
can. William Rogers. la An
căi de comunicaţie controla s-au repliat sub presiunea normalizării situaţiei din Ior rientul Apropiat. Zahedi a kara. interiorul cărora, după tă
ierea capacului, se află pă-
MOSCOVA 9 (Agerpres). — participante la Congresul al te de forţele patriotice. Mai exercitată de forţele patrio dania şi, respectiv, cu minis mînt cu nişte seminţe de
Comitetul Central al P.C.U S. XXIV-iea al P.C.US multe atacuri lansate de tru tice, care şi-au continuat a trul afacerilor externe, Moha- flori, care înfloresc lo o lu
a oferit vineri, la Palatul La recepţie a luat parte şi pele regimului de Ia Pnom tacurile în tot cursul zilei de med Masmoudi. Agenţia nă, bineînţeles dacă sînt
Congreselor din Kremlin, o delegaţia Partidului Comunist Penh au fost respinse de for joi. Deşi luptele au scăzut France Presse arată că aces udate regulat. Florile vîn-
recepţie in cinstea delegaţi Român, condusă de tovarăşul ţele patriotice. In cursul lup apoi în intensitate, „situaţia te întrevederi au fost con Un interviu ai ministrului dule in prezent sub formă
ilor partidelor comuniste, Nicolae Ceauşescu, care a telor desfăşurate corp la corp, continuă să fie critică" pen sacrate examinării divergen dc conserve înfloresc un an
muncitoreşti, democratice şi participat la lucrările Congre patrioţii au scos din luptă 100 tru efectivele militare de Ia ţelor dintre statele arabe în întreg.
de stînga de peste hotare, sului al XXIV-iea al P.C.U.S. soldaţi inamici. Comandamen Pnom Penh. ce priveşte locul şi oportu de externe al R.A.U.
nitatea unei conferinţe care ŞI- A RESPECT AT
să ia în discuţie problema
EDMUND MUSKIE se pronunţă incidentelor iordaniano-pales- TEHERAN 9 (Agerpres). — state arabe, nu va fi pace", CUVÎNTUL DAT
Guvintarea preşedintelui Tito tiniene, şi a fost evocată, Sn Mahmud Riad, ministrul de a spus ministrul egiptean.
special, propunerea marocană externe al R.A.U., şi-a înche Reafinnînd poz.iţia guver
împotriva politicii S.U.A. în Indochina ca o asemenea reuniune să aibă iat vizita oficială în Iran. nului său, care nu acceptă In urmă cu peste 60 de
la Bugoino loc la Alger. De menţionat că, Intr-un interviu acordat tratativele directe. Riad a ani, Achille. Carrara a pro-
mis latădui său că va ab
WASHINGTON 9 (Ager proteste legitime din partea alături de alte state arabe, ziarului „Kayhan Internatio adăugat, totuşi, că „dacă par solvi Universitatea din Pa-
BELGRAD 9 (Agerpres). — mai greu şi mai lent decît pres). — Intr-un dişcurs pro opiniei, publice. El a enume Tunisia a acceptat să parti nal" şi postului de radio Te tea israelianâ va evacua Si .1 (lova. El şi-a respectat a-
Preşedintele R .S F. iugo ne^am imaginat Ia început. nunţat joi, senatorul Edmund rat „invadarea Laosului, in cipe Ia conferinţa dc la Cairo heran, şeful diplomaţiei egip naiul şi R A U. va reintra in \ cest angajament, luindu-şi.
slavia, losip Broz Tito. care In momentul în care vor fi Muskie, unul din candidaţii tensificarea bombardamente a reprezentanţilor şefilor de tene a subliniat că vizita sa posesia teritoriilor sale. Egip zilele acestea licenţa fa
se află într-o vizită în Bosnia adoptate amendamentele — potenţiali al partidului de lor, neglijarea convorbirilor stat arabi, convocată de Re tul va recunoaşte existenta ! cultăţii dc litere, la vîrsta
şi Herţegovîna, a avut o în- operaţiune care, după păre mocrat la funcţia de preşe de pace de la Paris şi pre publica Arabă Unită. Pe de în capitala Iranului a permis Israelului în cadrul Naţiuni- ' dc... 85 de ani!
tîlnire cu reprezentanţi ai rea mea, trebuie să se în dinte, a declarat că sprijină zentarea confuză şi incoerentă altă parte, Bahi Ladgham a să se reinstaureze, în întregi lor Unite". \ „Nu am avut timp să
vieţii publice din localitatea cheie încă în vara aceasta — pe deplin demonstraţiile şî a evoluţiei situaţiei din Indo- declarat din nou că organis me. vechile relaţii de priete Ministru) de externe al \ merg la univci sitale, a
Bugoino. va fi constituită noua condu celelalte manifestări antirăz chinaY Toate acestea, a rele mul arab pe care îl conduce nie între cele două ţâri. R A U. a arătat apoi că tara i spus el. deoarece mi-am
Noi, a arătat preşedintele cere federală, Prezidiul R.S F. boinice organizate în S.U.A. vat senatorul democrat, „ge din luna septembrie anul tre sa doreşte să întreţină relaţii j petrecu t. cea mai marc
Tito într-o cuvîntare rostită Iugoslavia, a spus preşedin în cadrul „ofensivei de pri nerează un evident sentiment cut se află într-un impas şi a Referindu-se, în continuare, bune cu toate statele El a \ parte a vieţii, mele ca în
cu acest prilej, am trecut la tele Tito. Vă este cunoscut măvară". Muskie a arătat că de frustrare, care cuprinde tot propus sporirea numărului la poziţia guvernului egiptean afirmat că „nu există vreo L văţător. D ar după ce am
perfecţionarea sistemului şi faptul că am propus să se există aspecte numeroase ale mai mulţi oameni, indiferent membrilor săi de la trei la faţă de situaţia din Orientul problemă specială între R A U. r
ia adoptarea amendamente constituie acest organism ca politicii Administraţiei în A de virstâ. ocupaţie, credinţe cinci. Apropiat, Mahmud Riad a şi S.U.A., cu excepţia spriji- t ieşit la pensie, am putut
lor la Constituţie în perioada o conduoere colectivă, al sia de sud-est care generează religioase sau politice". nului acordat de guvernul a- \ să-mi continui studiile. A
In care am adoptat şi pro cătuită din 22 de membri, _________ )________ reafii-mat că „RAU. nu va meriean Israelului, care re- t fost puţin cam lirziu, dar
gramul de stabilizare a eco adică din cile trei reprezen TEHERAN 9 (Agerpres). — accepta niciodată să abando fuză să se retragă din terito- J mi-am respectat cuvîntul
nomiei noastre. Acestea sînt tanţi ai fiecărei republici şi Ministrul de externe al Ira neze Israelului o palmă din riile ocupate şi să aplice re
două probleme importante, cîte doi reprezentanţi ai re G uvernul britanic a cerut nului, Ardeshir Zahedi, a de teritoriu! său. Dacă Israelul zoluţiile Naţiunilor Unite în
două acţiuni importante. Sta giunilor autonome. In această legătură cu Ierusalimul".
bilizarea însă merge mult direcţie s-a realizat un acord. eliberarea ambasadorului Jackson clarat că întrevederile pe ca păstrează teritoriile care ne
re le-a avut cu colegul său
aparţin sau pe cele ale altor
LONDRA 9 (Agerpres). — s-a dat drept membru al or
Atentai împotriva ambasadei răpirea ambasadorului Marii ganizaţiei Tupamaros, că Declaraţia primului
Pentru prima oară de
la
Jackson a suferit un atac de
Britanii la Montevideo de că cord. Purtătorul de cuvînt al
iugoslave din Stockholm tre organizaţia ilegală Tupa- speranţa că ambasadorul — ministru al Iranului
ministerului
şi-a
exprimat
guvernul britanic a
maros
adresat i:n apel răpitorilor, răpit cu trei luni în urmă —
STOCKHOLM 9 (Ager Taniug informează că poliţia cerînd eliberarea imediată a va fi eliberat imediat. pen TEHERAN 9 (Agerpres). — Pe de altă parte.şeful guver
pres). — Subsecretarul de din Stockholm a început an lui Geoffrey Jackson. tru a putea primi un trata Intr-o convorbire cu un co nului iranian a apreciat in mod
stat pentru afacerile externe Ministerul de Externe bri ment medical complet. El a respondent a! agenţiei TASS. deosebit succesele realizate în
al Iugoslaviei, Milorad Peşici, chetarea celor două persoane tanic a confirmat joi că Am primul ministru iranian, Amir dezvoltarea relaţiilor dintre
sosit în capitala Suediei în care au comis atentatul şi că, precizat că Jackson a mal Abbas Hoveida. a declarat că. U.R.SS. şi Iran în domeniile
legătură cu atentatul împotri între timp. a fost arestată basada din Montevideo a fost avut tulburări cardiace cu 10 imediat după izbucnirea con politic, economic şi cultural.
va ambasadei iugoslave, a încă o persoană. înştiinţată telefonic, cu o zî ani în urină, dar că în ultimul flictului din Orientul Apro El a relevat caracterul reci
fost primit de ministrul afa în urmă, de o persoană care timp era complet restabilit. piat. Iranul a condamnat cu proc avantajos al acestor re
cerilor externe, Torsten Ni 1- hotârîre acapararea prin for laţii, exprimîndu-şi, totoda
sson. Peşici a prezentat de ţă a teritoriilor străine. Gu
mersul guvernului iugoslav vernul Iranului — a spus tă, convingerea că ele se vor
în legătură cu atentatul te xambic dai publicităţii la dezvolla cu succes şi în vii
roriştilor listaşi împotriva NEW YORK. — Pastorul Ralpb Abernathy. succe Dar Es Salaam premierul Hoveida — spriji tor. „Examinăm colaborarea R.P. BULGARIA — Lo Sofia a avut loc Campionatul euro
ambasadorului iugoslav, Vla- sorul pastorului Martin Luther King la preşedinţia nă propunerile constructive noastră economică cu Uniu pean de atletism, la solă, cu participarea celor mai buni
dimir Rolovîei. Subsecretarul „Conferinţei liderilor creştini din sud", organizaţie COLOMBO — Guvernul ale R.A.U. şi le consideră nea Sovietică în perspectivă atleţi din Europa.
de stat a amintit că .partea militantă pentru drepturile civile ale populaţiei de ccylonez a promulgat o lege drept o bază bună pentru re In fotografie ; Vedere a interiorului solii „Festival", locul
iugoslavă a prezentat, în mai culoare din S.U.A., a fost arestat în timpul unei ma care prevede pedepse ex glementarea paşnică a situa pe mulfi ani", a spus premie unde s*a desfăşurat competiţia
multe rînduri, date întemeia nifestaţii. Pastorul Abernathy se îndreptase în frun trem de severe, inclusiv pe ţiei din Orientul Apropiat. rul Hoveida.
te privind grupurile care tea unui grup de manifestanţi de culoare spre reşe deapsa capitală. împotriva
desfăşoară o activitate tero dinţa preşedintelui Consiliului de administraţie al u persoanelor care ar sprijini
ristă şi a cerut guvernului nei mari societăţi din New York pentru a protesta acţiunile declanşate de ele
suedez să întreprindă măsuri împotriva violării drepturilor angajaţilor de culoare mente insurgente în diferi
radicale pentru a-i pune ca ai acestei societăţi. te zone ale tării. De aseme scăderea brutală a exportu
9
păt. nea. a fost prelungită cu ? civile in Argentina ? rilor de carne pe care se
Ministrul afacerilor exter încă 24 de ore starea de ur bazase multă vreme prospe
ne al Suediei a prezentat ATENA — Preşedintele genţă instituită la Colombo ritatea ţârii şi creşterea
condiţiile şi posibilităţile în Republicii Africa Centrală, constantă a costului vieţii".
lupta împotriva terorismului Jean-Bedel Bokassa, a sosit şi au fost întărite forţele de Rocada de la „Casa Ro- preluarea puterii, privind normale în ultimii ani, ceea Această situaţie a provocat
Totodată, el a menţionat li ordine atît în capitala, cit şi sada~ soldată cu instalarea reabilitarea partidelor poli ce a creat largi nemulţu o agitaţie persistentă în rîn-
nele măsuri întreprinse de joi seara la Atena într-o vi în provincie în funcţia de preşedinte al tice dizolvate în 1966 şi ela miri. Frecvenţa grevelor şi c!ul clasei muncitoare, tra
guvernul ţârii sale. zită oficială, la invitaţia gu Argentinei a generalului A- borarea într-o perioadă de a demonstraţiilor din mari dusă în ultimă instanţă în
Citind o ştire a agenţiei vernului grec. NICOSIA — Reunit în şe lejandro Lanusse, nu i-a trei luni a unui program le oraşe a reliefat că re greve şi manifestaţii de
suedeze de presă, agenţia In cursul unui dineu ofe dinţă Ia Nicosia, guvernul surprins pe observatorii po politic care să precizeze re gimul forte nu a putut să stradă.
rit în cinstea preşedintelui Ciprului a examinat o seric litici. care se aşteptau Ia gulile de funcţionare a lor asigure o stabilitate poli Deşi reabilitarea partide
Bokassa, vicepreşedintele de probleme interne. Un înlăturarea Iui Marcelo Le- şi să pregătească alegerile tică, fiind incapabil sâ o- lor politice . este acum un
Dejucarea unui Consiliului de Miniştri şi purtător de cuvînt oficial a vingston, în urma deterio generale, a surprins şi a preascâ deteriorarea situa- fapt împlinit, observatorii
ministrul de interne al Gre declarat, după şedinţă. că rării situaţiei economice a se îndoiesc că de ea vor be
ciei, Stylîanos Pattakos. a una din principalele pre tării şi a climatului social neficia toate organizaţiile
complot in Mali subliniat dorinţa guvernului ocupări ale guvernului o încordat. Neaşteptată a fost politice din Argentina Nu
său de a extinde relaţiile constituie convorbirile dintre insă hotârîrea noului pre Notă externă s-a precizat punctul de ve
BAMAKO 9 (Agerpres). — economice şi culturale cu ţă reprezentanţii comunităţilor şedinte de a defini manda dere al noului guvern asu
Autorităţile militare din rile Africii. DAR ES SALA AM. — Fa- greacă şi turcă din insulă, tul său drept „o cale de pra legalizării activităţii
Mali au dejucat un complot trioţii mozambicani care ac în scopul normalizării rela tranziţie spre un regim ci Partidului comunist şi nici
a Mişcării naţionale justi-
care viza răsturnarea actua BONN — Un purtător dc ţionează în regiunea Titany ţiilor dintre dc Guvernul, a vil1'. Deşi în culisele vieţii fost primită în anumite ţiei economice a ţârii Unul ţialiste a fostului preşedin
lului regim de la Bamako. In cuvînt al guvernului de lo au scos din luptă. în ultimul continuat purtătorul de cu politice Lanusse a afişat do cercuri politice cu scepti din cei mai reputaţi specia
Argentinei
tr-un mesaj radiodifuzat, lo Bonn. Rudigcr von Wech- timp. 43 de soldaţi portu vînt. urmăreşte ca prin rinţa revenirii parlamentar, cism. Faptul că, ulterior, lişti în probleme financia te Juan Peron, care conti
nuă sâ trăiască în exil 5n
la un regim
cotenentul Moussa Traore. mar, a anunţat că. la 22 a ghezi şi au distrus şase ve rontinuarea acestor convor afirmaţiile aceluia care era, preşedintele i-a invitat pe re. Alvaro Alsogaray, cali
preşedintele Consiliului Mi prilie. ministrul de externe hicule militare — se arată biri să întărească indepen într-un fel. artizanul pre toţi purtătorii de cuvînt ai fica recent situaţia econo Spania. Cei mai mulţi ob
partidelor politice să dialo
mică drept „dezastruoasă",
litar al Eliberării Naţionale, al R F. a Germaniei va pre într-un comunicat al Fron denţa şi unitatea poporului luării puterii de către mili gheze cu guvernul, a fost iar Confederaţia Generală servatori îşi exprimă îndo
a anunţat că acţiunea împo zenta cabinetului o infor tului de Eliberare din Mo- cipriot tari. s-au bucurat de un considerat ca un prim pas a Muncii afirma că Argen iala că generalul Lanusse.
triva regimului a fost condu mare „cu privire la proble credit relativ redus. In în direcţia readucerii ţârii care a petrecut patru ani
în închisoare pentru că a
să dc căpitanul Yoro Diakite. ma Chile”, precizînd că. tr-adevăr, Lanusse a parti la un regim civil. tina riscă sâ înregistreze complotat împotriva lui Pe
vicepreşedinte al Consiliului probabil, in aceeaşi şedinţă BONN — In diferite oraşe din R.F. a Germanici cipat activ Ia înlăturarea, Incercînd sâ disccarnâ „o revoltă naturală şi ine ron. ar fi dispus acum să
Militar al Eliberării Naţiona sau în una ulterioară, gu s-au desfăşurat manifestaţii organizate cu prilejul în 1966, a preşedintelui Illia motivele care l-ar putea vitabilă a unui popor care autorizeze. în virtutea ape
le. şi de comisarul pentru vernul va adopta o hotârîre Sâptăminii de luptă pentru convocarea conferinţei şi la instaurarea, în frun luptă pentru drepturile sa lului făcut la „uniune na
problemele informaţiilor al general-europene asupra securităţii, a ratificării tra tea statului, a mareşalului determina pe militari să le legitime". Fâcînd o ana ţională". revenirea acestuia
aceluiaşi organism, Malik în legătură cu aceasta. In tatelor încheiate de R.F. a Germanici cu Uniunea So Ongnnin, dar şi In îndepăr cedeze puterea civililor (da liză a situaţiei din ultimii în Argentina. De aceea, re
Diallo. Moussa Traore a de urma stabilirii relaţiilor di vietică şi Polonia şi pentru încetarea agresiunii S.U.A tarea acestuia şi aducerea la la alegerilor prezidenţiale cinci anî. ziarul „Le Mon venirea la regimul ci\ î 1. fă
clarat că elementele care au plomatice între Chile Şi în Indochina. Peste .1 000 de persoane nu participat In „Casa Rosada" a fostului a fost fixată pentru 12 oc de" constata, de exemplu, ră participarea unor impor
participat la această acţiune R D.G., ambasadorul R.F. a un miting organizat în o iaşii 1 Stuttgarl demonstraţii ataşai militar al Argentinei tombrie 1973). cercurile po „existenţa unei crize econo tante forţe ale vieţii poli
au complotat de pe poziţii şi mitinguri de masă desfăşurîndu-se. de asemenea, la Washington. generalul litice sînt de acord în apre mice şi sociale de mari tice, ar putea purta seche
„antinaţionale, antiafricane şi Germaniei în Chile a fost la Dusseldorf. Frankfurt pe Main. Koln, Kassel. Marcelo Levîngston. cierea că generalii ar fi proporţii, ale cărei semne lele unor vechi influenţe.
retrograde", urmărind să abată rechemat la Bonn pentru Karlsruhe şi in alte oraşe. Hotârîrea lui Lanusse, a- tras, astfel, unele concluzii cele mai grave s-au tradus
ţara de pe calea dezvoltării consultări. nunţatâ la trei zile după din lipsa unei vieţi politice prin deficitul trezoreriei. t. SOCACIU J
economice şi politice inde
pendente.
Jtodaetia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, or. 35 Telefoane nr. 123 17 şi 1 15 88 Tiparul* întreprinderea poligrafică Beva. (4 065