Page 37 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 37
Vw////////////////////////////w/////w/////y///////////////////////////w//wr .
5 £
î D Au început lucrările |
| reuniunii reprezentanţilor f
I şefilor de stat arabi |
^ m încercare de atentat împo- |
| triva preşedintelui R.F. a |
| Germaniei, Gustav Heinemann |
I m Curier, Atlas i
ANUL XXIII. Nr. 5056 DUMINICA 11 APRILIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
i ! irtn m itttitttn tn u ttH n u rrtttn trfU ttirirtftt s I
In urma propunerilor co
PLANUL DE EXPORT mitetelor uniunilor sindica
de
şi
telor
ministerelor
resort. Comitetul Executivi
al Consiliului Central al j
îndeplinit integral, U.G.S.R. a stabilit intre- j
prinderile
fruntaşe şi evi-i
denţiate pe ramuri de pro*!
ducţie in întrecerea socia
la termene ferme, listă pe 1970. Din Judeţul
® O fermă cu realizări de seamă Toate eforturile subordonate
de calitate superioara ® La C.A.P. Haţeg se munceşte terminării plantatului cartofi taşe şi evidenţiate
întreprinderi frun
cu spor
• Deficienţe in preluarea legu lor şi începerii însămînţării po
îndeplinirea şl depăşirea sarcinilor de rial de realizarea planului de export şi rumbului pe ramuri de pro
producţie. îmbunătăţirea calităţii şi di import, de eficienţa lor economică. Faţă melor
versificarea produselor au creat posibi de aceste cerinţe, conducerile întreprin ducţie din judeţul
lităţi pentru livrarea la export & unor derii ,.Vidra" Orăştie, M L. Bard şi Deva Ne aflăm în perioada cînd începe livrarea acestui pro sat Măsurile stabilite de co
cantităţi Importante de produse. Astfel, şi altele râmîn încă datoare Aceasta în- în agricultură cuvîntul de or dus — n.n ) şi se plantează mitetul de partid vor permi nostru în întrecerea
în primul trimestru al anului economia trucît nu au luat cele mai potrivite măsuri dine trebuie sâ-1 constituie ultimele hectare cu car te ca semănatul să se încheie
hunedoreanâ a pus la dispoziţia benefi pentru aprovizionarea cu materialele şi In secţio electrică a minei mobilizarea in cîmp a tuturor tofi. De la grădină, pînâ a- în limitele epocii optime pe socialistă pe 1970
ciarilor externi produse în valoare de forţa de muncă necesare, nu şi-au asigu Paroşeni muncitorul Fîzeşon forţelor şi mijloacelor me ciim s-au livrat produse a întreaga suprafaţă planifica
14,3 milioane lei valută peste prevede rat contracte la nivelul sarcinilor trimes Lourion acorda o deosebita canice, folosirea cu eficacita căror valoare depăşeşte 55 000 tă.
rile planului. triale, neajunsuri care au condus la ne- atenţie întreţinerii utilajelor te maximă n timpului favora lei. Este un început bun, o Grădina cooperatorilor din
Un aport deosebit la obţinerea acestui realizarea planului la export pe primele din dotare, bil pregătirii terenului şi în dovadă că se depune interes Haţeg ocupă 40 de hectare. nostru au fost declarate:
succes l-au avut sîderurgiştii din Hune luni ale anului. Foto : N. GHENA sămînţărilor De modul cum şi strădanie din partea coo In toamnă şî primăvară s-au fruntaşe şi evidenţiate in '
doara care au livrat peste prevederi 7 100 Sarcinile de export pentru perioada ur sînt înfăptuite aceste dezide peratorilor din Deva pentru asigurat culturi succesive întrecerea socialistă urmă
tone ,profile mijlocii şi uşoare, 1 800 tone mătoare cresc simţitor. Din situaţiile în rate depinde nemijlocit soar a obţine recolte sporite de (spanac, salată, ridichi) pe 5 ha toarele unităţi : Exploatarea
ţagle de relaminare. 270 tone benzi, 11300 tocmite la finele lunii martie rezultă că legume la hectar minieră Lupeni. fruntaşă pe
tone otel-beton şi altele — ceea ce s-a numai 70 la sută din planul anual de export ta recoltei, realizarea produc şi cele 4 100 kg livrate comer ramură în sectorul cărbu
ţului au adus deja un venit
ţiilor planificate şi a angaja
materializat în depăşirea planului de ex este acoperit cu contracte. Ba mai mult. Expoziţie In strînsâ legătură cu ac ne ; întreprinderea minieră
port cu aproape 14 milioane lei valută. Fabrica chimică Orâştie, I M.C. Bîrcea şi mentelor asumate în întrece tivitatea legumicultorilor se dc 9 000 lei. Livrarea de le
Preocuparea permanentă pentru ridicarea Inspectoratul silvic Deva nu au nici un Cei mai Iscusiţi şi înde- rea organizată între unităţile cuvine însă să subliniem şi gume continuă, şi în viaţa e- Barza, fruntaşă pe ramură
în sectorul minereuri ne
performantelor calitative ale metalului, contract încheiat pentru produsele pre mînatici meşteşugari de pe agricole. unele deficiente ce se întîi- raşului acest lucru se poate
onorarea promptă şi integrală a cerinţe văzute prin plan a se livra pe piaţa ex cuprinsul Hunedoarei şi-au In cooperativele agricole nesc privind preluarea pro simţi. feroase şi metale rare; în
lor exigente ale partenerilor externi au ternă, iar la 1 P.V.L.F. Deva Vidra Orâş- reunit noile produse intr-o unde consiliile de conducere duselor conform graficelor Baza veniturilor de la gră treprinderea electrocentrala
condus la creşterea prestigiului Combina lie. II.L. Deva, acoperirea cu contracte reuşită expoziţie, deschi s-au preocupat cu întreaga stabilite. Zilele trecute. la dină (300 000 lei anual) este Deva — Mintia, evidenţiată
tului siderurgic Hunedoara în rîndul fur este necorespunzâtoare. să, ieri, în sala clubului răspundere de organizarea te cooperativele agricole din Hă- asigurată de recoltele ce se in sectorul de producere a
nizorilor de metal pe pîatn mondială. Legea cu privire ]a activitatea de co U.J.C.M. din Deva. Tntre- meinică a muncii, lucrările râu şi Sîntandrei o parte din vor obţine pe 23 ha rezervate energiei electrice; Combina-j
Consiliul de administraţie al Centralei merţ exterior dă posibilitatea întreprin cindu-se în realizarea de de sezon se încadrează în spanacul recoltat nu s-a li culturii de castraveţi. 12 cu tul siderurgic Hunedoara, e
industriale Hunedoara, cadrele tehnice şi derilor exportatoare de a cunoaşte direct noi modele, meşteşugarii de graficele stabilite, ceea ce dă vrat deoarece de la centrele fasole şi 5 cu gogoşari. ale videnţiat în sectorul indus
economice din combinat, în colaborare cu .pulsul pieţei internaţionale, de a aplica la cooperativele „Moţul" garanţia obţinerii unor pro de producere, valorificare şi căror producţii au fost con triei siderurgice şi întreprin
Întreprinderea „Metalimport'‘ Bucureşti, măsuri şi metode eficiente pentru a pă Brad, „Drum nou" Hune ducţii sporite la hectar. Ca industrializare a legumelor şi tractate cu fabrica de con derea de construcţii side
în baza unor studii amănunţite ale con trunde pe piaţa externă şi a vinde pro* doara. „Solidaritatea" De exemple pozitive se detaşea fructelor nu s-a prezentat ni rurgice Hunedoara, eviden
juncturii pieţei internaţionale, au reuşit dusele la preţuri avantajoase. Se impune va. „Retezatul" Haţeg, „Ji ză cele oferite de C.A.P Şoi- meni să preia la timp produ serve din localitate. Selecţio ţiată in sectorul construcţii j
să asigure produselor exportate o efici cu deosebită acuitate ca factorii de răs ul" Petroşani şi „Viaţă no muş. Veţel. Bâein. Bîrsău şi sele (!). Supunem cazurile a narea pentru munca la gră industriale.
enţă economică ridicată pundere din economia judeţului nostru să uă" Orâştie au prezentat în altele, unde însâmîntarea cul mintite atenţiei conducerii dină a celor mai pricepuţi Inmînarea distincţiilor în
Rezultate bune pe linia exportului s-au acţioneze în contextul acestor prevederi expoziţie 156 de creaţii ori întreprinderii pentru produ cooperatori, procurarea unor treprinderilor fruntaşe şi e
obţinut şi la I. M. Hunedoara, care a li cu maximum de operativitate pentru con ginale de încălţăminte, ma- turilor din prima epocă s-a cerea. valorificarea şi indus
vrat peste plan 160 tone de talc măcinat, tractarea întregului volum de produse rochinârie şi cojocârie-blâ- realizat în bune condiţii, s-au trializarea legumelor şi fruc maşini şi utilaje specifice, în- videnţiate in întrecerea so
13 tone steatit. C.E.I.L. Deva. 350 mc destinate exportului, pentru valorificarea nârîe. Privirea vizitatoru plantat cartofii pe toate su grăşarea terenului cu peste cialistă. după cum ne-a in
lemn celuloză, 60 mc cherestea si 190 mc cu înaltă eficienţă economică a activită lui este atrasă plăcut de no prafeţele stabilite iar in a telor, care are datoria să fa 16 000 kg superfosfat şl sare format Consiliul Judeţean al;
lemn de construcţii. „Marmura" Simerin ţii de export. De asemenea, comitetele de ceste zile eforturile sînt con măsuri eficace în vederea e-
vitârii unor asemenea
cu 1 200 mp placaj finit marmură, 33 mc direcţie, cadrele de specialişti din între ua linie şi combinaţia de centrate la t.-«ămînţarea po ajunsuri. ne sindicatelor, va avea loc în
blocuri marmură. întreprinderile de in prinderile exportatoare trebuie să se culori a încălţămintei pen rumbului (Conţinuar« in pot, a 3E perioada următoare.
tru femei, realizată de coo
dustrie locală din Hunedoara şi Orâştie preocupe intens pentru organizarea supe Sînt demne de evidenţiat, Dacă la începutul acestei
Legea cu privire Ja activitatea de co rioară a producţiei destinate exportului, perativa „Moţul" Brad (cre de asemenea, rezultatele în luni conducerea cooperativei
merţ exterior, recent aprobată de Marea aprovizionarea ritmică şi cu materiale de ator colectivul condus de registrate la ferma legumicolă agricole din Ţebea a fost cri
Adunare Naţională, stabileşte pentru pro calitate a locurilor de muncă, asimilarea Al. Săcalâ), de nota moder a cooperativei agricole din De ticată în coloanele ziarului
ducătorii şi participanţii efectivi la reali nă a încălţămintei pentru va. Şeful fermei, ing. Seghedi nostru pentru ritmul ane
zarea exportului sarcini şi răspunderi de de noi produse şi sortimente cu caracte bărbaţi. realizată de coo Ladislau, ne-a dat eîtevn de voios de desfăşurare a lucră
mare însemnătate. In contextul legii se ristici tehnice şi economice superioare, perativa „Drum nou" Hu talii in legătură cu acţiunile rilor agricole. în prezent si GOSPODĂRIREA
subliniază printre altele. cu deosebită cerute pe pieţele externe. îmbunătăţirea nedoara (creator colectivul ce s-au întreprins la grădină. tuaţia la unitatea respectivă
pregnanţă, rolul conducătorului întreprin calităţii, a modului de prezentare şî a condus de Kelemberg Fo Intre altele, am reţinut că s-n redresat. Secretarul comi
derii sau al unităţii economice care. in sil). de suita de articole dc ieri s-a încheiat plantatul tetului de partid din cadrul
acţiune si Înfrumuseţarea loca
calitate de preşedinte al unul organism tuturor condiţiilor care pot influenta fa eojocărie-blânărie a coope C.A.P., tovarăşul loan levuţa.
de conducere colectivă, răspunde mate vorabil nivelul preţurilor externe. rativei „Viaţă nouă" Orăş verzeî timpurii în cîmp pe o ne scrie că singura
tie. ca şi produsele coope suprafaţă de 4 hectare, s-au de sezon rămasă pe agendă
rativelor „Solidaritatea". efectuat praşilele necesare la este însâmîntarea porumbu
„Retezatul" şi „Jiul". ceapa verde pe 4 hectare lui — lucrare unde pregătirile LITĂTIl—PE COORDONATE
(sâptâmîna care urmează va Se află într-un stadiu avan
Intîlnire cu scriitori SUPERIOARE
Pagina a ll-a
de naţionalitate germană Vineri a avut loc plenara Luna aprilie fiind declara
lărgită a Consiliului orăşe tă „luna acţiunilor de bună
nesc Haţeg nl Frontului Uni gospodărire şi înfrumuseţa
In cadrul manifestărilor derurgişti, constructori, ţă tăţii Socialiste, care a luat în re", aşa cum se precizează în
prilejuite de sărbătorirea rani cooperatori şi inte discuţie succesele obţinute în rhemarea consiliului judeţean,
semicentenarului creării lectuali. domeniul economic, social- plenara a stabilit ca in cin
Partidului Comunist Ro Cu acest prilej au fost Ritmuri cultural şi edililar-gospodâ- stea glorioasei aniversări a se
mân, sub auspiciile Comi prezentate lucrări din crea resc în anul 1970 şi primul micentenarului partidului să
tetului judeţean pentru ţiile proprii ale acestora, trimestru din 1971. Informa se efectueze munci patriotice
cultură şi artă şi ale Con care au fost mult aprecia rea prezentată a reliefat me a căror valoare să atingă
siliului judeţean al oame te de cei prezenţi. La Ro ritul unor colective de mun 1 350 000 lei.
nilor muncii de naţionali mos după întîlnire s-a pre că cum sînt cele de )a aba Printre acţiunile de am
tate germană, la Hunedoa zentat un frumos program tor. fabrica de conserve, H.L., ploare, răspunsul la chema
ra şi Romos au avut loc în- artistic la care şi-au dat hunedorene autobaza I T. A , cooperaţia re mobilizează la plantarea a
meşteşugărească care în a-
1 000 bucăţi de arbori şi ar-
tîlniri ale scriitorilor Fran/ concursul formaţiile dc a
Johannes Bulhardt. Hauser matori din rindurile popu
Arnold şi Stephani Klaus laţiei de naţionalitate ger Pe ogoorele cooperativei agricole din Orâştie se lucrează intens )a pregătirea terenu Plenara Consiliului orăşenesc Haţeg
cu oameni ai muncii — si- mană. lui pentru insâmmţareo porumbului. Foto : O CIOBANU
al Frontului Unităţii Socialiste
SIMPOZION ceastă perioadă şi-au realizat buşti «rnamentali ; amenaja
şi depăşit sarcinile de plan.
rea de noi spaţii verzi şi În
Semnificativ este exemplul treţinerea celor existente —
Reporteri in satele ju d e ţu lu i i „REALIZĂRI Şl PERSPEC- j comerţului cooperatist din o- pc 19,5 ha ; repararea a 13
ra.ş, care — valoric — în pri
km p de străzi, trotuare, dru
! TIVE IN RIDICAREA NI- j
mul trimestru al anului şi-a
! VELULUI
TEHNIC
AL 1
pe 17 km şi lucrări de îndi
j PRODUCŢIEI IN VALEA ! depăşit sarcina la desfacerea muri ; curăţarea şanţurilor
j JIULUI". j mărfurilor cu amănuntul cu guiri pe 7 km ; înfrumuseţa
Consiliului popular judeţean, bleme ridică fiecare, ce se fa dig, în 1958. In 1959 s-a ra- peste 1.4 milioane lei; veni rea căilor de acces în oraş pe
în ceea ce priveşte urgenta ce pe plan edilitar-gospodâ- dioficat. apoi s-a electrificat, | Venind în intimpinarea turile Ia prestaţiile de servi 30 km etc.
rea întocmirii schiţei de sis resc. Bretea Română : lucrare care a costat peste j gloriosului semicentenar al cii cu 26 000 lei, iar în sec
B R E T E A R O M Â N A tematizare a satelor, în spe — Este satul centru de co 297 000 lei. A mai fost con j partidului, Centrala cărbu- torul achiziţii depăşirile se Problemele de ordin gospo
cial a centrului de comună. mună. dar numni centru nu-i. struit un dig, apoi un pod, pe I nclui, Institutul de mine şi ridică la 243 000 lei. Ultime dăresc intern (alinierea, repa
rarea şi vopsirea de caiduri;
— Să le luăm în ordine. In primul rînd se impune sis drumul satului s-a transpor j S.C.S.M. Petroşani au orga- le. exprimate în achiziţiona
Intr-un clasament al comunelor din care sosesc la — Autobaza din Haţeg nu tematizarea lui. Apoi trotua tat balast, zgură.. j nizat vineri, 9 aprilie a.c. | rea peste sarcina iniţială a văruirea faţadei imobilelor ;
redacţie cele mai multe scrisori, Bretea Romănă ar o ne dă maşini în zilele cînd rele construite de I.G.C.L. Ha — Ocolişu Mare : i in sala mare a casei de 4 700 bucăţi ouă, 2 315 kg amenajarea de noi baze spor
tive etc.) au fost obiective
cupa un loc de frunte, dacă nu chiar primul. Aşa că organizăm acţiuni de muncă ţeg cu cîtcva luni în urmă — Vom face reparaţii la | oaspeţi a C.C.P. un simpo- carne de pasăre şi porc etc. cuprinse în informarea pre
este firesc ca reporterii sâ-i fi acordat o atenţie deo patriotică. Duminica trecută ou început să se distrugă I căminul cultural, se vor con ■ zion intitulat „Realizări şi Participarea la plenară a
sebită, trecînd prin aproape toate cele 13 sate ale co — ca să ne referim la exem — Bâţâlar : strui trotuare... : perspective în ridicarea ni- membrilor biroului orăşenesc zentată. în răspunsul la che
mare şi — în aceeaşi măsu
munei. plul cel mai recent — am so — Aici se execută lucrările — Plopi i I veluiui tehnic al producţi- de partid, a secretarilor co ră — în discuţiile purtate de
Am întîlnit o diversitate de aspecte, foarte multe licitat 15 maşini. Am primit de finisare la căminul cultu — Se măreşte căminnl cul j ei in Valea Jiului". mitetelor şi ai organizaţiilor
Victor Surdu, Tiberiu Orâşa-
dintre ele nevăzute în alte sate. am stat de vorbă cu doar 6, care au venit după o ral. Are magazin nou. In 1972 tural, se lucrează la trotua ! După cuvîntul de deschi- de partid, membrilor comite nn. Lucian Fona, Ladislau
un mare număr de cetăţeni, cu autorităţile comunei. rele 8 şi, pe la orele 11, şo se va construi o şcoală nouă re... 1 dere rostit de dr. ing. Petru tului executiv al consiliului Moghioroşy. Rozina Pop. Pe
Vom spune dc Ia bun început că există în satele aces ferii n-au mai vrut să lucre pentru clasele I-IV. — Ruşi i i Roman, directorul general ; popular, deputaţilor, repre tru Crişovan şi Cornel Di-
tei mari comune probleme nerezolvate, mai ales pe tă- ze ! — Bcrcu : j al Centralei cărbunelui din j zentanţilor organizaţiilor dc coni.
— Se lucrează In un
pod,
rim edilifar-gospodăresc, toate Insă pe deplin rezolva Inspectoratului silvic Ii — Nu ridică nici un Fel de care costă 200 000 lei. Se va j Petroşani, colective dc ca- \ masă şi obşteşti, conducători Soluţii concrete, propuneri
bile pe plan local. Stă în putinţa organizaţiei comu solicităm repartizarea unui probleme. face un dig lung de 200 me i dre universitare, ingineri şi ■ lor de întreprinderi şi insti practice, iniţiative valoroase
nale de partid, a consiliului popular comunal şi a de volum mai mare de lemn de — Bretea Slreiului : tri. un pod de 120 metri. j specialişti ou expus un nu- ; tuţii a imprimat acesteia un “ aşa ar putea fi sintetizată
putaţilor, a tuturor cetăţenilor comunei ca printr-o construcţie, iar U J.C C. să — Continuăm cu construi — Vîtcelele Bune : | măr de 12 referate ştiinţifi- ; climat de lucru, de dezbate concluzia desprinsă pe margi
re aprofundată.
mobilizare mai activă să treacă la soluţionarea trebu accepte mutarea sediului coo rea trotuarelor. La şcoală am ce care au vizat probleme j nea discuţiilor purtate, sub
Răspunsul adoptat — prin
rilor. Pentru că. aşa cum se va vedea, depinde. în cea perativei de consum în ac făcut o instalaţie sanitară, s-a — Este situat într-o zonă , de mare actualitate pentru j vot unanim — la chemarea liniate de altfel şi în cuvîntul
mai mare măsură, de ei ! tualul local al circumscripţi amenajat un punct sanitar. unde se vor executa lucrări i industria minieră : ridica- \ Consiliului judeţean al Fron rostit la închiderea plenarei
de îmbunătăţiri funciare. Au
ei sanitare în care ar avea ce — Covragiu : fost topografi, au făcut mă ! rea gradului de mecanizare : tului Unităţii Socialiste, a re dc către tov. Nicolae Zamo-
le mai bune condiţii — bi — Are magazin, şcoală, că surători. Să vedem cînd vor j a operaţiunilor miniere. ! liefat hotârîrea participanţi ra — secretarul comitetului
LA CONCRET păşesc puterea de rezolvare rouri, depozite, magazii etc. —, min cultural, toate bine între începe lucrările. i optimizarea organizării pro- [ lor, a tuturor cetăţenilor o orăşenesc de partid, preşedin
tele consiliului orăşenesc al
a organelor locale ? la rîndul nostru, cu banii pri ţinute. Trebuie să mai des | ceselor de extracţie, extin- ; raşului ca la sfîrşitul anului
DESPRE TREBURILE — Doar în trei situaţii am miţi de la U J.C.C. am avea fundăm albia unui pîrîu. — Vîlcele : ! dorea tehnologiei de ex- j Haţegul să-şi înscrie meritele Frontului Unităţii Socialiste.
dezbaterile
plenarei,
In
SATELOR cere mai mult sprijin şi în posibilitatea să construim un — Ginţaga : — Nu are magazin, deşi şi | ploatare şi transport a căr- j ne coordonatele localităţilor spiritul cospodâresc şi aplica
bunelui. intensificarea pre- :
dispensar medical corespun
fruntaşe în judeţ. In spriji
l ţelegere de la organele jude zător cerinţelor actuale. Aces — Am împrejmuit şcoala, N TIRCOB ocupărilor in acest dome- l nul afirmaţiei stă faptul că rea lui în practică au cîştî-
Stăm de vorbă cu Titu Ma- ţene: întreprinderea de trans tea ar fi problemele ce nu căminul cultural... GH. I. NEGREA niu hotărîtor al producţiei ; prin completarea planului dc cat noi şi importante valen
rinoiu, secretarul comitetului porturi auto Deva. Inspecto le putem rezolva fără spri — Mâceu : M. NEGOITA pentru punerea în valoare i lucrări cu munci patriotice ţe. Lucrările acesteia au do
comunal dc partid şi Lelia ratul silvic şi Uniunea jude jinul organelor judeţene res — Satul cu cele mai multe a tuturor rezervelor şi po- j s-a holărît ca valoarea aces vedit încă o dată sensibilita
Munleanu. secretara consiliu ţeană a cooperaţiei de con probleme. Nu are magazin, tora să crească de la 1 090 300 tea oamenilor fată dc bun,
pective. în rest. . deşi este foarte necesar, oa sibilităţilor de ridicare a ;
lui populai comunal. sum. Am adăuga o vorbă şi (Continuore*in pag. a 3-a) productivităţii şi eficienţei I Ici (stabilit iniţial), la 2 735 000 frumos, util
— Să luăm pe rlnd toate menii făvînclu-şi cumpărături
— Există probleme care de pentrn Direcţia tehnică a cele 13 sate. Să vedem ce pro de la Ruşi. Aici s-a făcut un muncii. \ lei, pe cap de locuitor reve
nind astfel cîte 350 lei. FETRE FARCAŞIU