Page 38 - Drumul_socialismului_1971_04

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5056 O DUMINICA 11 APRILIE 1971

k (
0 valoroasă contribuţie !a Cenaclul literar

cunoaşterea istoriei politice
n Ritmuri" ji-a
a României reluat

ApArutfi de curind în F.di-‘ ale ale legionarilor Gărzii
tura politică, lucrarea au­ de fier (edificator in acest
torilor jVliliai ratu şi Jon sens recentul film Tv. „îm­ activitatea
SpiAHMelii, „Garda de fier — potriva Întunericului ver­
org&tnizaiie teroristă de tip de") ajutaţi moral şi mate­ Relufodu-şl activita­
fascist", contribuie substan­ rial dc fascismul intern, dar tea, duminică diminea­
ţial Ia cunoaşterea moi te­ mai ales de cel Iiitlerist şi ţa (4 aprilie a.e.), mem­
meinică a istoriei politice o internaţional, şi-au atras
ţării noastre. dispreţul şi ura păturilor brii cenaclului lllerar
Concepută şi scrisă pe ba­ largi ale populaţiei, oprobri­ „Ritmuri* din Deva
za a numeroase documente, ul oamenilor cinstiţi, fapt s-au Intllnit fntr-o şe­
unele inedite, cartea con­ ce a dus pînă la urmă Ia ni­ dinţă de lucru Ia Casa
semnează succint noşterca, micirea Gărzii de fier. Judeţeană a creaţiei
populare. Prin încercă­
existenta şi dispariţia Găr­ Analiza acoslei pagini în­ rile literare — cărora
zii de fier — fenomen obscur tunecate din istoria ponoru­
plantat în contextul sociol- lui român este întreprinsă le evidenţiem caracte­
politic atit de contradicto­ dc autori cu luciditate, ele­ rul major al tematicii
riu şi nesigur al perioadei mentele invocate poartă pe­ cim PMÎ/BUL abordate — membrii
dintre cele două conflagra­ cetea unui act demascator al cenaclului au adus un
ţii mondiale. flagelului cacrc a pus în pe­
După primul război mon­ ricol înseşi independenta şi vibrant omagiu partidu­
dial. în dorinţa de o-şi suveranitatea noastră naţio­ lui nostru, Ia cei 50 de
menţine poziţiile şi privile­ nală. Faţă de urmările ne­ Confesiune Sprijin Sînt dem nul tău fiu ani ai existenţei sale.
giile, burghezia română a faste ale acţiunilor Gărzii Au citit din lucrările
căutat prin orice mijloace să de fier, lucrarea (de aici şi Poeţii mari au înălţat deporte In munte sîngelc Sini demnul tău fiu, proprii dedicate parti­
înăbuşe mişcarea muncito­ însemnatul ei merit) subli­ Lumina lui şi gîndu i temerar — îşi aducc-nmintc ! Fluidul ce curge prin vreme,
rească ; Sn condiţiile adin- niază împotrivirea şi atitu­ Pasărea Măiastră, Dimineaţă cc-ncearcă lumina. dului poeţii Remus
cirii crizei generale a capi­ dinea fermă a clasei munci­ Pegaşii fermecaţi au cucerit o parte arde inaltul din noi Din zi in zi mai devreme. Rednic („Sentiment"),
talismului. virfurile claselor toare din România condusă Dintr-un visat arhipelag solar sfinţind izvoarele Sînt demnul (ău fiu, Aurelian Sîrbu („Flo­
dominante au recurs Ia cre­ de partidul comunist, care apelor dace, Şi-n orice fac, pe unde merg, rar", „Poteca") şi Eugen
area de organizaţii teroris­ a militat neobosit şi a strîns Nu ştiu de cc. cu simt că mă desparte şi mai stăruie, vrajă, Regăsesc vibrind o inimă fierbinte.
te. Sini relatate in lucrare în Jurul său păturile largi De te-aş dori să spun un rîu hotar. înflorii pretutindeni De partid părinte. Evu („Paşi". „închina­
telurile Gărzii de fier pre­ ale populaţiei pentru ridica Poeţii mari au înălţat departe in munţi, re". „Armindeni").
cum şi mentalitatea politică rea în masă Ia luptă împo­ Lumina (ui şi gindti-i temerar. peste puterea nopţii, Sint demnul tău fiu, Viitoarea şedinţă de
a membrilor ei : rasism, an­ triva fascismului, pînă la Numele Străbunului... De copil mi-ai fost povaţă, lucru a cenaclului „Rit­
ticomunism feroce, cultul nimicirea acestuia. Azi mă incearcă-un sentimcnl aparte. In armindeni dc păsări Cind m-ai învă(nt să ard in mine,
morţii ctc. Actele demenţi­ C. D. Toate gîndurile aride de viaţă muri" va avea Ioc In
S-alung de peste lume vîntul trist — luminindu-ne-n urme Sînt demnul tău fiu. ziua de 10 aprilie a.c.
Şi tn curind să dăltuiesc pc-o carte cerul carpatin Fluidul ce curge prin vreme, orele 18.00 la Casa Ju­
Un nume s c u m p : PARTIDUL COMUNIST! pretutindeni. Dimineaţă ce-ncearcă lumina. deţeană a creaţiei popu­
Din zi in zi mai devreme. lare.
MARIN NEGOIJA EUGEN EVU MIRON ŢIC

Ad o le sce n ţă

(Debut) omagiale
Arta — tendinţa de au stTrnit afecţiunea publi­
Miinile au devenit prea veacuri spre frumos — i-a
mari cului care le-a apt'eciat aşa
să mai poată mîngiia fosr întotdeauna părtaşă o­ tuni se cuvine.
mului în cele niai diverse
o floare, Plasticienilor maturi li
dar aş voi să mă credeţi momente, cînd a simţit ne­ s-au adăugat micii creatori
voia să-Şi exteriorizeze ide­
că adesea ii visez parfumul ile, sentimentele pentru a de frumos — pionierii şi
şi-adorm, în degete cu o putea comunica mai lesne şcolari:. (Jn nuniâr record
ciudată nelinişte. de expoziţii deschise în lo­
cu semenii săi Plastica a calităţile judeţului le-au e­
constituit în această privin­ videnţiat talentul şi niâies-
Picioarele au crescut prea ţă un mijloc impresionant, l ria.
lungi
să mai pol crede că sint mişcător. Au mai fost deschise cu
Gulliver Acum. în preajma măre­ acest prilej expoziţii de
care frece mările cu un pas, ţului jubileu al partidului, artă populară, broderie cu­
dar aş voi să niă credeţi creatorii din judeţ, mai ti­ sături în toate şcolile gene­
neri sau mai vîrshiici. îşi a­
că in somn sînt încă cel mai duc omagiul lor conducăU) rale. Ift nivelul oraşelor şi
neînfricat marinar pe o rului încercai al destinelor municipiilor, ex-puziţii de fi­
lacrimă a ploii. ţării — Partidul Comunist latelic Ca o încununare a
Numai ochii au rămas ca acestor eforturi sc impune
şi-nainte : Rumân. Nume mase expozi­ expoziţia interjudeţeană a
mari Voi îi vedeţi negri ţii. cuprin/înd lucrări de pionierilor şi şcolarilor din
grafică,
pictură, ‘•culptmâ.
şi credeţi că port noaptea-n artizanat, intarsie, cioplituri mai multe judeţe ale ţârii
ci. în lemn ale artiştilor plas­ deschisă dc curind în mu­
Doar eu ştiu că rU fost nicipiul Deva la galeriile de
întotdeauna albaştri, ca tici amatori, au fost deschi­ artă Toate acestea poartă
cerul se sub egida Casei judeţene amprenta omagierii părinte­
de tare m-am simţit mereu a creaţiei populare în lo­ lui drag — pariîdul.
atit de aproape... calităţile Petroşani. Hune Aşteptăm cu interes, ală­
doara Orăştie. Brad. Haţeg.
„Generoţii" - 1970 - losît Tellmann. Avind o tematică majoră turi de ceilalţi iubitori de
DUMITRU IOANEŞ frumos expoziţia judeţeană
bogată. ivlindind asnectu a artiştilor plastici din fi­
din lupta partidului sau al­ liala Petroşani şi cenaclu!
ic domenii de activitate co­
U A P Deva
Pe urinele „Abecedarului" de la Brad tidiană. lucrate într-o ţinu­ B. MIRCESCU UN
tă artistică sobră, lucrările
39
„Născut dini:- o aventură neretulul cu o nouă viziune de Nici domeniu] filozofiei şi
spontană şi nobilă", Abece­ viaţă, aceea în virtutea că­ al esteticii literare n-a f o t
darul ce vedea lumina tipa­ reia „să nu ne mai mulţu­ neglijat. Studiile „Declinul
rului in urmă cu aproape 40 mească simpla cunoaştere a estetismului" de N Tatu, LUMEA
de ani la Brad, redactat de lumii şi a vieţii..., cl transfor­ „Autohtonismul în literatură"
profesorii Emil Gluigîuca şi marea eî după voinţa noas­ de Gelu Mârculescu. „Ksle-
Gcorge Boldea, şi-a propus să tră". tîsm şi literatura de tendin­
aducă săptămînal ,.o icoană, Ideea de revoltă contre ne­ ţe" de Gcorge Minovici. „Au­ Margareta Pislaru. Nume pabilă să susţină un adevă­ publicului Cu această oca­
un vers, o idee", să desprin­ dreptăţilor sociale este rele­ tonomia esteticului" de Grî- sinonim la noi cu muzica u­ rat recital, abordează fn in­ zie vreau neapărat să mul
dă „spiritul din angajamen­ vantă încă din primul număr gore Popa sau „Comparaţia" şoară Lumea îi spune sim­ terpretare o largă gamă rit­ lumesc simpatizanţilor niei
tele lui cotidiene, numai pen­ al revistei, 11 mai 1933. La de Mîhai Beniuc nu sini lip­ plu ca unei vechi cunoştin­ mică — pop, beat, folclor hunedoreni. tuturor celor ce
tru o clipă, numai pentru do­ rubrica Carnet, aminlindu-se site de interes. Ultimul, ve­ ţe : Pislăriţa. Glasul acestui ş. a. mi-au scris acum sau îna
uă bătăi de pleoape, să-i de apropierea comemorării a nit „flăcău de pe Crişuri" „ghiavol di fată“ face parte Aminteam de turnee. inie. Obişnuiesc sâ răs­
smălţnkiscâ forma cu ceva 150 de «ni de cînd console şi-a făcut dc fapt debutul tot dc doisprezece aut din coti­ Ţări. oraşe, lacuri. Alţi oa­ pund Ia fiecare scrisoare.
proaspăt şi nou". moţilor au căpătat o altă în­ „oe-aici printre ardeleni" cu dianul artistic O carte de meni, alte obiceiuri La fie­ Lumea mirifică a scenei,
Ne-a surprins plăcut faptul trebuinţare, sc aduc critici poezia Cîntcc de toamnă. La vizită in rezumat : două fil­ care popas o aşteaptă cabi­ a muzicii, inveşmintată fn
că de la primul pinâ la ulti­ falsului patriotism al expo­ Turda. începînd cu numărul me artistice; la vîrsta ghioz­ na, oglinda, scena, reflec­ aplauze sincere Despre „ma­
mul număr, revista la care nenţilor regimului burghezo- 21-22. el va face parte din co­ danului şcolăresc — un rol toarele $i publicul Emoţii rele succes ?".
facem referire Işi asumă o inoşieresc. subliniindu-se că lectivul redacţional, alături de mare întindere in .,Ope- înainte de luminile rampei. — Un artist nu poate spe­
puternică notă de realism. Sn mulţimea de ani ce s-au de mentorii Grigore Popa, ra de trei parale" regizată Oboseala sfirşitului de con­ cifica niciodată care a fosl
Dacă nu este aici des­ scurs nu s-a reuşit, în Pavel Dan şi Teodor Murâşn- dc Ciulei; milioane de dis­ cert. $i aşa mereu, an după succesul său cel mal mare.
chizătoare de drumuri, ere afara izbînzii naţionale, să nu. si va prelua conducerea curi înregistrate in ţară şi an Unde se opreşte dru­ Ar însemna acest „cel mai
însă merilul de o fi luat ati­ se dea o altă „înfăţişare ţi­ revistei, care în anul urmă­ străinătate : turnee in Cu­ mul vedetei ? Mereu mai dc- mare succes" că celelalte
tudine împotriva celor re nutului lor aspru şi ros de tori 1934, avea să devină Pa­ ba, R. F a Germanici, Fran­ apariţii, roluri ctc. au fost
continuau încă să-şi mai în­ plăgile morţii". Căci ,,a-l gini literare ţa, U.R.S.S., lugoslovia. Is­ mai puţin izbutite. Despre
cerce norocul în lumea lite­ cinsti pe Horia ce] tras pe Acum. cînd de Ia apariţia rael. Bulgaria, Spania, Un­ eşecuri, nici nu poate fi vor­
relor. incnţinî/idu-se în nota. roată cu o cruce şi a-î lăsa Abecedarului au trecut 38 de garia. Grecia, Anglii, Cana­ Scurt intermezzo cu ba. Privitor la concursuri,
o dală In modă. a roşiorea- semeni! încolţiţi de vicii şî ani, ne dăm pancâ niai bine da, Japonia ; apariţii frec­ acolo vin toţi cu acelaşi
nului Alexandru Depârâţea- mîncaţi de mizerie nu e un seama de rolul pe care aces­ vente la televiziune. Un scop i sâ ctştigc. Fiecare se
nu. Dacă cei ce răscolesc net de achitare faţă de me­ drum început la virsta de Margareta Pislaru crede cel mai bun. Criteri­
adîncurile munţilor „Rcîn- moria lui". ta l-a jucat în ţinutul Zaran- 15 ani. Ancheta revistei ile sînt şî ele obiective, dar
torŞi la vatra goală. Istoviţi In afara lucrărilor carac­ dultii. Fie că a luat atitudine „Flacăra" dă la sflrşitul a­ aprecierile ?
de muncă, îşi îneacă adesea terizate prin revoluţionaris­ împotriva inegalităţii sociale, nului trecut a propulsat-o Un interpret înainte de
durerea în alcool şi înăspriţi mul amintit, descifrăm Sn pa­ a menţinut trează ideea uni­ (normal!) pe primul loc în­ parte, ţări după ţări, oraş spectacol stă de vorbă cu
de lipsuri se sfădesc, dege- ginile revistei Abecedarul tăţii naţionale sau a adăpos­ tre interpreţii băştinaşi ai după oraş tine, dar gindurile-i zboară
nerînd în brutalitate", ce rost predilecţia pentru lirica pei- genului lejer — Am insă o mare satis­ spre scenă, ocolo unde fşi
mai are literatura cu formele sagistâ. Aşa avem poeziile : tit în paginile sale lucrări de De o originalitate auten­ facţie (dar cine n-ar avea ?) petrece viaţa şi unde nu
patriarhale de viaţă frumoa­ Primăvara şî Autumnală de O anumită încărcătură emo­ tică, cu un stil scenic per­ atunci cînd reprezint cînte- poate greşi. Intre un spec­
să ? In fata realului, miri­ Gcorge Boldea. Imprimăvăra- ţională. revista a făcut cunos­ sonal, fără să imite pe alţii, cul românesc pe alte meri­ tacol dc matineu şi cel de
ficul gustă din ofilirea frun- re de Emil Giurgiuca, Sep­ cută starea de spirit a zârăn- dar imitată de mulţi (multe), diane. Repertoriu! meu este seară, Margareta Pislaru ne
z.ei lovite de bruma toam­ tembrie de Lucian Blaga, Se Margareta Pislaru reprezin­ formal în cea mnj mare par­ vorbeşte in încheiere despre
nei In locul cîntărilor căzu­ dcnilor, năzuinţele lor sociale tă la ora actuală capul de te din melodii compuse de viitor.
te în desuetudine, Abeceda­ întreceau pădurile de Eugen „Evoluţie" — Ion Şeu. afiş al muzicii uşoare româ­ compozitori români.
— Un turneu în Polonia.
rul recomanda însufleţirea ti- Jebcleanu etc. Prof. MINEL GEORGE ZBIRCEA neşti. De la simpla interpre­ Renunţări in favoarea ar­ Lira de aur. Mamaia. Festi­
tă a unor şlagăre, la artistă tei. Ca un atlet care ani de valul din Malta..
complexă, a străbătut un zile se culcă la oră fixă
Dar pinâ atunci, un tur­
drum lung, greu. Talentul pentru a cîştiga o zecime neu lung prin oraşele Tran
dublat de muncă. de secundă sau centimetru. silvaniei. Profitind de trece­
— Artistul modern trebuie Ca vedetă internaţională rea vedetei prin Deva. ani
să fie multilateral. Altfel nu trebuie să delectezi, să op­ notat aceste rinduri. Doar
se poate. In ceea ce mă pri­ timizezi spectatorii. Să Ie citeva rinduri despre Mar­
o a e veşte, fac film (cînd sînt so­ oferi vise. gareta Pislaru, cea nl cărei,
licitată), teatru, cînt, dansez, — N-aş vrea niciodată cinice de doisprezece ani
pictez (vă miră ?), îmi con­ să-mi dezamăgesc publicul. străbate lumea.
Primul martor : Foorte bi­ trăgeau spre pădure urmăriţi zeci de oameni înarmaţi cu bune. Nu ştiu cine le-a făcut teresaţi avea o puşcă cu lu­ cep costumele.
zară întrebarea d umneavoas- dc nemţi. Noi, cei ce lucram te miri ce, bucuroşi că, fn festa atunci nemţilor, dar, netă, nu ştiu cum de făcuse Singura dintre românce ca- Cea mai mare răsplată pen­ C. DROZD
tru un artist este dragostea
tră... După atita vreme să-mi la construcţia casei, ne-am sfirşit, am apucat să ne ră- cum spuneam, dacă in război rost de ea. După fiecare foc,
amintesc despre un anume ascuns in podul ci, aşleptlnd fuim cu nemţii că ne stăteau n-ai baftă te cureţi. trăgea o linie cu brişcă pe
meşter liarie... ? Să încerc. să treacă urgia. Ne uitam fn gft şi eram convinşi că-i ☆ patul armei. Atunci, in ziua
Unele le ţin minte, altele... printre ţigle la ce se-întim- putem bate şi cu puşti de vt- Martorul al treilea. Vreţi aceea trăsese deja 18 linii,
Pe dom nu liarie l-am cunos­ pla afară. Cînd au trecut nătoare. Unii n-aveau arme să vă vorbesc despre Mir cea? taman uirsta anilor săi. La
cut, intr-adevăr, prin vora lui nemţii pe Ungă noi, unul a de loc, cineva spusese: „Ar­ Asta înseamnă că l-aţi cu­ un moment dat, zărim un sol­ P0ŞJÂ LITERARĂ
'44. Pe atunci lucram la con­ rămas lungit pe caldarlm şi mele trebuie ciştigate in lup­ noscut. Auzisem că a murit dat neamţ ce sc-ndrepta spre
strucţia unei case cu etaj de atunci l-am văzut pe domnu tă" şi noi l-am crezut pe cu- in Talra. Păcat ! Era un bă­ noi de Ia mare distanţă. Greu
la margine de Capitală, in llaric că a coborit şi l-a tras vlnt. iat foarte de treabă. Am stat dc nimerit, imi zic eu, cind loan Sintimbrean. Petru Gheorghe Pantilic. ţn emo­
partea dinspre pădurea Bă- după colţul casei Nu peste doar două orc lingă el fn a­ l-am simţit pe Mircea că duce Selagoa, Ştefan loncscu. Vir- tori / Sînt frumoşii mtţişori /".
ucasa. Azi, dacă nu mă-nşel, mult timp, a apărut, dar spre cea zi fierbinte, cind nici mă­ arma la ochi. Neamţul venea ginia Voicu. Gîndurile şi sen­ ţionanta dumneavoastră scri­ Mai trebaie sâ lucraţi mult.
j)c-acoln s-a făcut o fabrică mirarea noastră purta haine­ SCHIŢA car pădurea nu te ferea de tacticos, işi scosese casca, zi­ soare citim i ...internat în foarte mult. Şi sâ citiţi la fel
timentele pe care le dedicaţi
sau aşa ceva. le soldatului neamţ, haine soare. $i tn cele două ore, ceai că c la plimbare şi am celui drag tuturora — Par spital pentru mai multă vre­ de mult.
$i cu»n zic, lucram acolo, care-i stăteau mici, că dom­ din frinluri de vorbe, am a- văzut clor că-şi ducea auto­ tidul Comunist Român — vă me, deci lipsit de posibilitatea Marcel A. Nimic nou pe
adică trebuia să rar mnrla nu liarie era un tip voinic Nemţii insă erau bine înar­ flnt ră implinise optsprezece matul de curca aşa cum ai onorează Sînt scrise din ini­ de a sărbători semicentenarul fronlul poeziilor dv.
rul iu nişte valeţi, ale naibii dc de felul lui. Ducea cu el şi maţi şi am fost nevoiţi să ani şi că nu sărutase incă duce o căldare cu apă Arma mă şi conţin de cele mai mul­ partidului alături de colegii Milu Luca. Una din cele
grele, să mă urc cu ele pe automat ul neamţului. A apu­ ne retragem. Treaba asta nu nici o fată. Zicea că ,.fetele lui Mircea, v-am spus că era te ori versuri izbutite. Este mei din staţia C.F.R. Petro­ şapte strofe i „Cetăţile ace­
schelă, jună sub acoperiş, un­ cat apoi să alerge parcă a fost prea plăcută, mai ales nu se uită la un sărintoc ca cu lunetă, a plesnit ca un şani, vă trimit o modestă po­ lea mari / Din Hunedoara şî
de tencuia inejferul, adică roia să-i ajungă din urmă pe că era o arşiţă cum n-am mine", l upta cu atîfa ură fm- bici de pluguşor şi neamţul nevoie însă de mai multă cal ezie ca un modest omigiu a ­ Galaţi / Cu-aeroporturi de a­
domnu llaric de care m-n(i n em ţi. Asta e tot. Dc atunci mai pomenit. Nici nu mai pOtriva nemţilor de părea că a căzut bătindu-şi miinile de dură. intimitate, lirism. Poe­ dus partidului". LMndu-vâ vioane / Şi «jîina de tractoa­
întrebat. Nu ştiam prea mul­ nu l-am mai tăzul. speram că scăpăm. $i lotuşi... participă la o vendetla perso­ cer. Se făcuse iarăşi linişte zia patriotică trebuie sâ fie grabnică însănătoşire, repro­ re /“.
te despre el Era un tip foarte ☆ Cind mi-am zis că totul r nală. Să trec la concret ? Mă şi l-am t.'ărut pe Mircea rare înălţătoare, sâ înflăcăreze. ducem o strofă din finalol po­ Care va sâ zică. aeroporturi­
tăcut, lega greu două vorbe. AI doilea martor : In răz­ pierdut, am băgat de seamă rog, dară doriţi. . Venise or­ cu brişcă lui işi depăşea rir- Dorel Luca „In a apelor o eziei i „Sub îndrumarea-ţi în- le sîn t şi pentru avioane? A­
Ponte ră avea familie, poate boi dacă n-ai baftă tc-ai cu­ că nemţii încetaseră să ne dinul să ne pregătim dc lup­ sta scrijelind-o pc palid ar­ glînde" oglindeşte puţină po ieleaptâ ţara / Atins-a culmi
nu. treaba lui. Dar văd că tă răţat de la primul foc. Pot să urmărească Cineva ii ataca tă, adică să ieşim noi la a- mei : 19 ! ezie, iar ceea ce aveţi bun cs înalte de nescris / Străluci­ tenţie I
interesează cum a dispărut dau o mic de exemple Dar de lu spate, auzeam o armă tar nu să aşteptăm să fim Am auzit apoi. mult mai Ghvurglie Dragoinir, niana
domnu liarie, nu ? Asta imi văd eă ţineţi neapărat să vă automată, care atunci mi s-a atacaţi. Timp dc pregătire tirziu. că s-a pră vădit in Ta- te de nuanţă eminesciană. toare ca un soare vara / O ţa­ llotoş. încercări promiţătoa­
aduc aminte. Chiar foarte spun cum a fost cu retrage­ părut cea mai faină muzică. scurt. Cu citeva minute îna­ tra şi mi-a părut fnarle rău „Tar eu trec călcînd cărarea / ră ca de basme şi de vis /".
precis Kra 23 AupuM. Toată rea spre pădure in ziua de Pauza asta ne a ajutat să a inte mai veniseră in pădure după cl gindindu uiă că poa­ Către tine mă îndrept" / Sâ îţi Ion Dogarii „Frup/uliţă ca re şî pe undeva răzbate o un­
ziua au răsunat împuşcături­ 23. Cum să fie 2 Simplu ca jungem la liziera păduriit un­ vreo treizeci de oameni de la le murise fără să fi sărutai dă de talent. Măi trimiteţi.
le. Pe la j/rfur, am tăcut bună ziua Noi am plecat de de. ne-au aşteptai alţii şi un­ o fabrică de pîine. vreo fată... fur privirea dulce / Cu n ochi cicoarea / Vine iarăşi primă­
foarte mulţi civili care se re­ la fabrică, eram vreo cinci­ de am primit arme d-alea Mircea ăsta de care vă in- IONEL ROŞIANU trist şl înţelept /". vara / Printre primii vesti­ RED.