Page 40 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 40
sssrx
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5056 O DUMINICA 11 APRILIE 1971
I.C.H. BUCUREŞTI
GRUPUL DE ŞANTIERE SOMEŞ
angajează
de urgenţă pentru şantierele Tarniţa, Mă-
GENEVA: Lucrările celui de-al Au Început lucrările reuniunii rişelu şi Fînlînele următoarele categorii
de muncitori :
Vl-!ea Congres al Organizaţiei — mineri (subterani şi la suprafaţă)
reprezentanţilor şefilor de stat arabi l
Meteorologice Mondiale CAIRO 10 (Agerpres). — La După începerea sesiunii, în terarab, generalul Ahmed Hil- — betonişti
— mecanici subterani
sediul Ligii Arabe din capi sărcinatul cu afaceri ad-inte- mi. Ministerul Afacerilor Ex — electricieni întreţinere şi reparaţii
GENEVA 10 (Agerpres). — rit realist şi cu ţoală respon tala egipteană au început rim al Algeriei în R.A.U. a terne al R.A.U. va supune, de
La Geneva se desfăşoară sabilitatea care revine mem sîmbâtâ lucrările reuniunii declarat că o primit din par asemenea, spre examinare PLOI TORENŢIALE — şoferi pentru maşini Tatra
lucrările celui de-al Vl-lea brilor O.M.M. La soluţiona reprezentanţilor şefilor de tea guvernului său instruc participanţilor textele acor IN PERU \ — excavatorişti
Congres al Organizaţiei Me rea acestei cereri, a subliniat stat arabi, consacrată regle ţiuni să participe la dezbateri. durilor de la Cairo şi Amman,
teorologice Mondiale (O M.M ). delegatul român, trebuie por mentării conflictului dintre Ulterior, şeful reprezentanţei semnate de autorităţile iorda- Ploile torenţiale care au J — buldozerişti
Luînd cuvîntul, delegatul ro nit de la principiul funda autorităţile îordaniene şi orga din Cairo a Rezistenţei pales niene şi comandourile pales căzut in cursul acestei săp- ) — zidari
mân, Tudor Mircea, a contes mental al egalităţii în drep nizaţiile palestiniene de re tiniene a făcut cunoscut că tiniene (ale căror prevederi tămîni in Peru, urmate de ^
tat mandatul trimişilor cian- turi a statelor, potrivit căruia zistenţă. staţionate în Iorda se va alătura, de asemenea, nu au fost dale publicităţii), alunecdri de teren fi re- . — dulgheri
kaişişti, arâlînd că singurii ţoale statele au dreptul de nia, anunţă agenţia MEN. reuniunii în calitate de repre vărsări de ape, au provocat ’ — necalificaţi.
reprezentanţi legitimi ai Chi participare egală şi fără dis Dezbaterile au început în ab zentant al lui Yasser Arafat. rapoartele întocmite de comi 7ioi victime fi importante ^
nei nu pot fi decit reprezen criminare la viaţa internaţio senţa reprezentanţilor Iorda tetele militar şî civil inter- pagube materiale. In loca- . Se asigură :
nală, precum şi de Ia nece preşedintele Comitetului Cen arabe privind situaţia din litatea Chota 6 persoane '
tanţii guvernului Republicii sităţile organizaţiei care, prin niei — care au făcut cunoscut tral a! Organizaţiei pentru F.- Iordania, precum şi date re au fost îngropate de vii fi \ — salarizare conform H.C.M. 914/1968
Populare Chineze. El a cerut, câ nu vor asista la această alte 6 au pierit inecate la i
natura sa şi în conformitate liberarea Palestinei, şi câ va feritoare la contactele inter- — majorarea salariilor cu 5, 10 şi 15 la
de asemenea, invalidarea de cu actul său constitutiv, are reuniune — şi ai- organizaţi arabe desfăşurate în ultima Pomanhuanca. In depărta- '
plinelor puteri ale trimişilor caracter universal ilor palestiniene. Potrivit pos prezenta, la următoarea în vreme. mentul Pasco, numărul vie- \ sută conform H.C.M. 914/1968 articolul 4
regimurilor de la Saigon şi tului de radio Cairo, la şe trunire. programată pentru timelor fi valoarea bunu- \
Sprijinind cu fermitate ce duminică, un raport asupra Agenţia MEN relatează câ — spor şantier conform H.C.M. 1 053/
Pnom Penh, subliniind că rerea legitimă a R.P.D. Co dinţa inaugurală au fost pre evoluţiei actuale a situaţiei reprezentanţii şefilor de stat rilor distruse nu au putut
singurii în drept să reprezin reene, delegatul român a sub zenţi delegaţi din R.A.U.. Si din Iordania. arabi prezenţi la reuniunea fi îneci evaluate. 1959
te Vietnamul de sud şi Cam- liniat că soluţionarea ei pozi ria, Libia, Sudan, Kuweit, Participanţii la reuniunea de la Cairo au adresat un me UN OM CU LABA — regim de lucru 8-10 ore în acord şi
bodgia sînt Guvernul Revolu tivă este de natură să ducă Liban şi din cele două state de Ja Cairo vor examina, po saj regelui Hussein al Iorda PICIORULUI DE 56 CM în regie
ţionar Provizoriu al Republi la creşterea eficacităţii O.M.M. yemenite. Prima şedinţă, ca niei şi liderului rezistenţei
cii Vietnamului de Sud şi. şi să contribuie, în acelaşi trivit relatărilor presei egip palestiniene, Yasser Arafat, Dr.fi perfect sănătos fi l — cazare în colonia şantierului
timp. la destinderea relaţiilor re a durat patru ore, s-a des tene, un raport prezentat de prin care le cere să pună ca
respectiv, Guvernul Regal de internaţionale. făşurat cu uşile închise. cu o constituţie extrem de — masă contra cost.
Uniune Naţională a Cambod- şeful Comitetului militar in- păt incidentelor din Iordania. robustă, Robert Parter a \
giei fost scutit de serufeiut mi- /
Referindu-se la punctul de litar de comisia de recru- \
pe ordinea de zi — cererea SOFIA. — In cadrul vizi condusă de K. II. Saifudin căpătat cunoştinţa din ziua tare de la Fort Jackson. ţ
de primire în O M M. a R.P.D. tei pe care a întreprins-o in Zushrîa, care va efectua o atentatului, I se face respi Motivul pentru care Barlcr i
Coreene — delegatul român RP. Bulgaria, Ia invitaţia vizită de cinci zile în Iugo raţie artificială. nu va mai face armata »
este iefit din comun: ma- \
a arătat că este vorba de o ministrului chimiei şi a me slavia. 1 gazinerii de la Fort Jack- i UZINA MECANICĂ MATERIAL
talurgiei, Gheorghi Pavlov, WASHINGTON. — Preşe
cerere legitimă, a unui stat SEUL. — Oraşul Seul dintele Nixon a cerut Con \ son nu au reuşii să-i gă- '
suveran şi independent, care delegaţia română, condusă este de trei zile sce \ scască încălţăminte pe mă- \
trebuie abordată intr-un spi- de Mihail Florescu,1 minis gresului să aprobe alo sură. Intr-adevăr, laba pi- L
trul industriei chimice. a na unor puternice mani carea sumei de 64.3 mi \ ciorului lui Bartcr măsoa- RULANT SIMERIA
fost primită de Pencio Ku- festaţii ale studenţilor sud- lioane de dolari în vederea \ ră nu mai puţin de 56 cm. \
badinski, vicepreşedinte al corceni, care protestează îm creării unor noi locuri de . Or, in armata americană \
încercare de atentat Consiliului de Miniştri, mi potriva politicii dictatoriale muncă pentru tinerii în vîr ' cea mai marc incălţămin- . ANGAJEAZA DE URGENJA :
nistrul construcţiilor şi ar a Administraţiei Pak Cijan stă de 16-10 ani. Potrivit \ te nu măsoară decit 48 cm. )
împotriva preşedinte hitecturii, preşedintele păr Hi şi cer eliberarea colegi statisticilor publicate de Mi • LĂCĂTUŞ
ţii bulgare a Comisiei mix lor lor arestaţi în cursul de nisterul Muncii al S.U.A., ^ INIMA ARTIFICIALA a SUDORI ELECTRICI SI AUTO-
lui R .F. a Germaniei, te pentru colaborare econo monstraţiilor precedente. In şomajul în rîndurile tineri * S
mică şi tehnico-ştiinţîf ică. tre manifestanţi şi forţele lor avînd această vîrstă se Prof. Lionello Ferrari, e- y GENI
Gustav Helnemann VARŞOVIA — „11 In cadrul convorbirilor, ca poliţieneşti, care au făcut uz ridică la 17 la sută. ' minent chirurg italian, a i • FREZORI
sprijinim pe polo re au decurs într-o atmo de gaze lacrimogene pentru Măsura urmează temerilor \ realizat o importantă in- J
BONN 10 — Coresponden nezi în problema gra sferă cordială, prietenească a-i dispersa, au avut Joc exprimate în repetate rîn- \ venţic. Este vorba de o ini- \ O TIMPLARI
tul Agerpres, Mircea Moar- niţei Odra-Nysa" — i au fost abordate probleme ciocniri violente. duri de municipalităţile ma mă artificială care inlocu- 1 « STRUNGARI
căş, transmite ; Un purtător a spus. într-un interviu | legate de dezvoltarea şi a- STOCKHOLM. — Starea rilor oraşe americane câ. ; ieste activităţile organului )
de cuvînt al .preşedinţiei Re acordat ziarului „Zycie i dîncirea pe mai departe a sănătăţii ambasadorului iu din cauza şomajului, în vara { natural bolnav. Prof. Fer- * © FORJORI
publicii Federale a Germaniei Warszawy", prof. dr. colaborării dintre cele două goslav la Stockholm, Vla- aceasta ar putea avea loc rari, cunoscut adversar al \ • TINICHIGII
a anunţat că, vineri seara, b Pierre Grosclaude, a ţâri în domeniul industriei dimir Rolovici, care a fost ample acţiuni sociale ale ti \ transplantărilor de inimă, i
avut loc o încercare de aten flat în vizită în Polonia chimice. Au fost de faţă victima unui atentat comis nerilor \ este partizanul instalării u- i • MUNCITORI NECALIFICAŢI
tat împotriva preşedintelui împreună cu un grup Gheorghi Pavlov şi Nicolae de un grup de ostaşi împo REYKJAVIK. — La 13 iu nui organ artificial in lo- ' Angajaţii cit şi familia vor beneficia de
Gustav Heinemann. Autorul, de activişti ai organi Blejan, ambasadorul Româ triva Ambasadei iugoslave nie vor avea loc alegerile I cui celui bolnav. Noul a- \
Carsten Eggert, în vîrstă de zaţiei Franţa-Polonia şi niei la Sofia. din capitala Suediei. s-a pentru Alting (Parlament). \ parat, conceput de savan- t PERMISE GRATUITE PE C.F.R. De ase
20 de ani, înarmat cu un cu ai Asociaţiei în favoa înrăutăţit din nou. Medicii In cadrul campaniei electo i tul italian, se bazează nu- ' menea, angajaţii mai beneficiază de abo
ţit, a încercat să se strecoare rea respectării graniţei BELGRAD, — După cum au constatat o slăbire a ac rale se înfruntă cinci par \ mai pe un circuit electro- y
nic foarte simplu. El re- v
în reşedinţa oficială a şefu Odra-lNysa. Precizînd anunţă agenţia Taniug, Ia tivităţii cordului şi o scăde tide politice, care îşi dis L produce in mod perfect * namente gratuite pe C.F.R.
lui statului, dar a fost reţi câ este vorba de două Belgrad a sosit o delegaţie re a tensiunii arteriale. Am- pută cele 60 de mandate ale pulsaţiile fi circulaţia na- \
nut de forţele de pază. Poli organizaţii care îşi pro parlamentară indoneziană, basndoruJui, care nu şi-a re Parlamentului Islandei. \ turală a singelui. Pină in i
ţia, care a lansat imediat un pun drept scop întări l prezent, toate tentativele :
ordin de arestare împotriva rea prieteniei dintre po . privind crearea unei inimi )
lui Eggert pentru tentativă poarele francez şi po BELFAST. — Aproape 18 000 de mili mină militară deosebit de puternică a 1 artificiale nu au dat nici i
de omor, a deschis de urgen lonez, dezvoltarea re- j tari. reprezentind forţele de ordine des fost descoperită şi dezamorsată în apro \ un rezultat. Experienţele J
tă o anchetă. Parchetul a de laţiilor culturale, eco- j făşurate in Ulster (soldaţi britanici şi piere de Lurgan. * făcute au dat naftere la \
clarat câ în timpul perchezi nomice şi comerciale \ poliţia locală), se află in stare de alertă, Deţinătorul portofoliului recent înfiin ’ coagularea singelui, la di- \ întreprinderea de construc
ţiei efectuate la locuinţa a dintre cele două ţâri, pentru a preveni eventualele conflicte ce ţat al relaţiilor intercomunitare, David \ minuarea globulelor rofii. .
tentatorului au fost găsite, prof Grosclaude a ară ar putea izbucni cu ocazia demonstraţi Bleakley, a adresat celor două grupări i Prof. IAonello Ferrari a e.r- '
printre altele, ziare şi foto tat în continuare că ilor şi parâzilor religioase anunţate pgp- I perimentat cu succes, timp \ ţii forestiere Deva
grafii exaltînd nazismul. Au mulţi 'activişti din res tru aceste zile. Subunităţi speciale de ex confesionale (protestantă şi catolică) un \ de trei ani, in Japonia, €n i
apel la calm. Apelul urmează unui aver
torităţile şi-au extins cerce pectivele organizaţii perţi militari sînt mobilizate pentru-de tisment solemn al premierului Brian i calitatea sa de director al J
tările pentru a determina consideră câ activitatea pistarea de arme şi explozive. In Cook- ’ Institutului cardiovascular, \ angajează
dacă Eggert a acţionat singur lor în această direcţie stown (comitatul Tyrone) a fost găsită Faulkner. care a anunţat că nici o mani \ noua sa invenţie, reuşind t
sau în spatele său se află reprezintă o contribu şi demontată o bombă de 30 kg, care fu festaţie sau defilare nu vor fi permise în i intr-un număr de cazuri
vreo grupare extremistă de ţie la consolidarea păcii. sese plasată într-o staţie electrică? o aceste zile fără o autorizare prealabilă. ? sa salveze viaţa unor bol- \ URGENT
> navi.
j
dreapta. i._
— INGINERI CONSTRUCTORI SAU
FORESTIERI CU EXPERIENŢA IN
Tratative între R.P. Chineză şi Chile în CONSTRUCŢII—INVESTIŢII.
Asigurăm locuinţă (apartament in bloc)
scopul dezvoltării relaţiilor economice în oraşul Deva. Informaţii Ia serviciul per
sonal din întreprindere.
SANTIAGO DE CHILE 10 Allende", Ciu Huan Min a e
(Agerpres). — La Santiago de vocat stabilirea recentă de
Chile a sosit o delegaţie co relaţii diplomatice între cele
mercială chineză, condusă dc două ţări.
Ciu Huan Min, adjunct al La rîndul său, ministrul
ministrului comerţului exte adjunct al afacerilor externe
rior al R.P. Chineze, in vede al Republicii Chile, Alcides Fabrica de celuloză si hîrtie
rea unor tratative cu partea Leal. a subliniat câ „partea t
chilianâ. In cadrul reuniunii chilianâ va depune eforturi
inaugurale a tratativelor, Ciu maxime în vederea lărgirii „Palas“ Constanţa
Huan Min a subliniat că de relaţiilor economice şi comer
legaţia chineză se află în ciale dintre Chile şi R.P. Chi
Chile într-o vizită prieteneas neză. Guvernul chilian, a a- str. Celulozei, nr. 5, telefon 24160
că, făcută în scopul dezvol dâugat el, doreşte cu fermita
tării relaţiilor bilaterale. „Am te să extindă producţia şi ex PRODUCE URMĂTOARELE SORTI
venit să discutăm probleme portul de produse manufac MENTE DE HIRTII ÎNNOBILATE TIPĂ
economice. Sîntem siguri că turate şi scmifacturate, pen RITE ŞI NETIPARITE :
discuţiile vor fi purtate in tru a ieşi din cercul în care
tr-un climat de înţelegere a plasat ţara tradiţionala ex © hîrtie caşerată cu folie de aluminiu
reciprocă. Vom schimba pro
dusele noastre, unind efortu ploatare capitalistă a resurse ® hîrtie acoperită cu polietilenă
lor sale naturale".
rile ambelor ţâri şi sîntem a hîrtie acoperită cu polimeri
convinşi că vizita se va în La sfîrşitul primei reuniuni, • hîrtie cerată
cheia cu succes, spre folosul Hugo Cubillos. şeful delega
reciproc — a declarat şeful ţiei chiliene la tratative, a CEI INTERESAŢI POT LANSA CO
delegaţiei chineze. Subliniind informat că cele două părţi MENZI DIRECT LA ADRESA SUS
„contribuţia la întărirea prie au început studierea posibili
teniei dintre Chile şi Repu tăţilor de intensificare n MENŢIONATA.
blica Populară Chineză adu schimburilor comerciale reci In fotografie ; Soldaţi sa igonezi luaţi prizonieri de către patrioţii laoţieni pe inolţimea 456 din Laos, conduşi spre la-
să de preşedintele Salvador proce. gârul de prizonieri.
Teritoriu al unor prefa ţia tînără de arbori de Cooperativa de invalizi
ceri cu implicaţii profunde mango, sădită in împreju
in peisaj fi fu viaţa oame D im in e ţ ile H a v a n e i rimile lui, am stat de vor
nilor, Havana, capitala Cu bă, pe terasa unei case-vile, „Progresul” Deva
bei socialiste, înseamnă as ai cărei pereţi încă nu sc
tăzi nu numai spaţiul geo electrotehnice şi electronice tobuze şi camioane, să plan tropical, pe care abia răsă uscaseră, cu un batrin, stă-
grafic propriu-zis al oraşu şi pină la noile edificii fi teze sau să cosească tres reau, ici-colo, separate prin utilizate doar in proporţie pinul casei, personaj des ANGAJEAZA TEMPORAR SAU
lui, ci o desfăşurare de ansambluri arhitectonice, tie, să cucerească noi spaţii, de 25 la sulă. prins parcă dintr-o carte de
perspective care ating zone multe din ele rivalizind cu pentru agricultură, şi acest distanţe de zeci de kilome Peisajul c somptuos. Cit Hemmingway, cu obrajii PERMANENT
tri,
cile un
„rancho", o
cu mult mai ample. palatele care au făcut fai gigantic exod cotidian, cu ,.finea", o „granja", mici vezi cu ochii, de o parte tatuaţi de riduri adinei, cu
şi de alta a autostradei ca
Pentru călătorul de ieri, ma locului (cum ar fi, prin lot ceea cc presupune el ca ferme echipate rudimentar, re părăseşte oraşul, e un a demnitate■ a uorbei şi ges CROITORESE FEMEI, care să aibă cunoş
Havana însemna, în exclu tre altele, noul imobil de atitudine fi ca mod de via înverşunate intr-o luptă perete de ierbwi şi plante tului pe care am intîlnit-o, tinţe profesionale şi vechime în meserie.
sivitate, Cuba. Cel puţin locuinţe, cu 17 etaje, ridi ţă, e ca o explozie de vita disproporţionat de grea cu multicolore, un tunel fan aici, la nenumăraţi oameni
Cuba în ediţie de export: cat recent în centrul metro litate, de dinamice energii natura sălbatică. Acest „cor tastic, deschis spre cer. Pnn simpli. L-am chestionat, la Pentru informaţii suplimentare, serv.
Cuba prospectelor turistice polei), Havana fi-a anexat constructive, pe fondul „o don" constituie, azi, o ve geamul deschis al maşinii vn moment dat, despre fa personal, tel. 13 387—11 284.
in culori ţipătoare, Cuba noi privelişti şi noi podoa raşului parazit" dc pină mai ritabilă zonă a noului, ale pătrunde un parfum tare, milia lui. Avea trei copii.
cabaretelor fi barurilor de be, aflate toate sub semnul ieri. Havana, oraşul care sc cărei transformări de struc ameţitor, iar apele lacurilor Nici unul, insă, nu stătea cu 3 P — — iz
noapte, a hotelurilor hiper- noului. Dor trăsătura cea hrănea altădată din trupul tură sînt încă departe dc artificiale (al căror număr cl. Mi-am exprimat mirarea
occidentale, a luptelor de mai pregnantă a peisajului va ajunge la 80) desenea pentru această surprinzătoa
cocoşi, a faimoaselor palate ză cu argint liniile de fugă re abandonare a unui pă
fortificate, printre care în noii Havane, definindu-i alt ale canalelor de irigaţie, rinte bătrin, dar surisul din
tunecatul „Castilio del Mo- perimetru spiritual, alte rit M e r i d i a n e creind in toată clipa logod ochii gazdei mi-a retezat
ro" ('„castelul maurului"), muri de viaţă, o constituie ne noi de tonuri şi de nu cuvintele. Cei trei fii ai bă ÎNTREPRINDEREA marmura
fnălfat fn secolul 16, ca să ampla deschidere a oraşu anţe. Totul, pe aceste uria trânului — mi s-a pouestit
apere, cu tunuri de bronz, lui spre întreg spaţiul geo şi munca ţării, ncoferindu-i a-şi fi dat ultima lor expre şe întinderi, a fost supus — erau, toţi, studenţi, stu
navele spaniole încărcate grafic al ţării. Oraşul care nimic in schimb, şi-a creat sie şi măsură. împărţit în unei geometrii riguroase, denţi in noile facultăţi ale
cu aur fi cu argint care fusese supranumit „el ciclo acel faimos „plan cordon" „planuri" secundare (70 dc după cele mai rafinate re Havanei. CU SEDIUL In SIMERIA
luau drumul oceanului. Cea del mundo" („cerul lumii"), — planul dezvoltării econo planuri specializate in cul guli ale frumosului, inclusiv Am părăsit satul spre
laltă Cubă, pentru vizitato cîndva închis in sine ca o mice a împrejurimilor, cu tura trestiei, 12 consacrate aşezările omeneşti ale zo zori. Un soare cu intensi strada Cuza Vodă, nr. *24
rii hotelurilor de lux, nu e insulă intre ape, geometric noscut şi sub numele de citricelor şi cafelei, 10 pen nei. Au apărut, in aceşti tăţi africane ucidea reliefu
„cordonul Havanei" — caic
xista. Cuba pădurilor de fi riguros, artificial şi deco tru tubercule, planuri pen ani, numeroase sate noi. cu lui once veleitate de umbră,
trestie de zahăr fi a ierbu rativ, se osociază acum ma înconjoară cetatea ca o cen tru orez, pentru tutun, pen sute dc locuinţe modeme, descoperind pină la eviden ANGAJEAZA URGENT
rilor sălbatice, crescute pină rilor spaţii, vîntului larg al tură de nouă civilizaţie, ci tru lapte, pentru creşterea in care truditorii de altă ţă cele mai neînsemnate
la statura călăreţului, Cuba cîmpiilor, pădurilor foşni vilizaţia socialistă a muncii. animalelor etc.), „planul dată (cei care locuiau in contururi. Dinspre Havana @li consilier juridic
pustie, cu populaţie săracă toare de ,trestie pe care le „Cordonul Havanei" e un cordon“ stimulează şi ab „bohios"-uri, colibe de lut veneau camioane fi autobu
şi rară, era tot atit de înde caută şi le aduce in sinul uriaş spaţiu agricol, răsărit, soarbe energiile a mii şi asemănătoare celor din ve ze cu oameni, iar diminea 'V.
părtată ca fi platourile Ti lui. in ultimii ani, pe un teri zeci de mii de oameni, va- chea Chină), duc astăzi o ţa respira in parfumul plan 89 ingineri mecanici pentru
betului sau satele dc colibe Nu este o metaforă. Am toriu pustiu fi întins cit un lorificindu-le in construcţia viaţă civilizată, întemeiată taţiilor tinere, in fiori de
din sudul Africii văzul, la Havana, zeci de judeţ. înainte de revoluţie, unei vaste grădini, a unui pe răsplata dreaptă a mun chitară, de cîntece revolu
Capitala Cubei socialiste mii de locuitori, salariaţi ai acest „cordon" era un sim cii. ţionare, in freamătul uriaş întreţinere şi reparaţii
parc vegetal întins pe 1 200
şi-a restructurat peisajul din tuturor întreprinderilor. in de „caballerias" de jur-im- Intr-unui din aceste sate şi incandescent al muncii.
temelii. Dc la marile şi mo stituţiilor şi ministerelor, plu indicativ geografic, nu prejurul oraşului, pe pămîn- noi, botezat de localnici Salarizarea se va face conform H.C.M.
demele fabrici ale construc plecind zilnic, după orele mind o întindere de pămin- turi pină mai ieri virgine, „Los mangos". după planta P. ILAR1E
ţiei de maşini şi industriei de lucru, îmbarcaţi în au turi aride, arse de soarele nr. 914/1968.
Redacţia ţi administraţia narutui: Deva. dr. Dr. Petru Groza, nr. 35 Telefoane nr. 123 1J şi 1 1588 Tiparul: întreprinderea poligrafic» Deva. 41.06S