Page 41 - Drumul_socialismului_1971_04

V • .
X \
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

r Un deceniu de la primul

zbor cosmic al omului.

Adunarea festivă de la

Moscova I

r După atentatul împotriva

preşedintelui R.F. a

Germaniei

I
| r Meridiane
!
| a Curier, Atlas |

ANUL XXIII. Nr. 5057 MARJI 13 APRILIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI | I
f.............ii............m i --|........— ................................i

In marea întrecere închinată Manifestări consacrate Hunedoara
A început
semicentenarului partidului aniversării semicente­ montajul ia noul

narului partidului furnal de 1000 mc

FERMA A Intîlnire cu tineretul a furnalului nr. 9 de 1000
Lucrările de construcţie
In cadrul manifestărilor dedicate semicentenaru­
mc dc la Combinatul side­
lui partidului, ieri după-amiazfi un marc număr de rurgic Hunedoara au intrat.
tineri de la Atelierele centrale, Uzina de preparare, într-o noufi etapă. A înce­
Antizdrobitor, Atelierele mecanice din Gurabarzo s-au put montajul părţii meta­
intilnit in cadrul unei entuziaste adunări cu tova­ lice a acestui important o-
răşul Ştefan Almăşan, secretar ol Comitetului jude­ hiectiv industria) a) actua­
ţean de partid Cu acest prilej, secretarul Comitetu­ lului cincinal, prevăzut să
lui judeţean do partid a prezentat in faţa participan­ intre in producţie în 1972,
ţilor la adunare o evocare amplă a principalelor eve­ care va contribui la creş­
nimente premergătoare creării Partidului Comunist
INUUSTRIAL DIN JUDII Român. momente din trecutul său glorios de luptă, terea producţiei siderurgi­
ce a Hunedoarei cu 550 000
subliniind în această retrospectivă istorică marile bă­
tone fontă pe an.
tălii de clasă ale proletariatului român din anii regi­
Este o lucrare de mare
mului burghezo-moşieresc. In continuare, vorbitorul s-a amploare, avindu-se în ve­
referit la marile succese obţinute de poporul nostru în dere că, trebuie asamblate
In sectorul Hondol al întreprinderii de prospecţiuni şi explorări geologice Deva, o bri­ anii socialismului, la progresele înregistrate in toate şi montate aproape 8 000
După primul trimestru de muncă din actualul cincinal, gadă de electromecanici condusă de maistrul Constantin Dicu execută montajul maşinii de domeniile dc activitate, îndeosebi in ultimul cinci­ tone construcţii metalice şi
încheiat în industria Judeţului nostru cu un remarcabil bi­ extracţie la un nou puţ. Foto : V. ONOIU nal, subliniind contribuţia de scamă adusă la acest circa 1700 tone de utilaje
lanţ de succese, colectivele de muncă din întreprinderi au efort comun de către oamenii muncii hunedoreni. tehnologice. Se cere astfel
intrat într-o nouă etapă de intense $i rodnice eforturi în din partea colectivului de
marea întrecere închinată gloriosului semicentenar al par­ „Oameni şi fapte" muncitori, ingineri şi teh­
tidului. LARGI ACŢIUNI In cadrul manifest&ritor consacrate aniversării se­ nicieni care concură ta
Prima decadă din această lună demonstrează cu priso­ micentenarului partidului, duminică după-amiazfi, la înălţarea noului colos un
sinţă angajarea fermă a colectivelor în întrecerea pentru căminul cultural din Baru, s-a desfăşurat un simpo­ volum mare de muncă,
obţinerea celor mai bune realizări economice. Aceasta se multă hărnicie şi pricepe­
reflectă în intensificarea substanţială a ritmurilor produc­ zion intitulat: „Oameni şi fapte". Au prezentat ex­ re, un grad ridicat de pre­
puneri prof. Ilic Avram („Pagini din lupta maselor
ţiei în toate întreprinderile. Notăm din acest punct de ve­ VOLUNTAR-RATRIOTICE hunedorene conduse de P. C. R.") şi Avram Murg, gătire profesională. De alt­
dere în primul rînd siderurgia. Colectivele de la Combina­ preşedintele consiliului popular comunal (..Co­ fel, întreaga activitate de
tul siderurgic Hunedoara realizează în aceste zile cel mai pe şantier este organizată
înalţi indici de utilizare la furnale, oţelârii şi laminoare. Pe muna Baru pe drumul construcţiei socialiste"), losif ştiinţific după un grafic re­
această cale, numai în prima decadă s-au dat peste plan colo mai facem unele retuşuri debarcaderul de la lacul Cin­ Cotoţ. vechi militant al mişcării muncitoreşti, a rela­ ţea coordonator întocmit
440 tone fontă, 580 tone oţel şl 170 tone laminate. Menţi­ Hunedoara şi finisări. ciş. Toate bărcile sînt repa­ tat numeroşilor cetăţeni din localitate cîteva din a­ de specialiştii de la I.C.S.H.
nerea ritmurilor de depăşire a planului creează premise cer­ Un bilanţ al hărniciei gos­ rate şi vopsite, s-a amenajat mintirile sale din anii ilegalităţii. In continuare, ele­ cu ajutorul calculatorului
te ca pînâ la măreaţa sărbătoare de la 8 mai siderurgiştii podarilor hunedoreni în a— accesul la debarcader, vapo­ vii din satul Livadia şi Baru au susţinut un reuşit electronic, care presupune
să furnizeze suplimentar economiei naţionale peste 1 000 tone ceastâ primăvară ar arăta în rul „Corvinul" a fost revizuit program artistic. o folosire judicioasă a for­
cocs, 7 000 tone fontă, 10 000 tone oţel şi aproape 3 000 tone » DE LA ÎNCEPUTUL A­ felul următor: construcţii şi e gata de cursă. Toate lu­ „Confesiuni de credinţă" ţei de muncă şi a utilaje­
laminate finite. *• NULUI AU PARTICIPAT LA de străzi — 5 000 mp; con­ crările de aici le vom încheia lor şi o aprovizionare rit­
Colectivele minereşti din judeţ, cărora le revin în a­ ACŢIUNILE DE MUNCA struiri de trotuare — 2 400 cu mult înainte de 1 Mai, da- La Petroşani, Comisia judeţeană de difuzare a şti­ mică cu materiale.
cest al doilea trimestru sarcini sporite în extracţia cărbu­ PATRIOTICA PESTE 60 000 mp ; reparaţii de străzi şi tro­ inţei şi culturii, in cadrul manifestării „Confesiuni de Prin intermediul proce­
nilor şi minereurilor de fier şi neferoase, continuă să-şi am­ DE CETĂŢENI tuare — 738 000 mp ; con­ credinţă", a organizat o intîlnire a studenţilor Insti­ deelor avansate de execu­
plifice realizările în întrecere. Minerii din Valea Jiului au struiri de drumuri — 2 km ; tutului de mine cu academicianul Caius lacob şi cu J ţie şi metodelor matema­
realizat peste prevederi o producţie netă de cărbune de a­ • VALOAREA LUCRĂRI­ reparaţii şi întreţineri de dru­ conf. unîv. dr. ing. Nicolae lliaş. tice utilizate la staţia e-
proape 40 000 tone, datorită îndeosebi eforturilor lăudabile LOR EFECTUATE - PE­ muri — 124 km ; amenajări loctronică de calcul a în­
ale colectivelor de la Lupeni, Vulcan şi Paroşeni. O evo­ şi extinderi de. spaţii şi zone treprinderii de construcţii
luţie îmbunătăţită se înregistrează şi în activitatea T. M. STE 10 000 000 LEI verzi — 20 ha ; întreţineri de se asigură urmărirea şi
Hunedoara, dovadă fiind depăşirea prevederilor pe prima parcuri şi zone verzi — 80 cunoaşterea zilnică cu mul­
decadă cu 350 tone fier în minereu marfă Colectivul I. M. Hărnicia hunedorenllor în ac­ h a ; plantări de arbori şi tă precizie a realizărilor
Barza, căruia i s-a conferit titlul de întreprindere fruntaşă ţiunile de mai bună gospodă­ pomi ornamentali — 30 000 fată de plan ne fiecare bri­
pe ramură, depune strădanii deosebite pentru.a majora rea­ rire, de înfrumuseţare con­ bucăţi ; plantări de garduri Casa de cultură Brad şi îealrul popular gadă si echipă. In acest fel.
lizările de prestigiu înscrise în bilanţul trimestrului I. tinuă a oraşului în care tră­ vii — 9 km ; taluzâri de ma­ se pot lua măsuri operati­
Aprecieri deosebite se cuvin şi forestierilor. Deşi pre­ iesc a fost etalată in această luri — 60 000 mp; 10 repara­ ve de intensificare a acti­
vederile actuale de plan sînt printre cele mai ridicate din primăvară mai amplu şi mal vităţii acolo unde se con­
întregul an, forestierii reuşesc să ridice ritmurile zilnice divers ca în alţi ani. ţii la poduri şi podeţe ; ame­ stată rămîneri în urmă.
de producţie peste cele planificate. Ca urmare, în cele 10 — încă în urmă cu cîteva najarea unei baze sportive la Hunedoara în iinala [estivalului bienal de Toate acestea au ca scop
zile din aprilie, unităţile C.E.I.L. Deva au acumulat depăşiri şcoala generală nr. 6 ; planta­ a final sporirea productivită­
de 550 mc buşteni. 130 mc cherestea, 240 mc lemn pentru luni — preciza tovarăşul Vio- rea a 31 000 de trandafiri şi ţii muncii şi a eficienţei e­
rel Râceanu, prim-vicepreşe-
celuloză Şi 35 mc lemn de mină. dlnte al consiliului popular a peste 300 000 flori de pri­ conomice pe şantier şi re­
Alături de marile colective industriale din judeţ, care măvară şi alte lucrări. teatru „l.l. Caragiale” ducerea duratei de execu­
deţin ponderea în ansamblul realizărilor de valoare, con­ municipal — am întocmit un Duminică s-a muncit cu a* ţie şi respectarea termenu­
semnăm şi activitatea pozitivă ce o desfăşoară chimîştii de amplu plan de acţiune, care a ceeaşi hărnicie în zona hote­ lui de punere în funcţiune
la Orâştie. lucrătorii de la I.M.C Bîrcea, „Marmura" Sime- fost defalcat apoi pe între­ lului Rusca (salariaţii de la Simbătă, Ia Predeal, scena cu, în regia lui Liuiu Nicola, prezentăm succint spectacole­ a furnalului.
ria si I.P.B. Bîrcea, precum şi colectivele de la I.I.L. Hune­ prinderi, instituţii, asociaţii I.C.S.H.); la ştrandul de la casei de cultură a găzduit şi Teatrul popular din Hune­ le hunedorene de la Predeal, A. ZAHARIE
doara, Haţeg şi Orâştie. Aceste colective înscriu pînă în de locatari, comitete de cetă­ Valea Seacă şi la barajul de spectacolele formaţiilor artis­ doara, cu piesa lui Teofil Bu- care s-au desfăşurat in com­
prezent pe graficele întrecerii realizări importante, concre­ ţeni. Fiecăruia 1 s-a precizat la Cinciş (salariaţii de la tice hunedorene calificate in şecan „Dialog in parc‘\ în pania unor spectacole şi for­
tizate în 26 tone pigmenţi metalici. 40 tone produse din ce are de făcut anume, în ce I.G.C.L. Hunedoara). S-au pus faza finală a Festivalului bie­ regia lui Aurel Busuioc, maţii de prestigiu din alte
mase plastice, 350 mp placaj finit din marmură şi 17 800 mp punct al oraşului, s-au fixat peste 300 de bănci in parcuri, nal de teatru „/. L. Caragia- In rindurile ce urmează vă judeţe ale ţării.
dale, 3 000 mc prefabricate din beton şi alte produse pe­ termene concrete de rezolvare. iar cele peste 90 de vase or­ le", a cărui ediţie din acest | Lucrări de împăduriri
ste plan. Noi am urmărit continuu cum namentale, plantate cu flori, an este consacrată aniversării
Consemnînd laturile pozitive ale activităţii industriale se materializează în practică semicentenarului partidului. „Horia“
din judeţ, se impune să menţionăm că nu toate colectivele măsurile stabilite, am activi­ sînt de-acum ia locul lor, în­ S-au calificat pentru actul fi­ In acest an, pe raza O­
concură la intensificarea producţiei. Aşa este cazul Exploa­ zat toate acţiunile, am inter­ tregind peisajul de frumos al nal al intrecerii Casa de cul­ colului silvic Petroşani vor
tării miniere Deva, U.E.L. Haţeg şi Petroşani, I.I.L. Deva, venit unde a fost nevoie. La Hunedoarei. tură din Brad, cu montajul Ropotele de aplauze ale strălucea din nou în paginile fi executate lucrări de îm­
unde nu s-au lichidat râmînerile în urmă la unele sorti­ această oră am încheiat lu­ — Salariaţii noştri mun­ spectatorilor şi ale juriului unei culegeri de folclor din păduriri pe o suprafaţă de
mente importante. . . . . , . . crările din prima etapă. Ici, cesc astăzi la Valea Seacă şi la literar „Horian de T, Istrate, au răsplătit pe merit străda­ perioada răscoalei lui Horia. 137 hectare unde vor fi
Analiza desfăşurării producţiei evidenţiază concluzia că C. Brincoveanu şi S. Ciuces- nia grupului de recitatori ve­ T. Istrate a metamorfozat ma­ plantaţi arbori repede cres­
în industria Judeţului nostru posibilităţile de sporire a vo­ niţi de pe plaiurile Apuseni­ terialul vast al culegerii în­ cători, cum sînt molidul şi
lumului producţiei industriale pe seama^ folosirii integrale lor să clnte măreţia ..crâişo- tr-o sinteză de cîteva pagini pinul. Pentru buna desfă­
şi cu randament superior a maşinilor, utilajelor şi instala­ RUGINA A ll-A rului Horia", în metaforele — montajul literar „Horia". şurare a lucrărilor au fost
ţiilor, a forţei de muncă şi a timpului de lucru sînt mult versului popular. La Casa de cultură din j organizate 11 şantiere de
mai mari Fructificarea lor se Impune de urgenţă ca o începutul a fost modest. Cu Brad, lucrarea a făcut scurt i lucru în principalele zone
sarcină de căpetenie pentru comitetele de direcţie şi co­ Un punct „de aur“ pentru liul. ani în urmă, profesorii C. [ pentru care au fost pregă-
lectivele de muncă, pentru toate organizaţiile de partid din Brîncoveanu şi Stoian Ciuces- popas, după care un grup de I tiţi deja peste 420 000 pu-
industrie. In acest fel, colectivele din Industria judeţului cu au cules pentru generaţii­ dascăli mai tineri au început j ieţi, urmînd ca alţi 200000
vor consolida şi dezvolta bilanţul rodnic al primului tri­ le mai tinere un mănunchi ! să fie scoşi din pepinierele
mestru, întîmpînînd marea sărbătoare a semicentenarului de stihuri — cum le auziseră T. VARAREANU ; proprii
Suprafeţele noi impădu-
partidului cu realizări de înalt prestigiu Joc si scor de zile mari la Deva şi cum le-au cules de la alţii. j : rite în cursul acestui an se
Ing. C. ŞTEFANESCU Era ştafeta unor vremuri de j vor adăuga celor 800 de
demult, care, descoperită şi (Contfniidreli | hectare, executate în cursul
curăţată de colbul veacurilor, î cincinalului precedent.

DUMINICĂ 1 filele nu au intrat în sac, dar nici recolta nu intra dacă se tărăgănează semănatul! ! Succese meritorii în

PE O G O A R E, | industria locali
i
î Alături de marile intre-
In a doua duminică din această lună, timpul a fost cum nu se putea mai plantatul cartofilor, ceea ce pentru însâmînţatul porum­ j prinderi industriale, unită­
Deşi vremea a fost frumoasă pentru lucrat in cîmp, in­ : tile economice locale aduc
bun pentru executarea lucrărilor agricole. Deoarece o serie de lucrări sînt mult în- duce în mod indiscutabil la bului.
ginera unităţii n-a reuşit sâ se despartă de pernâ nici la ora j un aport meritoriu la înde-
tîrziate, ne aşteptam ca pe ogoarele cooperativelor agricole să găsim o activitate in­ diminuarea recoltei.
9,30. Aducem din nou în atenţia Tovarăşa ingineră Raveca | plinirea planului pe primul
tensă» să fie mobilizate in cimp toate forţele şi mijloacele mecanice de care dis­ Trif a încercat sâ ne „con­ ! an al actualului cincinal, la
Direcţiei generale agricole ju­
pun unităţile. Cum s-a materializat însă o asemenea cerinţă acută ? vingă" că e duminică. Bunii i realizarea angajamentelor
deţene — ca de altfel şi în
Răspunsul la întrebare îl consemnăm prin prezentarea unor aspecte intîlnite duminicile anterioare — ca­ gospodari muncesc însă nu ; asumate în întrecerea în-
duminică in cîteva cooperative agricole. zuri care evidenţiază lipsa de după calendar, ci după vre­ î chinată semicentenarului
me I
interes a unor cadre tehnice j partidului.
Ni s-a precizat, iar faptele cundar interesele cooperati­ faţă de soarta recoltei. Cre­ S In trimestrul recent in-
Un bilanţ pozitiv dem că vom avea posibilita­ In fiecare zi — rezulta­ | cheiat, toate colectivele în-
au confirmat, că bilanţul zi­ vei, inginerul ignorează înde­
Pe ogoarele cooperativei a­ lei de lucru a fost rodnic — plinirea atribuţiilor ce-i sint tea sâ consemnăm în coloa­ te cit mai bune I dustriei locale au îndepli­
nit şi
depăşit prevederile
gricole din Livadia am întîl- realizîndu-se plantatul carto­ încredinţate. Ca dovadă, deşi nele ziaruloi şi măsurile ce de plan. Pe această cale.
vor fi luate în asemenea si­
nît e activitate intensă. Zeci filor pe o suprafaţă de peste s-a stabilit ca duminică să se tuaţii. Hărnicia cooperatorilor şi a unităţile locale au realizat
de cooperatori şi mijloacele 8 hectare. lucreze la plantatul cartofilor mecanizatorilor dîn Toteşti o producţie industrială su­
mecanice erau la plantatul Merită evidenţiate, de ase­ la brigada Vadu — acţiune s-a concretizat în ziua de II a­ plimentară în valoare de |
cartofilor. menea. acţiunile iniţiate la de care trebuia să răspundă Scuzaţi-ne deranjul ! prilie în 8 hectare arături pen­ peste 6 milioane lei. au de- l
— Era firesc să ieşim cu for­ C.A.P. Ruşi, brigada Ocoliş, inginerul unităţii — în ziun tru porumb, 10 hectare discuite păşit sarcinile la producţia j
ţe sporite în cîmp deoarece am unde s-au concentrat 18 trac­ respectivă nu s-a pus nici un La sediul cooperativei a­ şi 8 hectare plantate cu cartofi. marfă vîndulă şi încasată
Acesta este rezultatul muncii
rămas în urmă cu această lu­ toare la executarea arături­ tubercul în pâmînt. Coopera­ gricole din Bâieşti era linişte cu 4,4 la sută şi au asigu- |
crare — ne spunea brigadiera lor pentru însămînţarea po­ torii şi mecanizatorii cu care şi (a propriu şi la figurat. Ii depuse de mecanizatorii Vio­ rat un spor la productivi- j
i el Tămuşloni, Gheorghe Clep,
am discutat ne-au spus că
Teodora Dilja. Cooperatorii rumbului. rugăm pc inginerul unităţii, Simion Mâlăeşteanu şi alţii, talco muncii dc 3.2 la su- •
losif Ungur, Ştefan Juglea, „inginerul a fost. a văzut şi Raveca Trif, şi pe preşedinte­ tă. \
precum şi o cooperatorilor
lacob Popa, Filip Ungur, Ma- Inginerul a fost» a vă­ a... plecat", lâsînd ca lucruri­ le C.A.P, Petru Lungu, sâ ne din brigăzile de cîmp. Ceh* mai hune realizări i
ria HaJper, Lascu Ceuţă. Ior­ zut şi a... plecat le să se desfăşoare în voia scuze pentru faptul că i-am le-au obţinut colectivele ;
soartei.
dan Sîrbu şi mulţi alţii au în­ ..deranjat" prea de dimineaţă. — Cu ce s-a plantat azi (du­ | I.I.L. Hunodonrn, Orăştie si j
ţeles că n" mai este vreme Nu mai insistăm asupra ne­ Rezultatul ? Mecanizatorii Dar o scuză am avut şi o minică — n.n ) se va ajunge I Brad. precum şi lucrătorii j
de pierdut şi s-au prezentat cesităţii prezentei zi de zi a au făcut fiecare ce a crezut avem : ceasul arăta ora 9,30. la 63 ha cartofi din suprafaţa ! din unităţile de panificaţie !
din zorii zilei la muncă. specialiştilor în unităţi, a­ de cuviinţă, iar o parte din Cu toate acestea preşedintele de 100 ha planificată — ne j La principalele sortimen- I
nu-şi făcuse apariţia la coo­
Tnuinerul şef al cooperati­ supra contribuţiei ce trebuie cooperatori — 27 Ia număr — perativă. iar inginerul mai relata Ionel Zeiconi. secreta­ j Ic s-au realizat in plus fa- j
vei, Virgil Radu, a ţinut să sâ şi-o aducă la executarea în lucrau la împrăştiatul îngră­ dormea, deşi în unitatea res­ rul comitetului comunal de j ţă de plan 850 mc prefă- \
primarul comunei
partid şi
evidenţieze şi aportul meca­ condiţii agrotehnice superioa­ şămintelor organice pe o pectivă mai sint multe tre­ • brjeate din beton, 85 mii j
nizatorilor losif Florăneseu. re a lucrărilor agricole. A­ tarla neogorîtâ din toamnă (!), buri de rezolvai. De pildă, Toteşti. Se putea realiza I cărămizi şi blocuri cera- j
Mihai Huţuţuc, V. Popa şi ceste sarcini le cunoaşte bine destinată culturii porumbu­ - încă un cucuriguu... şi plecăm. Ne facem de rîsul oame­ trebuia sâ fie de mult îm­ mai mult Nu este Insă asigu- mice. iar la I.I.L. Brad. fia- I
I. Hoargă la pregătirea tere­ şi inginerul şef dc la C AP. lui. nilor cîntind ziua în amiaza mare. Nu vezi că nu ne aude? prăştiate ingrâşâmintele na­ ţeg şi Orăşlie s-a produs j
nului, trasatul rigolelor, Bârăştii Haţegului, Adela 1a- In lipsa inginerului din uni­ peste prevederi mobilă în ]
transportul şi plantatul me­ cobescu tate, la C.A.P. Bărâştil Haţe­ Desen de V. MIHAILESCU turale pe circa 10 hectare de Confinuore in pag. o ţra) valoaro de peste 150 000 lei. :
canizat al cartofilor. Dar, pur.înd pe un plan se­ gului s-a mai intlrziat cu o zi ______________________________________________________ teren ce urmează a fi arate