Page 43 - Drumul_socialismului_1971_04

DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5057 O MARŢI 13 APRILIE 1971 3

Dus ' i e s p e o g o a r e EXAMENUL PROBELOR

lucru foarte puţini ţărani coo­ nu â-au pregătit declt 17 ha TEHNOLOGICE A FOST
peratori La Pui, de exemplu, pentru Insâmlpţarea porum­
(Uraiore din pag* 1)
numai brigada condusă de bului.
Nesia Revitea a terminat de Conducerea Uniunii judeţe­ TRECUT CU SUCCES
rată Întreaga cantitate de sâ- plantat întreaga suprafaţă de ne a cooperativelor de con­
mlnţâ. Totuşi, dacă primim 13 ha pe care o are în plan. sum are datoria să asigure, Cazanul locomotivei lingă care mă aflu poartă nu­
cartofii, în cîteva zile termi­ La brigăzile din Galaţi şi Po­ pentru satele de deal şl mărul 40062. Din interiorul său sunetele metalice, al­
năm ţi această lucrare. Tere­ nor mai sînt de plantat su­ munte, uneltele necesare e- ternate cu zgomotul surd al aparatelor de sudură, se
nul este pregătit. prafeţe însemnate. Duminică, xecutârii lucrărilor din cam­ propagă peste întreaga hală. Ecoul unei voci se râs-
iLa cooperativele agricole doar cîţiva cooperatori din pania agricolă de primăvară. pîndeşte în afară, în timp ce maistrul principal Liviu
din comuna Densuş, cei care Galaţi se aflau la împrăştia­ Această problemă trebuie so­ Irinca îmi spune că, probabil, este glasul Iul Gheor­
an lucrab mai multe ore în tul gunoiului pe terenurile luţionată de urgenţă, fie prin ghe Bâtrîna, şeful unei partizi de la repararea ar­
cîmp au fost mecanizatorii destinate culturii cartofului. redistribuirea fiarelor de plug măturii cazanelor. De altfel, prezenţa cazangiului Au­
Ion Brâilâ, Ion Crai, Augustin Inginerul şef al cooperativei care există la unele coopera­ rel Dehelean, a lăcătuşilor Mihai Voica şi Nicolae Pâ-
Stânescu, Voicu Iosivoni şi din Pui, Dionisie Zeţa, nu se tive şl magazine săteşti din
Petru Hîrtopean. Eî au făcut afla în localitate. Cine era să judeţ, fie prin procurarea lor durean confirmă presupunerea, deoarece ei fac par­
te din echipa sa.
răspundă atunci de organiza­
arături de însâmîntâri pentru directă de la întreprinderile Mai apoi aflu că acolo, în interior, armătura este
porumb pe 0 suprafaţă de 10 rea muncii în unitate? producătoare.
hectare Era de aşteptat ca la Deşi se ştie că timpul irosit supusă unui minuţios control, fiecare reper este exa­
minat îndeaproape pentru ca defecţiunile să fie înlă­
C.A.P. Densuş, unde mai sînt are repercusiuni asupra cali­ Erau prezenţi doar me­ turate în întregime. Reparaţiile se execută cu ma­
de plantat 19 ha cartofi tăţii lucrărilor şi a nivelului canizatorii
din 25 plan, să se lucreze In producţiei, nici în cooperati­ ximum de atenţie pentru ca la probele tehnologice ca-
zanele să treacă examenul cu calificative din cele mai
mod intens. vele din celelalte sate ale co­ Duminică dimineaţa î-am
Aici însă duminică nu s-a munei nu s-au întreprins ac­ bune. Aceleaşi preocupări le-am întîlnit la montaj,
lucrat tn cîmp. Sămînţa nu ţiuni de amploare la care să găsit pe tractoriştii de la sec­ unde comuniştii Ion Plenar, Cornel Turdâşan şi Se­
ţia de mecanizare din Sîntă-
participe ţăranii cooperatori.
ver Sabâu obţin
preţioase succese Ia repararea şl
este asigurată decît pentru încă Tot ceea ce s-a făcut — în­ mâria-Orlea gata pregătiţi montarea cilindrilor, a tenderelor şi bielelor. Ritmul do
9 ha. Terenul —ne spunea to­ pentru o nouă zi de muncă pe
varăşul Bâiuţ Drâghin, prima­ deosebi arături — a fost re­ tarlalele cooperativei agrico­ lucru accelerat este rezultatul angajamentelor luate
zultatul muncii mecanizatori­
ra! comunei Densuş — este lor. le de producţie din localitate. în cinstea semicentenarului partidului, această deose­
bită aniversare pe care muncitorii de la Uzina meca­
pregătit. Se putea deci lucra. Şeful secţiei, Liviu Mitucă,
Nici la cooperativa agricolă ne-a informat că au mal ră­ nică de material rulant din Simeria e preîntîmpinâ
din Peşteana nu s-a lucrat du- Lipsesc fiarele pentru mas de arat pentru a se în- Secvenţă din spectacolul cu montajul literar „Horia". cu deosebite succese.
In plină desfâşarare, întrecerea muncitorilor de la
minicâ la plantatul cartofilor. plug 6ămînţa cu porumb circa 7
Din 25 ha plan, s-au plantat hectare. Astfel că 5 din cele vagoane cunoaşte, în zilele premergătoare acestui
16 ha. Cooperatorii de aici au mare eveniment, o adevărată amploare. In secţiile
Insâmînţarea culturilor din
şi sămînţâ şi teren pregătit. prima epocă s-a încheiat de 6 tractoare bone de lucru din fruntaşe conduse de comuniştii loan Pîrvu şi Ioan
această secţie au fost trimise
Pleşa se lucrează intens cu toate că în paralel se
In cel mult 2-3 zile pot ter­ mult şi la C.A.P. din Săliştea, să termine de arat şi restul de înalţă construcţia halelor din acest important» com­
mina această lucrare. Dar se comuna Bălţa. Duminică, coo­ teren. Un tractor era plecat la Casa de cultură Brad şi teatrul partiment de producţie. Aici oamenii sînt distribuiţi
pune /întrebarea de ce se lasă peratorii de aici au terminat Haţeg pentru a aduce semă­ raţional pe întregul flux al reparaţiilor i la roţi, la
pe mîine ceea ce se poate face de plantat pomii pe toate cele nătoarea SPC-6. „Am vrea ca platforme şl la părţile care alcătuiesc corpul vagoa­
azi ? 5 ha de livadă prevăzute în luni (12 aprilie — n.n.) să în­
Deci situaţia nu este nici pe plan. cepem semănatul porumbu­ nelor.
departe satisfăcătoare în nici Intîmpinâm greutăţi mari lui" — ne-a informat şeful ar Hunedoara in finala Festivalului Străbat secţia de la an capâb la altul şi observ că
ana din cele două cooperati­ — ne relata tovarăşul Aurel secţiei. în încrengătura metalică a halelor zgomotoase oamenii
ve şi ca atare este de neîn­ Boloţ, secretarul comitetului Un lucru ce nu poate fl rostesc vorbe puţine. O adevărată economie de cu­
vinte, preţioasă sinteză a timpului folosit cu maxi­
ţeles de ce timpul bun de comunal de partid — la pre­ trecut cu vederea este că, mum de utilitate. Şi pentru câ se apropie vremea bi­
muncă nu este folosit din gătirea terenului pentru în- deşi mecanizatorii sînt ani­
plin. bienal de teatru „I. L. Caragiale“ lanţului, comuniştii, întreg colectivul de la Uzina me­
sâmînţarea porumbului deoa­ maţi de dorinţa de a termina în canică de material rulant din Simeria aa consemnai
rece această lucrare se face timp optim şi de calitate toate in agenda întrecerii depăşirea planului valoric global
Nu irosiţi tim pul! în mare parte ca plugurile lucrările agricole din această să curgă mărgăritarele cînte­ Vurdea, Sabina Costin, Ersi- cu 2 milioane lei şi ca 1,5 milioane a angajamentului
trase de animale. La coopera­ campanie, membrii consiliului cului cu măiestria aceluia ca­ lia Popescu, Eugenia Gligor, luat, îmbunătăţirea coeficientului de utilizare a ma-
(Pe ogoarele cooperativelor tiva de consum din comună de conducere n-au fost văzuţi re ştie că slujeşte o taină. Şi Gheorghe Domşa, Mircea Cle- şinilor-unelte, realizarea unei economii de metal de
agricole din Pui, Rîu Bărbat nu se găsesc fiare pentru duminică pe tarlale, cu excep­ munca Ie-a fost înţeleasă, mai şiu, Emil Mârgineanu, Corin- 15 tone faţă de 10 tone angajament.
şi Şerel puteau fi văzuţi la plug. Aşa se face că la C.A.P. ţia inginerului şef. înlîl de cei din Brad, apoi da Lazâr, Vasile Marinescu, Cifrele consemnate atestă, fără îndoială, hărnicia a­
a-i potrivi rosturile. Se repe­ la Hunedoara şi în urmă, în Eugen Motriuc, Ştefan Palcu, cestor oameni destoinici şi, ca atît mai mult, bilanţul
ta mal întîi sâptâmînâ de finala de la Predeal. Horia Gheorghe şi Dumitru producţiei fi2ice din care rezultă câ în primul tri­
săptâmînâ. apoi zi de zi. cu Iuga — au recitat zeci de mi­ mestru al anului au trecut examenul probelor tehno­
Citeva concluzii se impun de la sine. In cooperaţi vele agricole unde organizia- migala meşterilor aurari. Ver­ La ora B seara, In sala Ca­ nute în şir povestea lui Ho­
(iile de partid, consiliile de conducere şi cadrele tehnice au inanifestat iniţiativă şi răs- surile despre viaţa şi lupta sei de cultură din Predea), ria, într-un spectacol emoţio­ logice 45 locomotive echivalente şi 1 431 vagoane ca­
pundere. duminică s-au înregistrat rezultate satisfâcătna re în muncă. Au existat şi lui Horia căpătau tot mai publicul i-a primit cu aplau­ nant. realizat în viziunea re­ re au reintrat în circuitul traficului feroviar. Iată
există însă şi unităţi în care lucrările se tărăgănează de pe o zi pe alta, exemple ne- multă strălucire. Au susţinui ze furtunoase pe cei care a- gizorului Liviu Nicola. Atunci cum cîntarul faptelor înclină spre calificative supe­
gative oferindu-ni-se în acest sens la C.A.P. Hâicşti, Bă râştii Haţegului, Rîu Alb, primul spectacol, apoi a) doi­ duseserâ pe scenă cîntecele cînd s-a lăsat cortina, pentru rioare pe care colectivul Uzinei mecanice de material
Peştoana, Densuş etc. lea. îmbrăcaţi sobru, în ma­ Apusenilor despre Horia. cîteva secunde sala a rămas rulant din Simeria le merită cu prisosinţă.
Pentru a termina în timpul cel mai scurt posibil plantatul cartofilor şi însâ- iouri negre, pentru a nu al­ Nouăsprezece profesori — pradă emoţiei. Au urmat apoi DIMITRIE OZANA
mînţarea porumbului, se impuno ca fiecare zi favorabilă să fie folosită cu randament tera cu nimic frumuseţea cu- Georgeta Bodiciu, Octavia
maxim. Conducerile C.A.P. şi cadrele tehnice să mobilize zc la muncă pe ogoare înh-e- vîntului oferit spectatorilor aplauzele, suprema apreciere
gul potenţial existent. Succesul acţiunilor de sezon fiind determinat în măsură hotâ- Butaru, Anca Sofia, Silvia a muncii realizatorilor spec­
ritoare de aportul organizaţiilor de partid, al consiliilor po pulare, al organelor agricole din sală — interpreţii lăsau Martin, Elena Stan, Maria tacolului.
Judeţene Ia buna organizare şi coordonare a activităţii co operatorilor şi mecanizatori-
lor. se cere ca prezenţa acestora în teren să se facă sim ţită zi de zi. din zori şi pînă
in seară, să se concretizeze in obţinerea unor viteze spo rite de lucru pe fiecare utilaj
şl formaţie de muncă. D ia lo g in GREGUŞ ANTAL
Aniversînd 50 de ani de lectiv de actori, care slujesc în final, nu au făcut decît să
activitate scenică, Teatrul în permanenţă pe această confirme maniera prezentării
Confruntare pe teren popular din Hunedoara şl-a scenă, sînt mult deasupra întregului spectacol. nostalgie In ziua de 10 aprilie 1971 După 23 August 1944, a în­
încununat existenţa cu parti­
Cu o mină de
partiturii rolurilor „Dialogu­
ciparea la finala pe ţară, ce lui în parc". Ni-i amintim cu susţinută de un puternic sen­ a încetat din viată tovarăşul deplinit diferite funcţii de
a avut Ioc sîmbâtâ în oraşul plăcere din piesele Iul Davî- timent de mîndrie, ne-am a­ Greguş Antal, membru al răspundere pe linie de partid.
' A Predeal. In întrecere cu cele doglu, Everac, B. Nuşici. Cas- mintit. Ia * căderea ulţimeî Fartidului Comunist Român Pentru meritele sale a fost
FLORI mai bune colective teatrale torii au dat tot» ce se poate al acestui teatru. Poale atunci din anul 1927. distins cu ordine şi medalii*
sona sau Moliăre. Totuşi, ac­
cortine', de primul spectacol
de amatori, teatrul popular
ale
Republicii
Socialiste
Născut la 27 august 1903,
hunedorean s-a impus prin-
tr-o desâvîrşitâ interpretare da. Alexandru Stânei, Vladi- au existat aceleaşi aplauze. în comuna Turnu (Banat), s-a România.
Chindler,
mir Stoica, Xenia
Prin încetarea din viată a
In seara aceasta însă aplau­
apropiat încă din anii ado­
scenică, subliniată de o veri­ Marcela Mihâilâ, Vasilica zele celor din sală parcă su­ lescenţei dc mişcarea revolu­ tovarăşului Greguş Antal,
tabilă acurateţe artistică.
i ; Despre piesa Iui Buşecan — Gornea şi Tase Gomea, Ion nau altfel. Erau aplau’/.ele ţionară, participînd Ia orga­ partidul nostru pierde un
Macovei sau Ditta Mata, toţi
vechi şi devotat militant.
confirmării competenţei artis­
nizarea unor greve, la difu­
m s e r f l f m i m m şi aici poate exista singura interpreţii au oferit creaţii tice Se cuvine deci să adău­ zarea materialului ilegal, la Amintirea sa va răinîne
scădere ce i se poate imputa remarcabile. găm călduroasele felicitări — găzduirea in locuinţa sa a neştearsă In memoria acelora
în cele din urmă — au exis­ Regla artistică a lui Aurel de mai mult şl de mai bine numeroşi activişti dc partid care l-au cunoscut.
Departe de a fi de neglijat, — Ce înseamnă, fizic, aces­ 500 000 lei prin protocol, ur- tat diferite păreri. Textul nu Busuioc s-a dovedit ingenioa­ — întregului colectiv artistic în anii grei ai ilegalităţii, do­ înhumarea are Ioc azi,
florile — această podoabă a te două milioane lei cheltuiţi ? inînd ca în continuare să a­ reuşeşte Intr-adevăr să se ri­ să prin cîteva soluţii intere­ al Teatrului popular din Hu­ vedind ataşament faţă de cla­ marţi, la orele 16.00, în cimi­
oraşelor şi satelor noastre — Primul vicepreşedinte ne-a sigure indicatorii pentru exe­ dice deasupra unui schema­ sante A plăcut decorul lui nedoara. ru ocazia împlinirii sa muncitoare, de partidul tirul din Deva (cartierul
au devenit ,,o problemă" pen­ invitat să vizităm „şantierul*4 cutarea întregului volum de tism pe care întreaga presă Norbert Taugner, prin expre­ celor 50 de ani de existenţă. său marxist-leninist. Pentru Ceangăi).
tru edili tocmai datorită so­ viitoarelor sere. al bazei flo­ lucrări. Cu alte cuvinte, ar­ de specialitate nu a încetat sivitatea şl funcţionalitatea activitatea sa revoluţionară
licitării lor masive. Drept ricole Fotografia alăturată A­ gumentul fondurilor de sala­ să-l acuze. Sigur că în apă­ Iul. Aplauzele spectatorilor. LIVIU NICOLA a fost mereu arestat. UN GRUP DF TOVARĂŞI
răspuns acestei cerinţe, s-a testă fără drept de tăgadă rii lipsă se cam clatină — rare s-ar putea aduce cu
proiectat şi aprobat construi­ stadiul şi ritmul lucrărilor. n.n.). In 3970 tot la acest ca­ promptitudine scuza proble­
rea, la Hunedoara, a unei ba­ — Au fost atacate toate o­ pitol ne-am oprit. In timpul maticii majore ce o dezbate.
ze floricole cu o capacitate biectivele — ne-a spus tova­ care ne-a rămas din acest an Dar scuzele acuză întotdeau­ ■ f - jâ -
care să acopere necesităţile răşul Râceanu — Şi pentru vom realiza vreo- 3 milioane na. Şi a fost păcat, fiindcă
municipiului ba chior să pro­ I.C.S.H. realizarea lor nu con­ lei. Vom trece )a montarea posibilităţile talentatului co­ L mm
ducă mai mult. S-a făcut am­ stituie o problemă. Dar lu­ construcţiilor metalice. Ia
plasarea pc un teren propice crul a fost întrerupt, şantie­ construcţia centralei termice,
unei asemenea activităţi de rul pare abandonat. Nu s-a vom executa montajul caza-
producţie — între Hunedoara făcut în totalitate terasarea nelor, reţeaua de termoficare.
şi Hâşdat — pe o suprafaţă terenului, drenaren lui, îm­ — Cam multe lucrări. Cînd Brad sălcii pentru consolidarea Grădina de vară a restau­
prejmuirea e terminală
pe
de 7,2 hectare, avînd ca obi­ trei părţi, iar plasa metali­ vor începe şi, mai ales, cînd malului Crişului Alb, în zo­ rantului „Retezatul" cunoştea
ective de producţie sere bloc că s-n montat doar acolo un­ preconizaţi punerea in func­ na Ţârâţel şi 4 000 bucăţi sal- şi ea înnoirile primăverii.
cu cultură la sol, sere înmul- de se vede de Ia drum. Şi, ţiune a bazei floricole ? cimî pe digurile Crişului Alb, Zeci de oameni lucrau la tun­
ţitor şi de producţie, răsad­ cam atît. Suficient ca să te — Să zicem la începutul lunii DEVA: Los T aran to s („Pa­ ta începerii sezonului — ne-a ® ANIMAŢIE IN TOATE în perimetrul oraşului. derea a 140 ml gard viu. cu­
niţe calde şi reci. obiective întrebi de ce materialele n- mai Cred însă că ne vom a­ t r ia " ) ; Scica („Arca"); SIM E­ spus ing. Ladislau Pascu, di­ PUNCTELE DE LUCRU Prin tot ce s-a făcut la răţitul a J05 mp alei şi zone
verzi, zugrăvirea şi vopsirea
puca de lucru mai devreme
pentru a căror realizare s-au duse aici au fost lăsate la Cît despre punerea în func­ RIA: Clipn dc libertate („I»lu- rectorul I.G.C.L Hunedoara. Brad, în candoarea inegala­ a 320 mp ziduri, transportul
rcţu l-); HUNEDOARA i V aga­
alocat aproape 9.5 milioane discreţia „binevoitorilor". ţiune, la toamnă baza va pu­ bondul — seriile I-1I („Slde- Animaţia prezentă dumini­ bilă a frumoasei duminici de şi împrăştiatul o 80 mc ba­
lei. S-au asigurat fondurile L-am rugat pe tovarăşul in­ tea funcţiona parţial. Mă re­ rurgistul") ; Noul an g ajai GH. I. NEGREA că pe străzile Bradului era aprilie, oamenii au conturat lastru, precum şi repararea a
(„Constructorul*); Vara dc al-
necesare, s-a deschis finanţa­ giner Gheorche Mold. direc­ fer la sere. Precizez Insă — lâdatâ („A rta"); CAL AN: RAz- dată de oamenii care partici­ certitudinile de frumuseţe ale 80 de scaune.
lunii mai. cînd vom sărbăto­
pau la înfrumuseţarea ora­
rea şi constructorul — I.C.S, torul general al 1 C.S.H., să a subliniat tovarăşul Mold — b n n arca Sflntulul („11 Iunie*): Deva şului lor. Animaţie era ri, în cea de-a opta zi, mare­ La întreprinderea de indus­
Hunedoara — a atacat lucra­ ne dea explicaţiile cuvenite tn acest an nu se va putea TELIUC: F urtu n a începe („Mi­ le eveniment din viaţa parti­
rea în decembrie 1969, ur- acestei stări de fapt. termina întreaga lucrare. A­ nerul") ; PETROŞANI: Şoimii şi la sediul consiliului popu­ trie locală, curtea şi împrej­
mînd, conform normativelor — Fondurile de salarii care vem condiţii să lucrăm In şl Tiffany m em o ran d u m („7 lar. „Tovarăşul vicepreşe­ dului şi poporului nostru muirile atelierelor aveau as­
în vigoare, să fie executată se tot invocă sînt o proble­ continuare după ce vom da Noiem brie*); Atenţie, broasca O DUMINICA - 10 000 dinte Stan — ne spunea se­ MARIN NEGOIŢA pectul de şantiere. Muncito­
LU-
ţestoasa („Republica");
In 12 luni. mă secundară — ni s-a răs­ în folosinţă serele ca să poa­ PENI: Mihai Viteazul — seriile ORE DE MUNCA PRESTA­ cretarul consiliului popular o- rii din secţti şi salariaţii de
cu
râşenesc — are o hartă
)a birouri, în frunte cu di­
Cu alte cuvinte baza flori- puns. Cît despre depăşirea tă începe pregătirea materia­ l-ll („Cultural"); im postorii TA DE 4 500 CETĂŢENI acţiunile duminicale, cu mun­
(„M uncitoresc"); LONEA: In-
termemilui de 12 luni, ştiam rectorul Cornel .leledinţcan.
colâ de la Hunedoara trebuia lului pentru primăvara vii­ tllnirca („M inerul"); PETRI- cile ce trebuie executate" Am Haţeg lucrau cot la cot. Rezultatul
p crso an l
să fie terminată în decem­ de la bun început că nu-l vom toare LA: Sechestrul dc VULCAN : Fiecare sfîrşit de sâptâmî­ aflat câ un exemplar al a- muncii lor a fost bun S-au cu­
(„Muncitoresc”) ;
brie 1070. Dar florile produ­ putea respecta. Aşa am şi Nn ne îndoim cîluşi de pu­ Profesorul infernului $1 Că­ nâ marchează o adevărată cestej hărţi era la primul se­ răţat şi amenajat toate /.ri­
se la Hunedoara se încăpă- convenit cu consiliul popular. ţin de promisiunea făcută de derea Im periului R om an — se­ dezlănţuire a entuziasmului cretar, tovarăşul Cosma, care, 6 1 350 DE CETATENI LA nele verzi şi s-au plantat 80
Am contractat şi ni s-a livrat
I—n
riile
(„Muncitoresc") :
ţtnenxă şi înlîrzie să înflo­ deja parte din confecţiile me­ directorul general al unei DARBATEN7: La est de Eden şi hărniciei. Rezultatul ei : împreună cu vicepreşedinte­ MUNCA de pomi ornamentali.
rească. Şi vor mai întîrzia talice pentru sere. mari unilâţi de construcţii („6 A u g u si"); ORAŞTIE: î n ­ mai multă verdeaţă, mai mul­ le. au mers duminică de la 6 LUCRĂRI IN VALOARE Un „peisaj" asemănător e­
Cauzele ? Tovarăşul Viorel din judeţ şi ne simţim datori toarcerea dr. Mabusc („P a­ tă curăţenie, mai multe flori. un punct de lucru la altul, ra In curtea şi fa|a Fabricii
Râceanu, prim-vieepreşedinle — Starea în care se află să facem şi noi o promi­ tria"); Ferestrele tim pului Sîmbâtâ şi duminică tn carti­ dînd indicaţii şi notînd cifre, DE 210 000 LEI de conserve Haţeg. Conducă­
al comitetului executiv al baza fioricolă vorbeşte de la siune : la începutul lunii mai („F lacăra"): GEOAGIU-BAl î erele Dacia şi Gojdu, în zo­ fapte. Duminică, pe şantierele gos­ torul celor 42 de oameni pre­
sine. Căutarea unor explica­
vom fi din nou Prezenţi la
na depozitelor, pe multe din
Flacăra olimpică: HAŢEG: Al
consiliului popular municipal, baza fioricolă pentru a con­ In curtea liceului „Avram podăreşti ale oraşului Haţeg, zenţi aici era şeful serviciu­
ţii este tardivă. Ce perspec­ grijă de Suri („Popular") ; străzile municipiului, acţiu­
ne spunea că în perioada tive există pentru acest an ? semna pulsul şantierului şi BRAD: Cîntecele m ării („Steaua nea de sistematizate şi înfru­ Iancu“, mai multe autobascu­ au lucrat peste 1 350 de oa­ lui mecanic. Ion Cristi, Sc lu­
1969—1970 s-au realizat lu­ — Nu este o lucrare pe ca­ pentru a publica o fotografie roşie*); GURABARZA: D ep ar­ museţare a oraşului declanşa­ lante descârcau pietriş pen­ meni, efectuînd lucrări a că­ cra la aranjarea unui imens
crări doar în valoare de abia reprezcntîndu-i pe construc­ te tn apus („Minerul®); 1LIA: tă de consiliul popular mu­ tru construirea viitorului com­ ror valoare se ridică la mai şir de butoaie, selecţionarea
plex sportiv. După cum ne-au
torii de la I.C.S.II. Ia lucru,
2 milioane lei, din care un re s-o execuţi fără fond de aşa cum îi ştim. De şapte ori şapte („Lum i­ nicipal o dată cu sosirea pri­ mult de 210 000 lei. Să reve­ fierului vechi, la curăţirea
milion construcţii-montaj. salarii (consiliul popular al na"). măverii a mai adăugat o filă spus Constantin Rusu, direc­ dem însemnările acestei zile : curţii şi împrejurimilor fabri­
municipiului, insă. a alocat S. POP în carnetul realizărilor. încă torul adjunct al liceului, şi Sîmbâtâ şi duminică cîte­ cii, iar o parte din ei săpau
10 000 de ore muncă patrioti­ profesorul de sport, Vladis- va autobasculante transpor­ canale şi îngropau cabluri ce
că prestată de peste 4 500 de lav Mocanu — pe viitorul tau pietriş şl zgură pentru conduc la trei lampadare, in­
cetăţeni s-au alăturat celor complex se vor practica teni­ amenajarea drumului de ac­ stalate în parcul din faţa u-
peste 77 900 ore din această sul de cîmp, fotbalul, handba­ ces )a parcul cu zimbri de lo nitâţii. parc în care a fost
lună a muncilor din primă­ lul, iar iarna el va deveni pa­ Slivuţ şi a aleilor interioare. montalâ şi o lozincă închina­
tă semicentenarului partidu­
vară. De fapt, 10 000 de ore tinoar. Conduşi de responsabilul par­ lui.
înseamnă mai mult decît o ci­ Pe străzile Poeniţa, Dealul cului loan Bâran. salariaţii Cr­
10,00-11.00 Teleşcoală. Ciclu Tâului şi Liliacului, 18 auto­ eolului Silvic din Haţeg lu­ ..Peste tot activitate febri­
dc emlsiml - consultaţii fră abstractă şi rotundă. Ele basculante conduse de şofe­ crau la amenajarea drumuri­ lă La blocurile A 3. CI şi
pentru exam enul de ad ­ se diversifică în alte cifre cu
mitere In Invă(Amlntu) rii loachim Mureşan, Traian lor, la transportul şl descăr­ A 1, locatarii, în frunte cu
superior. Problem e dc n- valoare conci-etă ce înseamnă Badiu, Costicâ Răceală şi al­ catul din căruţe al stîlpilor deputatul Dumitru Grozav şi
nalizâ m atem atică (II). ţii cărau pietriş din balastie­ preşedintele comitetului de
Fizică. Principiile te rm o ­ peste 1 800 mc pâmînt îm­ pentru împrejmuirea viitoru­
dinamicii — problem e ; ra Crişcior. lui colţ zoologic ce se ame­ cetăţeni, Mihai Bâtrîncea, a­
18,00 Deschiderea emisiunii. prăştiat în viitoare zone La Poeniţa, Teodor Cod rin, najează aici. făceau curăţe­ jutaţi de muncitori de la
„B răţara de aur" — e- verzi, în peste 1 000 ml şan­
m lsiune-concurs. Partici­ deputatul circumscripţiei e­ nie în Jurul padocurilor, să­ I G.C.L., plantau 70 de tel şi
pă tineri strungari, con­ ţuri şi rigole curăţite, 5 ha lectorale nr. 2. împreună cu pau la şanţurile pentru con­ sălcii pletoase. La staţia
structori. radlotebntctenl
şi m ecanizatori din Jude­ zone verzi săpate şi însâmîn- cetăţenii Lazâr Dobîrcâu, Ion ductele de alimentare cu apă PECO se săpau rondourile şi se
ţele Mureş. Neamţ, Olt, ţate. Şi marchează noi alei Herţa. Vasile Dud, Ion Matei, etc. plantau flori, far la baza spor­
Prahova, Sâni Mare : Vasile Grigore şi alţii, lucrau tivă din parcul ştrandului se
19.00 Reflector ; străjuite de încă 500 arbori şi La bufetul „Zimbru" din
19, ÎS Publicitate ; la repararea străzii în apto- dealul Haţegului mulţi sala­ lucra cu mult spor
19,20 I oot do seri — emisiune arbuşti plantaţi tot acum, ar­ pierea podului de lemn ce u­ riaţi ai cooperativei orăşe­ De la începutul anului, în
pentru cel miel ;
19,30 Telejurnalul de seară ; buşti ce se adaugă celor pe­ neşte malurile Luncoiului. neşti de consum lucrau la să­ oraşul Haţeg s-au efectuat
20.00 50 cîc ani In 50 de evo­ ste 15 000 sosiţi în cartierele Bilanţul zilei de duminică; patul şi aşezarea fundaţiei de prin munci patriotice lucrări
cări ; au fost executate reparaţii pe
20.13 Momente din istoria tea­ Devei în această primăvară piatră şi beton pentru o nouă a căror valoare se ridică la
trului. Jocuri ţărăneşti cu o suprafaţă de 4 800 mp de terasă destinată servirii tu­ peste 970 000 lei. Aceasta re­
măşti, l-'ilm de m ontaj o- Şi, împreună, toate acestea drumuri ; s-au plantat în zo­ riştilor. La honul „Bucura", prezintă o parte din angaja­
voctnd fornte vcelti de sînt doar o verigă în lanţul li­
teatru roinăncsc ; na oraşului 8 000 bucăţi de aceeaşi activitate susţinută, mentul de 1 350 000 lei, care
20,33 Pagini «Un operete eu nei acţiuni perpetue menite flori; zonele verzi au fost numai câ aici ca obiectiv al trebuie tradus în viaţă pînă
Clcopalra Melidoneanti, regenerate, gardurile vii rea- muncii patriotice erau acope­
Ion Daeiiin * Valentin să dea oraşului de la poalele la B mai — ziua în care vom
Toodorlan ; menajate şi întreţinute ; şan­ rirea cu balastru a bazinului sărbători glorioasa aniversare
21.10 „In aceasta ţară, cttmuniş- vechii cetăţi medievale pros­ ţurile marginale ale şosele­ de carburanţi, săparea şi a- a semicentenarului partidului
ili"... Film docum entar ; peţimea anotimpurilor noi.
22.10 Recital Aluin Rarrlerc : La aceste cote, lucrările ou fost întrerupte în cursul a nuîui 1970, De otunei serele au lor şi străzilor au fost cură­ «menajaren rondotirilor şi a nostru.
22.30 Telejurnalul dc noapte. rămas la „pămint", iar moteri alele au losi lăsate la voia „binefăcătorilor''. ţate pe o langime de 2 300 zonelor verzi ^in faţa hanu­
I. LASCU metri; aa fost plantaţi 600 de lui. PETRE FARCAŞIL»