Page 45 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 45
v >
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA’
:
lm Deschiderea lucrărilor
conferinţei la nivel înalt
%
a celor patru state arabe 1
i
semnatare ale cartei de
I
Ia Tripoli
m Convorbiri sovieto-ameri-
cane privind limitarea
s
cursei înarmărilor strategice I
5 Ei Curier, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5058 MIERCURI 14 APRILIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
f/S/999999999/9////9f99/S9//////S/Sff9ff99S////tf////999/999/9/9f//J//9J///////9//9/9?
A
In marea întrecere închinată
semicentenarului partidului
ganizaţiei revoluţionare de ti
La C. S. neret din combinatul hunedo-
rean o
consemnează printre
acţiunile de prestigiu, închi
nate partidului la cea dc-a
Hunedoara 50-a aniversare.
Peste 400 de tineri siderur-
M M EEIIMEI EXTRACŢIEI gişti de la C.S. Hunedoara La Simeria
\ s-au intilnit, ieri după-amia-
ză. cu tovarăşul Aurel Bulgă
In contextul amplelor acţi
rea, secretar al Comitetului uni dedicate sărbătoririi glo
judeţean Hunedoara al P.C.R.. riosului semicentenar al par
în cadrul unei entuziaste a
Activitatea <3e valorificare tuate ne-a asigmrat un clmp primit şi din partea centralei, dunări înscrise în manifestă tidului, peste trei sute de ti
cu un înalt grad âe eficienţă larg de acţiune. Rămlne ca care s-a concretizat In spe rile organizate în întîmpina- neri — elevi, muncitori, inte
a rezervelor geologice canto în continuare să stabilim un cial în rezolvarea unor pro rea gloriosului jubileu din lectuali — din oraşul Sime
ria au participat ieri după-
nate în zăcămîntul Certej- program bine gîndit pentru bleme tehnice şi de aprovi moi. Prin euvîntul secretaru
Săcârimb, desfăşurată în zona Hondol unde în prezent zionare lui Comitetului judeţean de ainiQză la o entuziastă întil-
cursul acestui an, primul din lucrările de interceptare a Cu toate rezultatele bune partid, cei prezenţi la aduna nire cu tovarăşul David La-
aciualul cincinal, este deose zăcâmîntulul sînt în curs de obţinute in cursul acestui an re au participat la o impre zăr, secretar al Comitetului
bit de fructuoasă. Munca pli execoţle. — la care o contribuţie de sionantă evocare a unor sem judeţean Hunedoara al P.C.R.
nă de abnegaţie, hărnicia mi Ca d preocupare a întregu seamă au adus-o brigăzile de nificative momente din dru Cei prezenţi în sala festivă a
nerilor din acenstâ zonă mi lui nostra colectiv doresc să mineri conduse de Florea Şte- mul greu, dar glorios, parcurs clubului sindicatelor au au
nieră a judeţului nostru s-an amintesc şl aceea orientată fănoaică, Traian Păcurar, Construcţiile de la suprafaţa, împreună cu tehnica avansată din subteran, plaseaiâ Ex de poporul nostru, sub con diat cu acest prilej cîteva
din momentele esenţiale, de
concretizat în perioada scursă pe linia valorificării cu un Cornel Ştef, Viorel Neagu, ploatarea minieră Paroşeni in rîndul unităţilor industriale mod erne. ducerea Partidului Comunist
mare însemnătate din lupta
de la începutul anului In im înalt grad de eficienţă a re Damian Alexa, Boalog Fran- Foto: N. GHENA Român, în anii dc luptă din îndelungată a partidului de la
portante depăşiri la principa zervelor de care dispunem. cisc, Ioan Neagu — apreciez ilegalitate şi totodată le-a crearea sa, zbuciumul anilor
lii indicatori. Astfel sarcina Astfel, încă din cnrsul anulai cft activitatea noastră pro fost oferită o amplă frescă a grei ai ilegalităţii, consecven
de plan la producţia globală 1970, cu sprijinul Centralei ductivă ar putea fi mult îm izbinzilor înscrise dc oame ţa cu care Partidul Comunist
şi marfă a fost depăşită cu 23 minereurilor neferoase Deva, bunătăţită. Dovadă este şl nii muncii din judeţul Hu Romăn a condus lupta mase
la sută, respectiv cu 24,2 la la noi s-au întreprins acţiuni faptul că mai avem încă for ÎNTREPRINDEREA ELECTROCENTRALE DEVA nedoara în toate domeniile lor muncitoare împotriva dic
sută, iar indicatorul de pro în vederea valorificării mi maţiuni de lucru care nu-şi vieţii în perioada construcţi taturii militaro-fasciste şi a
ductivitate a muncii valorice nereurilor complexe, a celor duc la îndeplinire sarcinile ei socialiste. regimului burghezo-moşieresc.
a fost întrecut cu 15,7 la su din hâlzi precum şl a ram- planificate. Existenta acestei EVIDENŢIATĂ PE RAMURĂ Tineri siderurgişti, prezenţi Vorbitorul a reliefat apoi
tă. bleurilor din lucrările vechi. situaţii se explică şi prin fap la intîlnire, au vorbit despre semnificaţia majoră a actului
Toate aceste rezultate şi-au In acest caz pornind de la tul că personalul tehnic în entuziasmul cu care participă insurecţional de Ia 23 August
sărcinat cu conducerea şi în
găsit reflectări pozitive în situaţia reală cînd conţinutu drumarea brigăzilor nu a La Mintia a avut loc ieri industriale dc producere a terea eficienţei producţiei. la muncă şi în acţiunile vo- 1944 pentru evoluţia ulterioa
creşierea eficienţei econo rile în metal sînt în scădere manifestat o suficientă pre festivitatea înmînârii Di energiei electrice şi termice In anul 1970 colectivele luntar-patriotice, organizate ră a Romănîci, succesele ob
mice. In primele 3 luni ale s-a desfăşurat o muncă in plomei de întreprindere evi Bucureşti. In numele ener- I.E.C. Deva au realizat o e în cinstea semicentenarului ţinute de locuitorii judeţului
anului au fost obţinute eco tensă pe linia menţinerii la ocupare pentru rezolvarea tu denţiată pe ramură, în în geticienilor au vorbit ing. conomie de 14 260 tone com partidului, iar membri ai ce Hunedoara în construirea
nomii la preţul de cost în nivel constant a cheltuielilor turor problemelor ridicate de trecerea socialistă pe ţară Eugen Traşcâ, directorul bustibil convenţional, fapt naclului literar „Flacăra" au noii societăţi socialiste, suc
procesul de producţie. Ca ur
valoare de 300 000 lei şi s-a de producţie specifice, dova mare a acestui fapt se mai pe anul 1970. colectivului în Termocentralei Paroşeni, şi ce a condus la reducerea adus, prin versuri scrise cu cese la care tineretul hunedo-
realizat o reducere de 69 lei dă şi bilanţul pozitiv al pri semnalează încă şi abateri de treprinderii electrocentrale Adam Jurca, lăcătuş la preţului de cost cu peste 4 pana sufletului lor, un cald o rean şi-a adus din plin con
a cheltuielilor la 1 000 lei mului trimestru din acest an. la normele de tehnica securi Deva. C.T.E, Mintia. milioane lei şi realizarea ţi magiu partidului. Un concurs tribuţia prin talentul şi mun
producţie marfă. Comitetul de direcţie re tăţii muncii, fapt pentru care In prezenţa a numeroşi e- Tovarăşul ing. Ieroniijn nui beneficiu suplimentar gen „Cine ştie, cîştigă" (faza ca sa.
partizat pe colective de spe nergeticieni, tovarăşul Ioan Rusan. directorul I.E.C^ D^- de 4,52 milioane lei..
Desigur aceste rezultate am stabilit deja o serie de pe combinat) cu tema : „P.C.R. La sfirşitul întîlnirii, or
sin» urinarea firească a mă cialişti şi-a orientat activita responsabilităţi precise meni .Alexandrescu/ membru al \*n, mulţumind în nurrţele Succesele dobîndite sînt, conducător iubit al tineretu chestra de muzică uşoară a
surilor tehnico-organizatorice tea în sensul studierii prin te să contribuie la remedie Biroului executiv al Uniunii colectivului pentru distincţia neîndoielnic, creaţia între clubului a oferit participan
pc care colectivul nostru, sub cipalelor probleme tehnice ri rea lipsurilor. De asemenea, sindicalelor din ramura mi acordată pentru a doua oară gului colectiv, din rîndul lui" a întregit armonios în- ţilor un reuşit program artis
ne
şi
conducerea organizaţiei de dicate de procesul de produc în scopul depistării tuturor înmînat energie electrică, a consecutiv, a arătat câ pen căruia au fost citaţi pentru tîlnirea pe care membrii or tic.
adre-
diploma,
partid, le-a aplicat încă din ţie, analizînd periodic conclu abaterilor de la tehnologiile tru energeticienii din cadrul merite deosebite munci
anul trecut. In acest sens pre ziile studiilor. Dintre acestea de lucru în subteran vor fi sînd colectivului între întreprinderii electrocentrale torii, maiştrii şi inginerii
ocuparea dc bază a consti trebuie amintite în primul intensificate controalele cu prinderii călduroase felici Deva, ultimul an ăl prece Mircea Flrtat, Ion Jula, Ni- Simpozion
urarea de a obţine
tuit-o asigurarea cu rezerve rînd cele privind posibilita scopul urmăririi modului de tări şi succese în înfăptuirea dentului cincinal a însem colae Moldovan, Ion Andrâ-
noi
deschise şi pregătite la nive tea de creştere a capacităţii îndeplinire a indicaţiilor teh nat o etapă de eforturi şi şescu, Costache Calapod. A-
de producţie a atelierelor şi programului energetic tra
lul capacităţilor de producţie de profilare a acestora pe nice date în cazul fiecărei sat de partid pentru actualul iz.bînzi decisive în muncă. dam Jurca, Nicolae Drâgoi,
existente, executîndu-se un execuţia anumitor repere. In brigăzi. Totodată se vor căuta cincinal. La Termocentralei Mintia, Gheorghe Dînea şi alţii, ca Incursiune in „filele istoriei"
important volum de lucrări acest fel am reuşit să asigu modalităţi practice de ridica- Colectivul energeticieni- intr-un răstimp de numai re au dovedit măiestrie, pa
miniere finanţate atît din răm o bună întreţinere a u lor a fost felicitat pen un an au fost puse în func siune şi hărnicie în punerea
fondurile geologice cit şi cele tilajelor de care dispunem în Ing. PAUL POPESCU tru succesele dobîndite de ţiune şi au atins parametrii în funcţiune, exploatarea,
dc producţie. De altfel, pro subteran, la suprafaţă cît şi directorul Exploatării miniere tovarăşul ing. Ştefan Almâ- proiectaţi înainte de termen întreţinerea şi repararea a Ieri, la Haţeg, a avut loc Vorbitorii s-au oprit asupra
blema privind asigurarea cu Certej-Sâcărimb 2 grupuri energetice' de ma gregatelor energetice. simpozionul „File de istorie", principalelor momente petre
la uzina de preparare, pre şan, secretar al Comitetului re putere, ceea ce a făcut manifestare închinată glorioa cute în viaţa partidului de la
rezerve de perspectivă face cum şi efectuarea unui vo judeţean de partid. A luat Primind pentru a doua sei aniversări n celor 50 dc înfiinţarea sa şi pînâ în pre
parte dintr-un amplu pro lum important de lucrări şi de asemenea euvîntul tova ca potenţialul energetic al oară Diploma de întreprin ani de activitate şi luptă a zent. au relevat aspecte ale
gram de cercetări geologice, pentru alte unităţi miniere. (Continuare jn pOfli 'O răşul ing. Ştefan Feldman. judeţului să crească de 2.6 dere evidenţiată pe ramură, partidului, pentru fericirea şi mişcării comuniste şi munci
care afectează o zonă de ac Un sprijin substanţial am director general al Centralei ori faţă de anul 1965. Pe a- energeticienii din cadrul bunăstarea poporului. toreşti în judeţul Hunedoara
tivitate apreciabilă extinsă ceastâ bază. producţia de e I.E.C. Deva s-au angajat ca şi ascensiunea vieţii economi
între perimetrele miniere nergie electrică furnizată de in acest prim an al noului In faţa cîtorva sute de mun ce şi socinl-culturale a oraşu
centralele I.E.C. Deva în sis cincinal, în cinstea semi citori şi salariaţi din între
Bâiţa-Crăcîuncşti şi Hondol. temul energetic naţional s-a prinderi şi instituţii, coope lui Haţeg, dezvoltarea acestei
Primele investigaţii au pus centenarului partidului, să ratori meşteşugari, lucrători localităţi în luminoşii ani ai
în evidenţă importante re ridicat in anul trecut la pe acţioneze cu forţe sporite din comerţ, transporturi, din socialismului victorios.
zerve exploatabile ale căror va ste 4,2 miliarde kilowaţi- pentru punerea în funcţiu domeniul sănătăţii şi alţi oa Ascultate cu viu interes, ex
lorificări se vor face prin uzi oră, cu peste 88 la sută mai ne şi atingerea parametrilor meni ai muncii au vorbit to punerile au avut menirea de-a
na noastră de preparare. De • m a n if e s t ă r i c o n s a • IMAGINI DIN TRECUTUL mult decît în anul 1965. proiectaţi înainte de termen varăşii Ioan Sîrbu, şeful sec completa şi mai mult cunoş
remarcat este însă faptul că c r a t e ANIVERSARII SEMI DE LUPTA REVOLUŢIONARA Realizările de prestigiu la grupul energetic nr. 4. să ţiei propagandă a Comitetu tinţele participanţilor despre
în această direcţie un real dobîndite în dezvoltarea ba exploateze cu înaltă efi lui judeţean de partid, Iosif activitatea, lupta şi succesele
zei energetice — la care co
sprijin am primit din partea CENTENARULUI PARTIDU lectivele de constructori de cienţă agregatele energe Cotoţ — membru de partid repurtate de partid în cei 50
tice, pentru a furniza econo
Întreprinderii de prospecţiuni LUI la Mintia au adus un aport miei naţionale cantităţi spo din ilegalitate, Nicolae Za- de ani de existentă.
Simpozionul „File de isto
şi explorări geologice Deva, considerabil — se armoni rite de energie electrică şi mora •— secretarul Comitetu rie" s-a bucurat de un deose
lui orăşenesc de partid Ha
care în urma lucrărilor efec zează cu rezultatele în creş termică. ţeg. bit succes.
fli'V I
Maximă atenţie acţiunilor prioritare in agricultură:
PLANTATUL CARTOFILOR Şl SEMĂNATUL
Constantin Murar, secretarul planificate. Pentru aceasta nu ză pentre încheierea in bune
Ameliorarea simţitoare a vremii în ul pe toate suprafeţele planificate şi s-a consiliului popular comunal precupeţim nici un efort. Şi condiţii a acţiunii respective,
— trifoiul, lucerna, sfecla fu
timele zile a creat condiţii favorabile in început semănatul porumbului pe pri rajeră, ovăzul, mazărea fura azi, 13 aprilie, mecanizatorii ne-a furnizat cîteva amănun
Cosma,
Cornel Bedea, Ion
tensificării ritmului de lucru în agricul mele hectare. Există însă şi cooperative jeră, culturi care la ambele Ştefan Zlâgneanu şi Viorel te inginerul şef al cooperati
vei. Teodor Solomon, şi pre
tură, eforturile cooperatorilor şi ale me agricole în care organizarea şi desfăşu cooperative ocupă o suprafa Simina, la C.A.P. Boz, iar şedintele C.A.P., Traian Suba.
ţă de 60 ha — au fost însă-
canizatorilor fiind concentrate la plan rarea lucrărilor respective mai ridică o mînţate în perioada optimă. Axente Negrilă şi Laurenţiu — De cîteva zile am urmă
tatul cartofilor şi încheierea pregătirilor serie de probleme, rezolvarea grabnică De asemenea, ntit la C.A.P. Goia, la C.A.P. Brănişca, ş.-au rit evoluţia temperaturii în
aflat cu tractoarele şi maşi
pentru trecerea la semănatul porum a acestora punîndu-se cu maximă acui Boz, cît şi la C.A.P. Brănişca, nile în brazdă încă din pri sol în fiecare tarla destinată
culturii porumbului — pre
bului. tate în faţa organizaţiilor de partid, a s-a terminat în această sâp- mele ore ale dimineţii. In cî- ciza inginerul şef al unităţii.
In cooperativele agricole unde munca consiliilor de conducere şi a cadrelor tâmînă de plantat întreaga teva zile vom termina de Am constatat câ temperatura
a fost organizată în mod temeinic şi s-a tehnice. suprafaţă destinată culturii pregătit întreaga suprafaţă de este în creştere, cu două zile
cartofului — 25 şi respectiv
teren destinată culturii
po
în urmă realizîndu-se 10-11°C
făcut o mobilizare masivă la lucru a lată unele aspecte semnificative în a 10 ha. Acum se lucrează in rumbului şi vom trece cu Ia adincimea de încorporare
forţelor şi mijloacelor mecanice, acţiuni ceastă privinţă, desprinse in urma rai tens Ja pregătirea terenului toate forţele la semănat. a seminţei. Ca urmare am
le ce sezon se găsesc într-un stadiu a dului efectuat ieri în cîteva cooperative pentru cultura porumbului. Intr-adevăr, pe ogoarele ce stabilit ca azi (13 aprilie a.c;
vansat, plantatul cartofilor realizindu-se agricole. Aşa cum ne-am stabilit — lor două cooperative, există — n.n.) să trecem efectiv la
ne spuneau interlocutorii — o atmosferă intensă de lucru. semănat în tarlaua numită
ţinind seama de forţele şi Mecanizatorii şi cooperatorii „Peste Ştrec". în suprafaţă de
Cooperatorii din Bre şi la însămînţarea celorlalte lus Osoianu. şeful secţiei de mijloacele de care -dispunem, muncesc cu hărnicie şi spor, 17 hectare.
suprafeţe. mecanizare, îşi dau tot inte vom încheia această lucrare demonstrînd prin aceasta ho- Preşedintele şi Inginerul ne
Pentru întreaga suprafaţă resul şi execută numai lucrări pi na Ia data de 25 aprilie. tărîrca lor de a termina la spuneau câ întreaga cantitate
tea Mureşană au înce de 100 ha pe care o avem în de bună calitate. Noi folosim Avem pregătite 120 ha din timp executarea lucrărilor a- de sămînţâ din hibridul du
plan — ne relata interlocu fiecare zi bună de lucru în cele 150 planificate, Ja C AP. erieole şi de a obţine produc blu 208 — care în condiţiile
Roz. şi 33 din 60 ha la C A P.
put însămînţatul po torul — folosim sămînţâ de cîmp. La semănatul porumbu Brănişca. Sînt deci asigurate ţii mari pe toate suprafeţele. specifice unităţii asigură ob
E un exemplu bun şi aceasta
porumb HD 208 şi asigurăm lui lucrează acum Nicolae Pc- ţinerea celor mai ridicate pro
o densitate de 55 000—60 000 trusâ. iar la pregătirea tere toate condiţiile pentru a ter dă convingerea câ îşi vor ducţii la hectar — a fost a
rumbului plante la hectar. Aş vrea să nului Visalon Popovicî şi Vi- mina insăminţalul porumbu realiza în întregime scopurile sigurată cu mult timp înainte.
mai adaug eâ am însâmînţat salon Ungur. care asigură lui la data la care ne-am pro propuse. Deoarece hibridul respectiv
23 ha eu lucernâ. 45 ha eu front de lucru pentru semă pus. valorifică bine solurile fer
Profitînd de timpul favora trifoi, 6 ha cu ghizdei, 5 ha nat. Ion Cîugudeanu face n- A$ dori să subliniez — spu Prevederile planului — tile. în toamnă, pe întreaga
bil din ultimele zile, coope cu borceag, 2 ha cu sfeclă fu rături pe ultimele suprafeţe nea tovarăşul Rudolf Ghîura. suprafaţă ce se va cultiva cu
ratorii din Bre Lua Mureşană rajeră, 10 ha cu ovăz şi 15 destinate culturii porumbului şeful secţiei dc mecanizare, literă de lege porumb s-au administrat în
au începui însămînţatul po ha eu cartofi. La grădina de care deserveşte cele două co medie cîtc 250 kg superfosfat
rumbului. Noi, nc spune,i to legume, care ocupă o suprafa Atmosferă intensă de operative — că noi mecani Despre rezultatele pozitive la hectar, iar înainte de însă-
varăşul Petru Puia, inginerul ţă de 20 ha. am pus 1.30 ha zatorii am lucrat şi lucrăm şi înregistrate de cooperatorii mînţare se mai încorporează
şef al cooperativei, am înce varză de vară. 2 ha salată, 1 duminica la executarea lucră din Lăpuşnic la însămînţarea în sol cîte 200 kg azotat dc
pui semănatul porumbului de ha ridichi. Continuăm cu se lucru rilor din această campanie şi culturilor din prima epocă s-a amoniu la hectar. Toată su
ieri (12 aprilie — n n.), pe o mănatul şi plantatul celor respectăm întocmai tehnolo scris în coloanele ziarului prafaţa de tet-en — 70 dc
tarla în suprafaţă de 11 ha. In cooperativele agricole giile stabilite pentru fiecare nostru la timpul potrivit. Sin
lalte culturi legumicole.
Azi, 13 aprilie, terminăm de Mecanizatorii noştri, aşa din comuna noastră — ne re cultură Sîntem direct intere gura lucrare care a mai ră Complexul de sere întercooperotist Sintandrei.
semănat această tarla şi dacă latau tovarăşii Romulus Be- sat! şi dorim ca unităţile pe mas de efectuat este însâmîn- {Continuare în pag. a 3-a) Din sera nr. 5 se recolteaiă ccrstrav' grafie - mun
timpul se va menţine în con cum v-a confirmat şi tovară tea, secretarul Comitetului co care le deservim să obţină ţarea porumbului. In legătură citoarea Zita Jianu.
tinuare favorabil, vom trece şul inginer, ne spunea Romu- munal de partid Brănişca şl producţii superioare celor cu felul în care se acţionea