Page 46 - Drumul_socialismului_1971_04

a DRUMUL SO CIAl'SVULU I • Nr. 5058 ® MIERCURI 14 APRILIE 1971

A
procesul înscenat, în 1922, în
MANIFESTĂRI CONSACRATE clădirea fostului Arsenal al i închinare I M A G I N I D I N T R E C U T U L
armatei, împotriva comuniş­
au
tilor care în mai 1921
votat crearea Partidului Co­ Daca n-am fi fost atraşi de W __ ___ __ ___ v
munist Român.
ANIVERSĂRII SEMICENTENA­ prof. MARIUS | j melodii, poate ca Aogela Olaru DE LUPTA REVOLUŢIONARA
acelei
lim pezim ea şl cristalul
şi Sorin B arbu ar mal fi ră-
CONSTANTINESCU j ; m as m ulta vrem e In aaonUnaL
Hunedoara i ; Era la orele prtnzulul, elod co- vsf*. -as.
plil puteau fi Intllnlp la m asa
RULUI PARTIDULUI Expoziţie tematică de ! | sau la Joaca oferita de recrea- >'5- ? fiTffM t f
ţia primăverii. Şl, totuşi, el se
cusături i | aflau In Încăpere» mică a Ca- ’iff
sel pionierilor din Deva, Ju-
| cindu-şl degetele pc clapele
Cercul „mîinilor îndemî- | do fildeş ale pianinei. Prezen-
tineretului intelectual din natice" de Ia Şcoala genera­ | |a noastră n-a fost sesizata w ,f .f. .
Dezfrateri cu intelec­ j decit tlrziu, după ce „Conccr-
mediul rural. lă de 10 ani din comuna Va- 1 tul primăverii* s-a pierdut j *jtV
tualii satului ţa de Jos. condus de prof. | undeva, departe, In crlngul In- <
REMUS ROMAN Minodora Selagea, a deschis l frunzlt, şi etnd o a lţi melo- I E .W 5 |â iii , iL 1
ţef lector tineret sătesc ; die, de astă dată purtlnd un
Tinerii intelectuali din o expoziţie de cusături cu i cald fior patriotic, se înălţa
satele Ţârii Haţegului s-au Comitelui judeţean ai U.T.C. tema: „Din lupta şi activi­ ! de sub degetele ce mlngliau ,
clapele.
întâlnit la Casa de cultură tatea P.C.R.". Expoziţia se
— Melodia e Intitulată „In ­
din Haţeg la o manifestare Incursiuni în istoria înscrie in şirul de acţiuni ; chlnarc" şl e creaţia Angelcl &*<«**&«
cultural-educativă, organi­ patriei pe care elevii şcolii de aici | — ne m ărturiseşte, f i r i să-şi
zată în cadrul acţiunilor în­ Ie închină apropiatei sărbă­ I ascundă bucuria, profesorul
Oliviu Seleşan. Tot creaţii ale
chinate aniversării a 50 de Primele zile ale vacanţei tori din mai. Exponatele, | el sînt „Ţ ara" şi „Peste vlr- ff A.*/ W| W+J • f J?
ani de la crearea partidului. de primăvară au constituit realizări ale fanteziei şi ta­ ! | furi". Sorin el-a înscris şl el Au /<n/Â4f
prim ele creaţii : „Steag al cla-
Manifestarea a debutat prin- pentru pionierii Şcolii gene­ lentului, scot in evidenţă I s d noastre m uncitoare* şt -
tr-o dezbatere de politică rale nr. 1 din Hunedoara a­ pasiunea micilor meşteşu­ „Cuib de rlndunlcl". S4-1 as­
externă, condusă de tovară­ devărate incursiuni în isto­ gari pentru frumos Şi util. : cultajl.
Şl, In timp ce băieţelul din
şul Ionel Codreanu, lector la ria bogată in fapte a patriei. Pionierele s-au întrecut in j | clasa a VI-a ne p urta pe a ri­ *<+< W <V*(A
Cabinetul Judeţean de par­ Ei şi-au ales ca itinerar de broderii şi cusături, in lu­ pile clntulul născut din inima . ..y. .
tid, după care întrunirea a excursie citeva oraşe, obiec­ crări deosebit de realizate sa de copil, aflăm despre cel
IS „compozitori* de la Şcoa­
fost brodată pe diferite tive şi monumente istorice, ca „Drapelul patriei", „Ste­ la generala nr. 1 din Deva — >*»«• i» • mgS J > y
concursuri * educative si o ce poartă adinei mărturii din ma Partidului Comunist A driana Cslnady, surorile
Cornelia şl Viorica Mlrza, Ml­
reuşită anchetă, Iniţiată lupta dusă de poporul ro­ Român®, „Stema Republicii i reia Bugnaru, Carm en Nlcoa- r a i s s : . ! S / ţf r r.Jl
M
*>*
pentru cunoaşterea preocu­ mân, timp de cinci decenii, Socialiste România", „Con­ râ, lullana Molse, Llliana Das-
părilor tinerilor intelectuali. sub flamura de purpură. gresul a! X-lea al P.C.R.", I câr, viorica Negrită, Volchlţa
Florea, M ariana
M alnxner şl
întrunirea de la Haţeg Muzeul de istorie a partidu­ ziare şi reviste : „Socialis­ I al(| cltlva, ce au 9crl9 pe por-
ne-a prilejuit, prin ancheta lui comunist, a mişcării re­ mul®, „Lupta de clasă®, | tatlv frum useţi care îţi mtn-
realizată, posibilitatea cu­ voluţionare s> democratice „Scînteia". In realizarea a­ > gllo şl înaltă şufletul. **•***»«
— L ucrările lor — conchide
noaşterii preferinţelor ţi din România a însemnat cestui modest, dar cald o­ profesorul —■ le Inm ăn u n eh em
preocupărilor tinerilor, ceea pentru micii vizitatori re­ magiu adus partidului la lntr-o culegere de creaţii orl-
constituirea prin Imagini, Jubileul său, şi-au adus par­ I glnale. E darul m odest, dar Articole din presa vremii prin care grupurile comuniste mo­
ce va duce la o mai strînsă documente şi facsimile, a tea de pricepere, talent şi curat, pe care copiii — ce-şl bilizează masele de muncitori la grevă generală, arăţind totoda­
apropiere a organizaţiilor unui drum lung şi anevoios, iscusinţă pionierele Livia gâsosc In muzică prieten drag tă necesitatea înfiinţării unui partid comunist şi afilierea mişcă­
U.T.C. de activitatea aces­ dar plin de glorii, parcurs lenăş, Cornelia Petrica. Es- j — 11 închină, cu pioşenie, p a r­ rii muncitoreşti la Internaţionala o lll-a. (Lupta de clasă - oc­
să rb ă­
tidului la m area sa
tora, la realizarea unor ma­ de poporul nostru !n lupta tera Florea şi Dorica loaneş. toare. tombrie 1920 - reproducere de la Muzeul da istorie a parti­
sa pentru libertate şi drep­ dului). Sentinţa in procesul de la Braşov, prin care sînt condam­
nifestări culturale si educa­ tate. Copiii au redeschis prof. LIVIU LUCACIU LUCIA LICIU naţi numeroşi comunişti şi antifascişti, printre care şi tovarăşul
tive cu rezonanţe în viaţa apoi cartea istoriei, retrăind Vaţa de Jos Nicolae Ceauşescu.
înfloresc şi rodesc
certitudinile
Pină mai recent am publicat tn coloanele ziarului
nostru statistici şi comparaţii, comparaţii şi reme­
morări... O adevărată explozie de cifre — vorbind de­
spre elemente esenţiale ale judeţului nostru; oţel,
invăţămînt, cărbune, ptine, cultură etc. — a populat
paginile cotidianului nostru, mapcind, cantitativ şi ca­
litativ, drumul pe care l-om parcurs din 1966 pină fn
1970. Graficienii s-au străduit sflv exprime in „glasul* Greve muncitorerştî desfăşurate in anul 1920 (reproducere Căsuţa din str. Ecoului,, in care a funcţionat in ilegalitate
peniţei, cit mai simplu şi mal semnificativ, succesele de la Muzeul de Istorie a partidului). redacţia ziarului „Scînteia", 1932.
remarcabile pe care le-am obţinut;
Despre toate acestea, noi spunem cd rint lucruri
fireşti.. Despre prezentarea făcută judeţului Hune­
Atelierele centrale Ccişcîor. Printre cei care işi aduc o pre­ doara, despre noile sale dimensiufd noi zicem, cu
ţioasă contribuţie la calitatea pieselor de schimb pentru utilaje­ adevărat, că s-au înscris pe linia firescului uman. Şi,
le miniere se numârâ şi strungarul Sabin Litra. iată de ce, anul 1971, fiind şi primul pas dintr-un î *4TMIA
nou cincinal, fiind — printr-o frumoasă coincidenţă
— anul marii sărbători a unei jumătăţi de veac de m m t Lnui!
existenţă şi lupfd înţeleaptă a partidului nostru co­
munist, este in acelaşi timp şi cea mai potrivită pe­
rioadă pentru a sculpta In memoria mereu albă a hir-
tiei coloanele de victorii pe care se sprijină astăzi ce­ întrunirea Invalizilor din
P A R T I D rul senin al patriei! primul război mondial la mor-
mîntul „Eroului necunoscut"
Dar, arătăm aici că, In cifrele acestea vii noi am
văzut întotdeauna însăşi dăruirea oamenilor muncii din Bucureşti, demonstrînd
tn înfăptuirea politicii partidului. In miezul statisti­ pentru pensii omeneşti —
Eu am creseut alăturea de el cilor, al comparaţiilor. In săgeata ascendentă a grafi­ 1931.
Sub faldurile roşului drapel, celor am văzut arzind şi flacăra dăruirii oamenilor
De-aceea sint cutezător Şi sint de pe plaiurile hunedorene. Aceşti oameni au fmbrd-
De strajă pe al Patriei pămînt. ţişat cu coloane de beton — la Mintia — huila şi me­
El m-a-nvâţat să văd cînd zbor în larg tanul, luindu-le pentru alungarea nopţilor, alcătuirea
Cum viitorul suie la catarg. solară. Oamenii au scos din adincuri tone de minereu
Şi cînd de strajă stau ca un soldat din aproape toate categoriile — adică, tone de neste­
înalţ un cîntec drag, nemaiaflat. mate. Ei au tors kilometri de fire de mătase in culo­
Şi-l dărui pe deplin şi fericit rile păcii. Oamenii hunedoreni au aşezat dale de mar­
PMrlei dr.el. Partidului iubit. CARTOJAN mură şi de oţel pentru paşii noştri glndiţi spre co­
munism...
MARIN NEGOITA

In condiţiile avîntului re­ căruia şi-au pierdut viaţa 182 muncitorilor, ci a celor de citorilor mineri dăinuia de nivelul de conştiinţă al mem­ teci la grupele mai mici pen­ sat uneltele din mînă"... Du­ rilor, hotărîrea lor de luptă
voluţionar din anii 1910— de muncitori — români, ma­ sus, care au fost chemaţi să mult timp. Evocînd tradiţia brilor săi. „Dacă toţi minerii tru ca să dăm hrană sufle­ pă ce descrie desfăşurarea în pofida teroarei şl a anilor
1921, ale transformării orga­ ghiari, germani, sîrbi — zia­ distribuie bunurile create de de luptă pe această linie în sînt membrii uniunii şi fieca­ tească trebuitoare muncitori­ luptei care s-a soldat cu de închisoare pronunţaţi în
nizaţiilor proletariatului în rul arată că în societatea ca­ muncitori. Dar aceşti domni apelul „Către toţi muncitorii re miner este totodată şi un mii, ca nu numai interesele moartea a doi muncitori şi procese.
puternice detaşamente de pitalistă viaţa muncitorilor — au avut alte griji". mineri !“ se arăta i „Minerii muncitor luminat, un socialist materiale sâ-1 lege pe mun­ rănirea altor şase, ziarul O luptă susţinută s-a dat
luptă — a cărei încununare producătorii bunurilor mate­ In cursul anilor 1919—1921, din Maramureş acum 300 dc conştient, care gindeşte, jude­ citor de organizaţie, dar şi scria : „Dacă guvernul, dacă în coloanele ziarului împotri­
a fost crearea Partidului Co­ riale — nu este preţuită. un obiectiv major urmărit a ani s-au trezit la cunoştinţa că. atunci organizaţia asta nu convingerea, pătrunderea de miniştrii nu-şi ştiu învăţa la va legii pentru „reglementa­
munist Român —, schimbări „Munca a adus jertfe noi pe fost acela de a trezi pe mi­ aceea că după munca grea. poate să o doboare nici lă­ adevărul ideilor voastre". omenie călăii, apoi o sâ-i în­ rea conflictelor dintre capital
importante s-au produs şi în altarul capitalului. Pentru o neri la viaţa politică, de a-i obositoare, care le ucide su­ comia stâpînilor şi nici teroa­ Necesitatea participării veţe muncitorii I Pentru că şi muncă", cunoscută sub nu­
organizarea muncitorilor mi­ bucată de piine amară, ce convinge să se unească într-o fletul şi trupul, nu capătă rea autorităţilor". muncitorilor la viata politică nu putem sta cu mîinile în­ mele de „Legea Trancu-Iaşi".
neri şi topltorl din Ardeal şi primeşte în schimbul muncii organizaţie puternică, capabi­ răsplata care nr merita-o... In întreaga sa activitate, era strîns legată de lupta crucişate, pînâ ne ucid !... A­ Această lege era considerată
Banat. In orientarea şl des­ grele, muncitorul îşi jertfeşte lă sâ-i ajute să ducă o luptă S-au hotârît că se vor uni uniunea a militat pentru pentru îmbunătăţirea condi­ ceasta le pretindem şi pînâ ca o măsură „îndreptată de-a
făşurarea luptei acestor mun­ nu numai puterea de muncă, nu nl se vor da, nu va fi pa­ dreptul împotriva muncitori­
citori un rol de seamă l-a a­ lacrimile şi singele, dar îşi dă ce In oastea muncitorimii mi­ mii" prin care guvernul ur­
vut organizaţia sindicală U­ şi viaţa". niere r. mărea, de fapt, „să oprească
niunea muncitorilor mineri şi Cu demnitatea caracteristi­ Cu avînt şi energie carac­ grevele, să nimicească orga­
topitorl din Ardeal şi Banat, că omului muncii, ziarul a teristice au participat mine­ nizaţiile muncitoreşti, ducînd
care şi-a început activitatea înfierat calomniile şi injurii­ Pagini ale presei muncitoreşti din psrioada luptei rii la greva generală din oc­ astfel muncitorimea pradă li­
în timpul primului război le adresate muncitorilor de tombrie 1920, grevă analizată beră în mîinile capitalului
mondial. Aceasta, în scurt către guvernanţi, care încer­ pe larg în paginile ziarului. lacom". In timpul cînd se dez­
timp, a căpătat încrederea cau să pună neajunsurile din Referindu-se la cauzele ridi­ batea în parlament proiectul
maselor de muncitori, trans- viata economică, scumpetea cării în masă a minerilor la acestei legi, reprezentantul
formîndu-se treptat într-un şi lipsurile pe seama lor, cu greva generală, ziarul evi­ minerilor a demascat conţinu­
puternic detaşament de luptă. scopul evident de a induce în PINTRU CREAREA PARTIDULUI COMISE ROM denţia starea de spirit a mun­ tul ei antimuncitoresc, a ară­
Dacă la sfârşitul anului 1919 eroare opinia publică, acuzîn- citorilor favorabilă luptei ca tat că ea d u se putea aplica,
uniunea număra 31 de grupe du-i pe nedrept că sînt rău­ urmare a condiţiilor grele de că trebuie Înlăturate cauze­
cu peste 23 000 membri, fin voitori. se tin de politică şt muncă şi de viaţă în anii de le reale ale conflictelor de
august 1920 organizaţia avea de cereri continue, că nu lu­ după război, a scumpetei şi muncă, câ minerii au „orga­
52 de grupe şi aproape 35 000 crează. Din acest punct de — Ziarul „Minerul" - salariilor mici, a faptului că nizaţii puternice, disciplinate,
de membri. vedere este convingător arti­ nu erau satisfăcute revendi­ ordonate şi serioase, care nu
In munca organizatorică, colul „Muncitorimea nu lu­ cările muncitorilor. Iosif Ci- se lasfl a fi dejucate de o lego
politică, culturală, desfăşura­ crează". în care se arăta : ser. preşedintele uniunii, a­ ca aceasta". In concluzie, ce-
tă de uniune în rîndul mun­ „Muncitorii cu toată bună­ vea să spună în parlament rînd să se asigure pentru
citorilor mineri un rol Impor­ voinţa ce au avut, n-au putut susţinută şi eficace pentru laolaltă şi vor cere să li se întărirea luptei comune n ţiilor dc muncă şl dc trai, de că : „Grevele din Ardeal sint muncitori drepturi, o viaţă
tant l-a avut ziarul „Mine­ lucra mai mult decît le-au îmbunătăţirea condiţiilor de îmbunătăţească viaţa". muncitorilor, indiferent dc realizarea ţelurilor urmărite expresia suferinţelor poporu­ mai omenească, retragerea le­
rul". apărut în anul 1919 permis puterile şi au lucrat muncă şi de viaţă, pentru ob­ Necesitatea creării unei or­ naţionalitate, pentru închega­ de Partidul Socialist. Pornind lui care nu mai poate supor­ gii respective, el sublinia câ
Problematica abordată în pa­ chiar peste puterile lor. A­ ţinerea drepturilor şi liber­ ganizaţii care să cuprindă pe rea frăţiei dintre ei în lupta de Ia succesele proletariatu­ ta scumpetea din zî în zi mai „Dacă acest lucru nu se va
ginile ziarului, destul de va­ ceasta o dovedeşte faptul că tăţilor politice, pentru ridica­ toţi muncitorii mineri em de clasă. Ea reunea muncitori lui rus, ale clasei muncitoare mare". Este valoroasă preci­ face, noi declarăm câ vom
riată şi bogată, era puternic la toate minele cîte 10—12 mii rea nivelului lor de cultură prezentată cititorilor prin români, maghiari, germani, din alte ţări, ziarul arăta ; zarea din ziar potrivit căreia lupta cu toate armele împo­
ancorată în realităţile vieţii de vagonete de cărbuni stau şi de conştiinţă. Ziarul chema comparaţii plastice, convingă­ care participaseră la marile ,, . e lucru constatat că în tim­ participarea minerilor la gre­ triva acestei legi şl o vom dâ-
minerilor din anii 1919—1921 netransportate, la toate cup­ pe „toţi minerii să fie or­ toare. Iată una din ele : acţiuni împotriva asupririi pul de azi muncitorimea are va generală, avînd în vedere rîma. pentru câ viaţa e mai
Ziarul relevă cu o putere toarele şi turnătoriile de fier ganizaţi", iar dreptul de or­ „Muncitorii în toate părţile, habsburgîce, pentru cucerirea menirea istorică de a guverna nemulţumirile şl puternicele puternică decît litera moartă
de netăgăduit condiţiile grele stau nefolosîte produsele încă ganizare, cucerit prin lupte pe întreg globul pâmîntesc de libertăţi democratice şi lumea". Ziarul explica mun­ contradicţii de clasă din acel a unei legi".
în care erau nevoiţi să lucre­ dîn anul 1918. . grele, era apreciat ca „un s-au organizat, întîi în orga­ drepturi naţionale. citorilor Sntr-o formă accesi­ timp, era iminentă, indiferent Privit în contextul epocii,
ze muncitorii din subteran, Nu e vinovat muncitorul mare tezaur pentru munci­ nizaţii mal mici, pe urmă în O atenţie deosebită acorda bilă necesitatea şi sensul par­ de poziţia conducătorilor. tinînd seama şi de- tradiţiile
condiţii agravate în anii de fierar din Câlan, nici turnă­ tori". uniuni puternice. S-au con­ uniunea şi organul sâu de ticipării la viaţa politică. „A „Dacă nu se făcea greva ge­ de luptă ale mişcării munci­
după primul război mondial, torul dîn Zlatna, nici cel din Referindu-se la sacrificiile vins că unul singur e slab. presă ridicării nivelului poli­ te ocupa de treburile obşteşti, nerală — se scria într-un ar­ toreşti, de cenzură, este ne­
nepăsarea patronilor pentru Reşiţa, că şinele căilor ferate făcute de clasa muncitoare Dar dacă se unesc mai mulţi tic si cultural al muncitorilor a purta grijă de legile ce s( ticol de analiză apărut în iu­ îndoielnic câ ziarul „Minerul"
securitatea muncii, crunta ex­ sînt stricate şi nu le schim­ pentru cîştigarea dreptului de laolaltă, atunci sînt o putere mineri. Neştiinţa, alături de croiesc, cu un cuvînt a privi nie 1921 — conducătorii ar a desfăşurat în acea perioadă
ploatare din partea celor ca- bă. . Oare muncitorii de In organizare, in articolul „Li­ mare ! O nuia singură o frin- indisciplină, era considerată cu ochii deschişi la fel cum fi fost socotiţi ca trădători si o activitate pozitivă. Cu toate
rr-ţl însuşeau aurul negru al fabricile de cherestea din Va­ bertatea de organizare în a­ ge şi un copil, dar dacă strin- drept unul din duşmanii e condus statul şi a nâzui In­ masa singură ar fi făcut-o" inconsecvenţele şi confuziile
ţării, salariile scăzute, scum- lea Mureşului sint vinovaţi nul 1921" se scria r „Munci­ gem laolaltă 100 de nuiele, muncitorilor. Pe linia muncii tr-acolo ca conducerea aceas­ Referindu-se la procesul ce­ in interpretarea unor proble­
şomajul ce impuneau că lemnele lucrate putrezesc torimea din Ardeal de zeci oricît de puternic ar fi omul cultural-cducalive ziarul ce­ ta a statului să fie corespun­ lor 88 de mineri din Valea me. a unor teze eronate pro­
‘•stor muncitori şi familiilor acolo... pe cînd industria stag­ de ani de zile duce o lu’t. tă acela, nu poate să le frîngă. rea să se desfăşoare o activi­ zătoare" — iată cum înţele­ Jiului judecat la .Sibiu, a co­ movate, proprii de altfel miş­
lor o viaţă plină de lipsuri nează din cauză că nu sînt uriaşă pentru libertatea de Dar 1000 de nuiele". Este de tate susţinută. folosindu-sc geau redactorii ziarului acti­ lor 11 din Baia Mare, precum cării socialiste din acel timp,
mizerie Modul în care sînt lemne şi locuitorii tremură vitatea politică. si la procesele minerilor din el a adus o contribuţie meri­
j r-râvite greutăţile în care sc de frig... ? Oare muncitorii de organizare ; cu multe Jertfe remarcat faptul că puterea, mijloace variate. ..Trebuie să Referindu-se Ia greva din Banat, judecate fa Timişoara, torie la râspîndirea unor idei
1 iţeau muncitorii mineri Ia salinele din Mureş-Uioarn de sînge. jertfe de bani şi cu vigoarea organizaţiei era con­ ţinem în continuare de aici Valea Jiului, din martie 1920. ale celor de la l.upeni şi Vul­ înaintate în rîndul muncitori­
. stituie un aspru rechîzito- snu Ocna Dejului sînt vino­ sute de ani de închisoare a diţionată nu numai de creş­ înainte sifte şi sute de confe­ înecată în sînge, ziarul re­ can. judecate la Crai ova. lor mineri, la organizarea şi
r i la adresa ' ‘ -nanţilor vaţi că sarea sc vinde în u- plătit această luptă". După terea ei numerică, de spriji­ rinţe şi trebuie să edităm marca : „Muncitorii au răb­ Cluj, în articolul ..Munca apărarea intereselor acestora.
iu acea vre,T* 1 (Te_ nelc judeţe cu 8-10 lei kg şi cum rezultă din ziar. îdeea nul material ce i se dădea, ci broşuri şi alte lucrări, să spri­
ţpre r ' nici aşa nu esle... ? dat pînâ la un loc, dar cînd Curţilor Marţiale", ziarul sub­ Conf. uni*. I. ARDELEANU
«a Nu domnilor, vina nu e a de organizare în rîndul mun­ şi de gradul de disciplină, de jinim înfiinţarea de biblio­ n-au mai avut încotro, au lă­ linia combativitatea muncito­ Prof. I. PADURARU