Page 47 - Drumul_socialismului_1971_04

3
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5058 © MIERCURI 14 APRILIE 1971

Programul campi­
E xistă denumiri care Mi-a făcut întotdeauna im­ sute de tone, de forme a că­ locate. Stlncile fierb sub
au intrat In circuitul presia că nu poate fi con­ ror complexitate lipseşte din dinţii oţelului. Intr-un Ur­
industrial fi pe pieţe­ ceput un album al nuanţe­ geometria in spaţiu. Privesc, zi u capătă forma plăcilor onatului judeţean
le de desjacere, fixlndu-şi lor, al armoniei naturale a neovizat, podul rulant care iar oamenii le taie in ma­
locul cu precizie. Oamenii acestora, că undeva, clnte- transportă aceste masive a­ şini circulare, dtndu-le apoi de handbal mas­
indrăgosliţi de cuvint s-au cul împrumută de la pietre proape de hala de gatere. strălucire deplină. Mai a­
lăsat atraşi de armonia fi sonoritatea fi frumuseţea Copacii de piatră vor intra poi, se duc şi se duc acolo
rrzonanfa lor deosebită, 1a- vefmintului, tăcerea inte­ sub maşinile grele care-i unde constructorii înfăptu­ culin pe anul 1971
tă. dc exemplu, clteva din­ iesc adevărate minuni. Mar­
tre ele : marmura de Ruş- mura de Simeria s-a trans­
chiţa, de Căprioara, de A­ format in faţade şi interioa­ Etapa I. 18 aprilie
lun; travertin de Cărpinif fi re de mare confort, de ar­ Dacia Orâştie — Minerul
de Geoagiu... hitectonică inctntăloare, la Lupenl ; Jiul Petrila — Sănă­
Aici, la întreprinderea hotelurile din Craiova, A­ tatea Pâclişa ; Ştiinţa Petro­
,.Marmura* din Simeria, un­ rad, Timişoara, Cluj, la Mu­ şani — Constructorul Hune­
de mă aflu de cltva timp, zeul „Porţile de fier” din doara ; Victoria Câlan — Po­
notez, in treacăt, că la fine­ Mehedinţi, la numeroase norul Vaţa.
le trimestrului I a.c., s-au spitale şi policlinici din Etapa a H-a, 25 aprilie
extras mat mult cu 350 mc ţară. Minerul Laponi — Ponorul
marmură, că s-au prelucrat Spuneam la început că u­
peste prevederi 300 mp pla­ nele. denumiri au intrat In Vaţa; Constructorul Hune­
caj finit fi 15 000 mp dale circuitul industrial şi pe doara — Victoria Câlan ; Să­
mozaicate. Mai notez unde­ pieţele de desfacere ale lu­ nătatea Pâclişa — Ştiinţa Pe­
va că planul la export a mii întregi. Marmura de Si­ troşani ; Dacia Orâştie —
fost depăşit cu 115 000 lei meria este solicitată mereu Jiu) Petrila.
valută. rioară a apelor absorbite vor face fişii de poveste. în Liban. Olanda, Italia, Etapa a lil a, 2 mai
Ce-i drept. îmi vine greu vremelnic... Maşinile înscriu o mişcare R.P.U., Elveţia. Luxemburg... Jiul Petrila — Minerul Lu-
să stărui prea mult asupra Munţii de marmură care de du-te-vino şi fierăstraiele Contractele. încheiate cu peni ; Ştiinţa Petroşani — Da­
acestor cifre. Aici, ca să fo­ scrişnesc ir» filouri şi perfo­ abia reuşesc să reteze 2 cm partenerii străini duc pretu­ cia Orăştie ; Victoria Câlan —
losesc intimplător o metafo­ ratoare sine încărcaţi de pe oră. Piatra se împotri­ tindeni faima minunilor de
ră. „se scot bani din piatră oameni in trenuri la Ruş- veşte acestui mister, se la­ piatră, a pietrarilor noştri Sănătatea Pâclişa ; Ponorul
Vnţa — Constructorul Hune­
seacă”. îmi pare insă rău că chiţa, in maşini de mare to­ să greu, dar oamenii au q- care scot din stlncile fără doara.
trebuie să resping dictonul naj la Alun, Căprioara sau devărata răbdare a pietra­ contur forme monumentale
amintit deoarece am depline la Moneasa. Travertinul din rului, adevărata răbdare dc trăinicie şi frumuseţe, in Etapa a IV-a, 9 mai
motive... subiective. Pietrele Cărpinif fi Geoagiu ajun­ proverbială. joc de nuanţe netntilnite de- Minerul Lupenl — Con­
clt fa Ruşchtţa, Căprioara,
m-au interesat intotdeauna ge la fel in Simeria, pe o Peste pietre curge un rfu Alun sau Moneasa... P.C.R. — 50. Consem nări de Eu­ structorul Hunedoara ; Sănă­
pentru formă, pentru sunet, mare platformă, denumită de apă, cascade artificiale gen F lorescu; 21,30 Revista şla­ tatea Pâclişa — Ponorul Va­
22,30
gărelor; 22,00 R adiojurnal;
dar mai ales pentru culoare. depozit. Privesc blocurile de peste prăpăstii de sttnci dis­ DIMITRÎE OZANA | Contribuţia minerilor liM iffîf Concert de sc ară : 22,53 M om ent ta i Dacia Orâştie — Victoria
scară
poetic; 23.00 Concert de
(co n tin u are); 24.00 Buletin de Câlan ; Jiul Petrila — Ştiinţa
ştiri; 0.03—6,00 E strada nocturnă. Petroşani.
! din Poiana Ruscăi PROGRAMUL I: 6.00 De Io 6.00 PROGRAMUL II: 0,00—6,10 P ro ­ Etapa a V-a. 16 mai
la 0.30; 0,30 Viaţa cărţilor (relua­ g ram muzica) dc d im ineaţă; 0,10
re); 10.00 Buletin de Ştiri; 10,03 Tot Înainte; 8,25 Mari in terp reţi: Ştiinţa Petroşani — Mine­
Minerii din Poiana R u scil se Vehudl M enuhln; 6,54 P relu crări
numârA p rintre colectivele ca­ P opas folcloric; 10,30 Vreau să corale; 0.10 Curs dc lim ba g e r­ rul Lupenl ; Victoria Câlan —
ştiu; 11,00 Buletin de Ştiri; 11,03
re au adus cea m al valoroasA Un tru b a d u r m o d ern ; Hugucs m a n ă : 9,30 Buletin de ştiri; 9.35 Jiul Petrila ; Ponorul Vaţa —
contribuţio la bilanţul trim es­ Orchestra d e muzică populară
trial de prestigiu al Industriei A u /ray ; 11,13 Sem icentenarul „Doina Moldovei"; 10,00 C an tata Dacia Orâştie; Constructorul
P.C.R. Itin e rar glorios: Casa d in ­
Judeţului. In prlm clo 3 luni alo tre blocuri; 11,33 Corul sindica­ P atriei; 10,23 Melodii cunoscute de Hunedoara — Sănătatea Pâ­
cincinalului actual, colectivul telor din municipiul Bucureşti: muzică uşo ară; 11,00 Din muzica clişa.
Petru Opren, din Nojag, ne mai o singură cale de rezol­ de 150 lei, dacă cel îndreptă­ I. M. H u n ed o ara a realizat su ­ 12.00 Form nţla Florea Mihai; 12.10 popoarelor; 11,20 Clntecele an o ­
p lim entar o producţie globala
tim purilor; 11.S5 Ştiinţa la zi; 12,00
v a­
spune câ Oiieiu! de pensii în- vare : adeverinţă doveditoare. ţit n-1 primi are domiciliul în 10,on Al vacanta... N -am muzl- InduAtrlaJA In valoare do p e ­ Clntfiretl rom âni pe scenele lu ­ Buletin de ştiri; 12,03 A v an p re­ Etapa a Vl-a, 23 mai
m ii: Dan Io rd ăch escu ; 12,30 In-
canţa...
Em isiune
tîrzie sâ-i expedieze la domi­ Cu martori nu se poate re­ mediul rurnl. cal-dlstractivA; ste 2,8 milioane lei, Iar la m ă r ­ tllnlre cu melodia p o pulară şl m ieră cotidiană; 12.15 F orm aţia I Minerul Lupeni — Sânâtn-
f i vânduta şl Încasata a-a o b ­
Corvi; 12,30 Arii şt duete din o­
ciliu sumn de 3 422 lei, deşi a constitui vechimea. Marin Ungurianu, din Ghe- 18,30 Econom ie, jtllntA, condu­ ţinui o depăşire de 3,1 la sută. Interpretul p r e fe ra t; 13.00 Radio­ perete ro m âneşti; 13,00 R ad io ju r­ tea Pâclişa; Dacia Orâştie
ju rn a l; 13.13 A vanprem ieră cott-
primit o adresă în acest sens. Mihai Rusu, din Câlan, lar, ne spune câ familia dum­ cere. Idee ol tim p. Sti­ în tre cere a m inerilor 6-a sol­ dlanfl; 13,27 Rebus melodii; 11.00 nal; 13.15 Concert de prtnz; 14,00 — Constructorul Hunedoara ;
„Care să tic motivul ?” — ne vrea să ştie în ce grupă de nealui are domiciliul într-o m ulentele Iniţiativei. D ru ­ d at cu însem nate sporuri In co m p ozitorul să p iăm inii: Theodor Buletin de Ştiri; 14.05 Muzică u- Jiul Petrila — Ponorul Vaţa ;
ş o a r â ;
14,30 Cartea ştiinţifică:
întreabă cititorul. muncă se încadrează perioa­ comună din Judeţul Vaslui. m ul de la idee la p rac­ extracţia si p relu crarea m ine­ Rogalskl: U.23 Muzică u şoară; 14,40 Cvartetul op. 70 nr. l In Ştiinţa Petroşani — Victoria
14.40 Clntece şl Jocurii 15.00 B u ­
reurilor. Datorită faptului că
Vă informăm, tovarăşe O­ da cit a lucrat ca reangajat „Deşi am patru copii, iar eu tica. Valoarea tim pului In luna m artie s-a aalgurat o letin de ştiri: 15,03 100 de leg en ­ Sol m ajo r de Joseph H oydn; 15,00 Câlan,
Muzică p opulară;
15,30 Radio-
prea, câ nu aveţi de primit în cadrele miliţiei. Râspunş i lucrez la mina Ghelar, orga­ fn elaborarea el aplica­ depăşire a planului de ex trac­ de rom ăn eştl; 15,30 Pagini voca­ şcoală; 16,00 R adiojurnal; 16,15 Etapa a VU-a, 30 mai
le $1 o rchestrale din m uzica de
ţie la fler In m inereu m arfă
suma amintită mai sus, cl din fn grupa a treia. nele consiliului popular din rea deciziilor adoptate tu de 1,7 Ia sutA, m inerii au acu­ estrad ă; 16.00 R adiojurnal; 10.15 Pastel m uzical; 16,20 Recitalul b a­ Victoria Câlan — Minerul
ritonului Ion B udolu; 10,50 Pe te ­
contră sînteţl debitor De Ştefan Gherghilescu, din comuna de unde am plecat au colectiv; m ulat o depăşire a planului P oem e corale; 16.30 Melodii de me m edicale; 17,00 Buletin de Lupeni ; Ponorul Vaţa — Şti­
Publlcltote
Ion Vasllescu; 16,50
unde se vede câ dumneavoas­ Baru, ne scrie câ deşi ar fl obligat soţia sâ facă pază ob­ 19,00 Dansuri populare tn In­ trim estrial de peste 1 500 tone radio; 17.00 A ntena tineretului. ştiri; 17.05 N estem ate folclorice; inţa Petroşani ; Constructorul
fier In m inereu marfA şl au li­
terp retarea
unul colec­
17.30 Sonata pentru violă şl plan
tră aţî confundat cuvîntul avut dreptul sâ primească ştească în locul meu. Legal se tiv de dansatori al A n­ vrat Com binatului siderurgic Studioul elevilor; 17,30 Concert de Mlhall Jo ra (Alexandru R âdu- Hunedoara — Jiul Petrila ;
debitor cu creditor. De ce pensie pentru limită de vîr- procedează ?'* — ne întreabă sam blului „D oina4*; H u nedoara Im portante can ti­ de m uzică p o p u lară; 16.00 Orele lescu şl M ariana Kabdcbo); 17,30 Sănătatea Pâclişa — Dacia O-
serii; 20.00 T ableta de scară; 20.03
tăţi de concentrate.
sînteţi debitor, urmează să stâ din anul 1962, abia a reu­ cititorul. 19,10 T rag erea P ro n o e x p res; Zece melodii p refe rate; 20.40 In­ Interm czo Urle; 18,00 P u b U d tatc răştle.
radio; 10,20 Muzica rom ânească —
aflaţi de la Oficiul de pensii şit aă-şi strîngă actele pînâ în 19,20 1001 de se ri; terpreţi al muzicii populare: Lu-
cretla C lobanu; 20.35 Ştiinţa la
Nu se procedează legal. In
Deva. anal 1969. „Cum sâ procedez primul rînd femeile şl copiii 19,30 Telejurnalul de aearAi zi; 21.OO Bijuterii m uzicale; 21.23
20,00 S0 de aol In 00 da evo­
Elena Costăchcscu, din Hu­ pentru a putea primi dreptu­ nu fac pază obştească, Iar în cări;
nedoara. ne spune câ soţul rile băneşti de la data cînd al doilea rîad dumneavoastră 20,ÎS T rie-cin em ateca: „D osa­
rul secret*. Un film aerts,
dumneaei dovedeşte o vechi­ am avut dreptul ?" — ne în­ sînteţl scutit de a face acest regizat $1 Interpretat de Intr-o singură zi — ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRI­
treabă cititorul. Orson Welles. Prem ieră
me în muncă de 24 de ani şi lucru, pe considerentul câ nu po ţarâ; W P R M B
9 luni. El însă a mai lucrat şi Angajaţii au obligaţia să-şi locuiţi în comună. Dacă paza 21.30 Poşta Tv. ; lucrări In valoare
procure actele în vederea In sat se face prin contribu­
îa alte unităţi. Ar vrea să pensionării. In cazul câ el nu 22,00 C adran International; CATE U im i , judeţul Maramureş
DEVA: Los T aran to s („P a­
ştie cum se poate dovedi ve­ reuşesc sâ-şl întocmească în ţia bănească a cetăţenilor a­ 22.30 Bucuriile muzicii: „Clac- tria**); La patru paşi de Infi­ de 38 000 lei
tunci şi soţia dumneavoastră
cona- de Vitali;
chimea pentru restul de timp timp dosarul, primesc pensie are obligaţia dea achita suma 22,80 T elejurnalul de noapte. nit (..Arta-); SIMERIA: Clipa La executarea obiec­
de liberiAte („M u reşu l"); HU­
lucrat. numai din ziua de întîl a stabilită. NEDOARA: Bâlcfl buni. bAIctt tivelor edilitar-gosporiâ-
In cazul relatat «xlstă na- lunii următoare depunerii ce­ Ana Pop, din Cîrneşti. ne răi („ S id e ru rg ic u l0) ; Noul a n ­ reşti prevăzute in pla­ contractează următoarele
CA-
gajat („Constructorul”) :
rerii la Oficiul de pensii De­ spune câ unitatea agricolă a LAN: R ăzbunarea Sflntuiul nul Consiliului popular
va. („11 Iunie"); T E U U C : F u rtu ­ al comunei Toteşti au par­
cărei membră cooperatoare na începe („Minerul*); G H E­ produse pe anul 1972:
Gh. lacob — Câlan. Folo­ este i-a luat cei 15 ari pe ca­ LAR: StrAInll („Minerul*); ticipat duminică 276 dc
Premise favorabile sind ca mijloace de calcul da­ ve i-a avut feciorul dumneaei PETROŞANI: Şoimii („7 N o­ cetăţeni. In această zi s-a
amenajat un hectar de zo­
tele pe care nl le-aţl comuni­ în folosinţă pînâ la data cînd R E M E Â iem b rie "); Aicnfie, b m asca ne verzi, s-au văruit 5 760 ® bolţari de mină
LU-
ţestoasă („R epublica");
pentru ridicarea cat în scrisoare, ar rezulta că a decedat. ..Legal au proce­ PEN1: Miltal Viteazul — se­ de pomi de pe şoseaua na­ ® prefabricate de beton armat pentru
Mllial
riile I-II („C ultural-);
vă puteţi cere pensionarea la
dat ?M — ne întreabă cititoa­
data cînd împliniţi vîrsta de rea. Da, consiliul de conduce­ Viteazul — acriile I-II („M un­ ţională şi drumurile comu­ construcţii zootehnice
citoresc-); LOKEA: Intllnlroa,
: eficientei 66 de ani. re al unităţii agricole a pro­ PENTRU 24 ORE („Minerul*) ; PAROŞENI; To-i nale.
De asemenea, s-au trans­
ny, fi-af Ieşit din minţi („E-
Sofia Gavrllă. din Potln- cedat legal. Loturile persona­ nergla"); PETRILA : M arele portat materiale, pietriş şi ® elemente prefabricate pentru garduri
sem n albastru („M uncitoresc");
extracţiei gani, ne-a rugat sâ-i s p u n e m le se atribuie membrilor coo­ călduroasa, cu cerul variabil. VULCAN: Căderea Im periului balast pentru construcţia ® şpalieri pentru vie prefabricaţi
Vrem e frumoasA şl relativ
dacă ajutorul social de urmaş
Rom an — seriile I-II («.Munci­
căminului cultural şi a u­
pe care îl primeşte este bine peratori în timpul vieţii lor, Vlntul va sufla slab din nord- toresc") i URICANt: Cadavrul nui pod in satul Cirneşti. ® sofale de 1 şi 2 persoane
viu — seriile I-n („7 Noiem ­
calculat. Răspuns i Da, este cu condiţia sâ presteze activi­ vent. T em p eratu ra tnlnlmA va brie") ; BARBATEN1: La est A fost amenajat şi dru­
oscila Intre 3 şi 5 grade. Iar
(Urmau din pag 11 calculat corect. In H.C.M. tate în cooperativă Din cîte m ax im a Intre 13 şl 18 grade. dc Eden („6 A u g u st"); O- mul de legătură între sate­ ® somiere pat
252/1967, pentru aplicarea Le­ sîntem informaţi, dv. aveţi în UAŞTIE: înto arcerea dr. Mn- le Reea şi Cirneşti, Lucră­ ® recamiere vopsite
buso
Ferestrele
(„P atria”) ;
gii nr. 27/1966, privind pensi­ folosinţă 0,15 ha. Fiind singu­ PENTRU URMĂTOARELE tim pului 0,F lacăra"); GEOA- rile executate prin munca
re a rolului peraon aiului teh­ ile de asigurări sociale de QIU-B Al: Greşeala regelui; patriotică a cetăţenilor re­ Comenzile se primesc pînă la sfirşitul
nic media şi în «peciei a stat şi pensia suplimentară, la ră nu puteţi beneficia de mai DOUA ZILE HAŢEG: Vagabondul — seriile prezintă valoric mai mult trimestrului II. Informaţii la telefon 5 şi
I-II („Popular"); BRAD: Cin-
maiştrilor, care trebuie *â art. 27 alineatul 1 se spune câ mult. tecele m ării („Steaua roşie"); dc 38 000 lei.
Vrem ea ea m enţine fru m o a­
răspundă în viitor cu mal ajutorul social de urmaş este P. NICOLESCU să şl cAlduroaaă, eu cerul v a ­ GURABARZA; Tlffany m em o ­ 34 Ulmeni.
ran d u m („Minerul*) i ILIA: De
multă competenţă sarcinilor riabil. T em p eratu ra staţionară. şapto ori şapte („Lum ina"). IONEL ZEICONI
ee le revin în procesul da primarul comunei Toteşti
producţie.
Luînd în considerare rapor­
tul existent Intra volumul U n d e erau cadrele
cheltuielilor realizate şi va­
loarea producţiei obţinute
ne-am orientat ca în acest an La întreprinderea de industrie locală Hunedoara
sâ întreprindem acţiuni de tehnice veterinare ?
normalizare a structurii efec­
tivelor In sensul reducerii Duminica trecută ne aflam peratorilor din Livadia. La
personalului auxiliar. Astfel la cooperativa agricolă din intervenţia sa, pierderea ce­
vom generaliza mecanizarea Livadla, comuna Baru. Tre- lor două animale a fost evi­ Preocupare permanentă pentru Nerespecfarea prevederilor
încărcării la lucrările de îna­ cînd pe la ferma zootehnică a tată şi, o dată cu aceasta, nu
intare, se va extinde proce­ unităţii ne-a atras atenţia ne­ s-a mai produs nici paguba
deul modern de susţinere cu liniştea îngrijitorilor de ani­ de cîteva mii de lei în dauna prevenirea pericolelor de incendii H.C.M. 2285 duce la sanc|iuni!
toreret şi, ceea ce este mal male. Valeria Ceuţă, la fel ca avutului obştesc.
important, vom căuta sâ evi­ şi ceilalţi cooperatori care In mod firesc însă punem © Ncorganizarea alarmării in caz dc incendiu
tăm cit mai mult posibil pier­ pun la Inimă soarta avuţiei întrebarea : de ce şeful fermei In ultima perioadă, In ca­ fecţionarea a 30 de panouri, de muncă, responsabilităţi şi in organizaţiile economice, întreprinderi, instituţii,
derile de minereu In vetrele obşteşti, era îngrijorată pe­ zootehnice — ing. Carol Mi- drul întreprinderii au fost cuprinzînd texte şi desene, termene precise de rezolva­ organizaţii cooperatiste şi localităţi : nerespcclarea
abatajelor. Rezerve nefructift- ste măsură de starea gravă a helt — .medicul veterinar al luate cele mai eficiente mă­ specifice locurilor de mun­ re. cxcrciţiilor de alarmare şi stingere in cadrul planu­
cate mal avem încă şi în sec­ unei vaci care trebuia să fete. circumscripţiei din Baru. Ion suri pentru îmbunătăţirea că din întreprinderea noas­ — Fn faţa comisiei teh­ lui stabilit se sancţionează cu amendă de Ia 300 la
torul de preparare în ceea ce — Sc chlnuie animalul de lacobescu, şi tehnicienii de la activităţii pe linie de pază tră ; au fost ţinute instruc­ nice de pază contra incendi­ 800 lei.
priveşte valorificarea tuturor aseară, dar nu găsim pe ni­ această circumscripţie se de­ contra incendiilor la majo­ taje periodice, aa fost am­ ilor va sta în continuare or­ © Neadăposlirea, neîntreţinerea în stare de func­
clementelor comune din ml- meni (a se citi un cadru teh­ zic cu atita uşurinţă de obli­ ritatea atelierelor, secţiilor plasate table indicatoare şi ganizarea în mai bune con­ ţionare sau blocarea în aşa fel încîl să nu poată fi fo­
nereurile noastre. In această nic de specialitate — n.n.) să gaţia de căpetenie ce le este şi locurilor de muncă. avertizoare pe linie de p.c.i. diţii a întregii activităţi de losite în caz de incendiu a instalaţiilor, maşinilor, uti­
direcţie de un real sprijin ne intervină să-l salveze — ne-au încredinţată — aceea de a a­ Astfel, au fost remediate la cele mai importante locuri p.c.i., dotarea cu materiale lajelor şi materialelor de prevenire şi stingere a in­
pot fi colectivele de cercetări mărturisit cooperatorii. Din- sigura permanent asistenţa cele mai multe deficienţe de muncă şi în punctele cele de primă intervenţie a tutu­ cendiilor ori exploatarea acestora in alte scopuri de­
din cadrul Centrului de cer­ tr-un moment în altul credem zooveterniară în C.A.P.? Pu­ de la instalaţiile electrice; mai vizibile. ror punctelor şi posturilor cît cele pentru care sînt destinate se sancţionează cu
a fost reorganizată activita­
cetări miniere Deva care nu că vaca şi viţelul vor muri. teau să apară şi alte cazuri In sezonul de primâvară- de p.c.i., urmărirea punerii amendă de la 800 la 1 500 Iei.
şi-au spus încă ultimul cu- Ce-am mai putea face să evi­ la fel de grave la animalele tea de p.c.i. la locurile de vară, în care ne aflăm, am la punct a instalaţiilor şi © Neexecutarea sau neîntreţinerea in bună stare
muncă : instruirea salariaţi­
vînt. tăm paguba ? — se întrebau din raza comunei, dor cine să lor s-a făcut cu mai mult simţ trecut la aplicarea celor mai aparatelor electrice, luînd potrivit normelor in vigoare a bazinelor, rampelor dc
Dorinţa noastră firească cu deznădejde oamenii. le rezolve oare dacă de sim- bune măsuri, care sâ con­ totodată măsuri de tragere alimentare, hidranţilor ori surselor de apă pentru
este de a obţine Şi în conti­ S-a apelat la o soluţie de bătă seara şi pină luni dimi­ de responsabilitate ; mate­ ducă la scoaterea de sub pe­ la răspundere a celor care stingerea incendiilor sau blocarea acestora în aşa fel
intervenţie
în
rialele de
nuare realizări la înălţimea ultimă oră. La circumscripţia neaţa cadrele tehnice veteri­ caz de incendiu au fost re­ ricolul incendiilor a tuturor nu-şi fac datoria şi nu res­ incit să nu poată fi folosite în caz de incendiu sc
posibilităţilor de care dispu­ din Pui l-am găsit pe medicul nare sînt de negăsit ? sectoarelor noastre de acti­ pectă cu stricteţe normele sancţionează cu amendă de la 800 la 1 500 lei.
nem. Sîntem ferm hotârîţl sâ veterinar Victor Lăsconi. In- Supunem această situaţie a­ vizuite, reparate, mai bine vitate. Planul de măsuri în­ şi instrucţiunile de preveni­ © Neluarea măsurilor pentru asigurarea partici­
întreţinute.
ţntîmpinâm cea de-a 50-a ani­ telegînd gravitatea cazului, tenţiei Direcţiei generale a­ tocmit pentru această pe­ re a incendiilor — ne spu­ pării şefilor formaţiilor civile de pompieri la cursu­
versare a partidului nostru şl dînd dovadă de solicitudine şi gricole judeţene şi conducerii In ceea ce priveşte îmbu­ rioadă cuprinde sarcini con­ nea ing. loan Barbu, şeful rile şi instructajele organizate de Ministerul Afaceri­
sărbătorirea celor 225 de ani multă probitate profesională, Inspectoratului sanitar vete­ nătăţirea activităţii de pro­ lor Interne; ncinstruirea întregului personal din o-
de existenţă a exploatării medicul Lăsconi n-a ezitat să rinar cu convingerea că vino­ pagandă menţionăm r con­ crete pentru toate locurile comisiei tehnice de p.c.i. biecfive cu privire la normele de prevenire şi stin­
noastre cu noi succese înscri­ facă tot ce-i stătea în putinţă vaţii vor suporta consecinţe­ gere a incendiilor sc sancţionează cu amendă dc Ia
txempfe de... neglijenţă © Folosirea instalaţiilor sau aparatelor de încălzit,
se pe graficele de producţie. pentru a veni în ajutorul coo­ le. 300 Ia 800 Ici.
iluminat sau forţă motrică. cum sint instalaţiile de
gaze naturale sau gaze lichefiate (aragaz.), reşouri şi
imă atenţie acţiunilor in agricultură realizări de seamă în ceea amenzilor mai face cîte lentă cu benzină şi gâ- tit ori încălzit sau alte asemenea aparate dacă sînt
Deşi au fost obţinute unele
Mihal Ursu a luat
fiare de călcat, radiatoare sau maşini electrice de gă­
ceva. Dar nu amenda tre­
in-
ce priveşte paza împotriva buie sâ fie resortul care sâ trodus-o în atelierul de re­ defecte şi prezintă pericol de incendiu se sancţionea­
incendiilor, totuşi mai sînt îndemne la apâl'aren avuţiei paraţii auto. în acelaşi timp ză cu amendă dc la 100 la 300 lei.
tru 50 000 de plante la hectar. planificate Deşi se ştie bine şi dintre acei care nu obşteşti de pericolul focului, aprinzîndu-şi ţigara ce-o © Necurăţarea coşurilor sau curăţarea în condiţii
— Avem condiţii ca semă­ câ fiecare zi de întîrziere se vor să-şi însuşească şi sâ ci îndatorirea cetăţenească aven în gură. Deşi a fost a- necorespunzătoare ori neîntreţinerea lor în bună sta­
E E B S S S E M natul sâ fie terminat pînâ în soldează cu pierderi irecupe­ respecte regulile de preve­ ce ne revine fiecăruia în a- lenţionat, nu s-a lăsat pînâ re dc folosire se sancţionează cu amendă de la 100
ziua de 26 aprilie a c. — ne-a rabile din recoltă, în perioada nire a incendiilor. Intr-ade­ ceastâ direcţie ! nu s-a convins personal. la 300 lei.
precizat inginerul şef al 10—13 aprilie a.c., cooperato­ văr, puţini la număr. Dar Adică benzina din găleată a
hectare — planificată a se C.A.P. Măsurile tehnico-orga- rii nu au fost mobilizaţi, aşa trebuie sâ ne gîndim câ este ☆ luat foc, incendiind atelie­ ş Efectuarea lucrărilor de sudură ori a altor lu­
însâmînţa cu porumb este nizatorice stabilite în planul cum era de aşteptat, sâ în­ suficientă o singură abate­ In atelierul de confecţii rul. Au ars lucruri impor­ crări, cum sint tăierea sau lipirea metalelor ori încăl­
pregătită, acum Smprâştiin- operativ pe campanie vor fi cheie această acţiune. De alt­ re şi focul poate distruge metalice, al cărui şef este tante. Dacă nu se interve­ zirea motoarelor sau conductelor, la care se foloseşte
du-se doar azotatul după ca­ respectate întocmai, fiind asi­ fel, aici s-a întîrziat şi pre­ importante valori şi bunuri Constantin Popa. lucrurile nea rapid, pagubele puteau flacără deschisă, fără respectarea normelor pentru
re se face discuirea pentru guraţi câ în următoarele 2-3 gătirea terenului, de abia ieri materiale stau şi mai râu. Chiar în bi­ fi de ordinul milioanelor ! prevenirea incendiilor se sancţionează cu amendă de
administrarea Iul In sol. zile vom primi şi ierbicid^il efectuîndu-se arătura pe o roul şefului de atelier, în la 200 la 400 lei.
S-a stabilit din vreme şl repartizat pentru suprafaţa parte din suprafaţa destinată Dar sâ exemplificăm: La imediata apropiere a soţiei
felul cum se va lucra. Cu de 40 de hectare culturii cartofilor. atelierul de reparaţii auto metalice sînt păstrate vopse­
Modul cum se acţionează în
Se invocă motivul câ în ul­
maşina S.P.C. 6 lucrează me­ aceste zile pe ogoarele coope­ timele zile cooperatorii au nu intotdeauna se scoate le inflamabile, prezentînd teriale combustibile la cor­
canizatorii Gheorghe Danciu ratorilor din Lâpuşnic este trecut la executarea lucrări­ benzina din rezervor înain­ un mare pericol de izbucni­ Se interzice puri de iluminat;
şi Maxim Bâdâu. Iar Vasile argumentul principal care lor pe loturile în folosinţă te de introducerea autove­ re a unui incendiu la orica­ — întrebuinţarea radia­
Rusu şi Nelega Pompiliu e- confirmă câ toate sarcinile personală. Nu trebuie uitat hiculelor la reparat. Se fu­ re oră din zi şi noapte Şe­ — Folosirea în stare de­ lor şi materialelor de. orice toarelor, reşourilor etc. fn
fectuea/â fertilizarea şi dis­ propuse îşi vor găsi materia­ însă câ veniturile cooperati­ mează peste tot, deşi lichide ful Constantin Popa vede fectă a instalaţiilor şi apa­ W ; încăperi unde sint depozi­
cuitul. lizarea în fapte. vei şi ale cooperatorilor sînt inflamabile există la tot şi., nu crede, adică nu în­ ratelor consumatoare dc e­ — Utilizarea lămpilor mo­ tate sau se prelucrează ma­
Ieri. de dimineaţă, la sec­ nemijlocit legate de produc­ pasul, deci şi pericolele de treprinde nici un fel de mă­ nergie electrică, dc orice fel; bile dc control alimentate teriale inflamabile sau ex­
ţia de mecanizare, inginerul Patru zile de aşteptare ţiile ce se obţin în cadrul izbucnire a incendiilor. la suri de prevenire ? ! — încărcarea întrerupă­ la o tensiune mai mare plozive;
şcl al C.A.P. împreună cu di­ C.A.P., la fiecare cultură Iată fel. Ca să nu mai amintim ☆ toarelor şi prizelor peste de 24 V ; — Folosirea legăturilor
rectorul r.M.A. Dobra. ing. A- = pierderi irecupera- dc ce este imperios necesară câ instalaţia electrică se Despre neglijenţa fumăto­ sarcina indicată ; — Executarea de lucrări provizorii prin introducerea
xcnle Guţea, făceau ultimele o concentrare masivă de forţe exploatează contrar norme­ rilor în ceea ce priveşte res­ — Suspendarea corpurilor de întreţinere şi reparaţii conductorilor electrici direct
verificări la maşina de semă­ biîe~ la terminarea grabnică a lor de p.c.i. de iluminat direct de con­ ale instalaţiilor electrice de în priză (reşouri, fiare de
nat. după care s-a început plantării cartofilor, existînd Deşi şeful atelierului cu­ pectarea regulilor de pază ductorii de alimentare ; rătre personalul nccalificat călcat, grătare, ciocane de
semănatul. In privinţa densi­ Din discuţia purtată cu to­ posibilităţi ca în col .mult noaşte (ca sâ nu spunem câ în­ şi prevenire a incendiilor — Agăţarea sau introdu­ şi ncautorizat; lipit etc.), fără luarea măsu­
tăţii. ţinînd scama de pier­ varăşul Mihai Cnzacincu, in­ două zile bune de lucru în cuviinţează aceste nereguli)... s-a vorbit adeseori.. Unii cerea pe şi in interiorul pa­ rilor de izolare faţă de e­
deri, pentru a asigura ca la ginerul şef al C.A.P, Dobra, cîmp sâ se încheie acţiunea dintre ei s-au mai lecuit, nourilor, a nişelor, tablouri­ — Folosirea abajururilor lementele combustibile din
recoltat sâ râinînâ minimum am reţinut că Jn această uni­ rrspectivâ pe întreaga supra­ puţin îi pasă Doar de frica... alţii... lor electrice ele., a obiecte­ de hirtie sau din alte ma­ încăperi.
4f> 000 plante recollabile la tate nu s-au plantat decît 5
hectar, s-n reglat maşina pen­ hectare cu cartofi din cele 15 faţă planificată.