Page 49 - Drumul_socialismului_1971_04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!

Sesiunea de primăvară a

conferinţei Uniunii inter-
♦
parlamentare mondiale

Vizita preşedintelui Tito

în provincia autonomă

I Kosovo

! ■ Curier, Atlas

L —
ANUL XXIII. Nr. 5059 JOI 15 APRILIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI .. J

Expoziţia judeţeană

In marea în tre c e re închinată sem icentenarului partidului
de orientare şcolară

şi profesională
foste locuinţele predate la termen, Ieri la Galeriile de artă ale muncii elevilor conduşi de eâ-

fondului plastic din munici­
instructori care certifică eloc­
piul Deva, s-a deschis expo­ tre cadrele didactice, maiştrii
Şi în ;k est an colectivul dc muncă al şantierului 4 In s-a reuşit ca tonte proiectele să fie primite la timp. fapt ziţia judeţeană dc orientare vent continua şi tot mai pro­
din cadrul întreprinderii de construcţii siderurgice Hune­ caic a permis ca aprovizionarea cu materiale să se facă şcolară şi profesională orga­ nunţata apropiere a învâţâ-
doara arc dc realizat un volum important dc lucrări so- din timp. în condiţii optime, iar formaţiile de lucru de nizată de către Comitetul ju­ mîntuluj de toate gradele şl
rial-cullurale. Conform planului, se vor construi şi preda toate profesiile să aîhă un front asigurat. S-a putut in fe­ deţean al U.T.G. şi Inspectora­ profilurile de practica produc­
prinhc aliele I 160 de apartamente. lul acesta folosi mult mai raţional forţa de muncă tul şcolar judeţean, cuprinzlnd tivă. Sînt prezente in acelaşi
După mai bine dc trei luni de rodnică activitate, con­ Desigur, un cuvînt hotărîtor l-nu avut şi 51 au oame­ obiecte executate de către e- timp obiecte dc mobilier, ar­
structorii de locuinţe hunedoreni se prezintă cu un bilanţ nii, cei care vădesc o preocupare deosebita pentru efectua­ lcvi din şcolile profesionale şi tizanat, mulaje ilustrînd lău­
bogat, cu multe fapte care reflectă deopotrivă pricepere rea lucrărilor în grafic şi de calitate. Ni s-a vorbit despre liceele de specialitate. dabile preocupări înrudite
şi hărnicie. Au fost predate în primul trimestru 190 de inginerul Tibcriu Cont. şeful lotului 5, şi Ştefan Fira, şe­ Expoziţia a fost vizitată de meseriilor pentru care se pre­
apartamente, realizîndu-se în acest fel sarcina de plan şi ful lotului 1. despre hărnicia zidarilor din brigăzile con­ tovarăşul David Lazâr, secre­ gătesc elevii.
angajamentul asumat pentru perioada amintită. In acelaşi duse de Vasile Gherman şi Nîcolae Sâlăjan, despre fiera- tar al Comitetului jude­
timp s-n realizat o productivitate a muncii cu 500 de lei rii-betonişti conduşi de Petru Hoca, instalatorii Iui Vasile ţean Hunedoara al PC.R.
mai mare pe fiecare salariat faţă de sarcina planificată. Groza, parchetarii lui Teodor Mitran şi zugravii lui Pe-
In prezent, cu excepţia unui singur bloc cu 00 dc traş Petru, precum şi despre calităţile maiştrilor Andrei Vernisajul a avut loc în Utilitatea unui
apartamente, toate celelalte blocuri prevăzute n se realiza Tnmnş şi Nicolae Sîrbu. prezenţa tovarăşilor Gheor­
în acest an se află în diferite stadii dc luciu. Evident, în ghe Câlinescu, şef de secţie schimb de
de j
Pentru a avea o imagine mai amplă asupra
faze mai avansate se află lucrările celor 280 dc aparta- j de lucru şi calităţii blocurilor predate, am solicitat ritmului la Comitetul judeţean
păre­
mente care se vor preda în trimestrul II. rea inginerului Victor Zaharcu. vicepreşedinte al Consi­ partid, Sabin Boticiu, vice­ experienfă !
Fără îndoială activitatea intensă care se desfăşoară pe preşedinte al Comitetului c- : i
şanliere şi care se finalizează eu rezultate pozitive reflec­ liului popular al municipiului Hunedoara : xecutiv al Consiliului popu­ La Fabrica dc cherestea din
a avut loc uii
Vata dc Jos
tă de fapt buna organizare a lucrului, aplicarea şi extin­ — Rezultatele obţinute pînâ acum şi felul cum se lu­ lar judeţean, şi a unui nu­ ; | schim b dc cxpcr,ten|A. orgaui-
derea metodelor moderne prin care se asigură o produc­ crează pe şantiere constituie o garanţie sigură că planul meros public. : zat dc biroul C.T.C, al Corn­
tivitate ridicată. Două blocuri cu 180 de apartamente se de locuinţe pe acest an se va realiza în întregime, iar Inaugurind expoziţia. to­ : Uniatului de uxplouiarr. >1 in ­
construiesc din panouri mari prefabricate, realizate în noul uncie blocuri se vor preda chiar mai devreme Din punct varăşul Viore! Faur. prim-sc- i | dusirializarc a lemnului din
Deva, la care aa participat m-
poligon al întreprinderii. Dc asemenea. )a finisajele exte­ de vedere calitativ, apartamentele sînt bine executate, re- cretar al Comitetului judeţean gineri, tehnicieni, matşivl şl
rioare se folosesc schele autoridieăloare prin care sc re­ mareîndu-se un salt calitativ evident faţă de anul trecut. al U.T.C., a exprimat cuvin­ sortatorl do U Fabrica dc
duce consumul de lemn. iar productivitatea muncii ca şi Aceste aprecieri competente ale beneficiarului au da­ te de caldă apreciere pen­ j cherestea din OrAştic şi dc la
unitatea gazdA, precum şi spe-
calitatea lucrărilor creşte substanţial. Şantierul dispune rul de a sublinia faptul că şi în acest an constructorii de tru calitatea exponatelor şi • ciallştl din cadrul centralei
în prezent de 6 asemenea instalaţii moderne locuinţe din municipiul Hunedoara îşi vor îndeplini exem­ ingeniozitatea execuţiei lor. • • com binai ului. Locul de desfă-
şu raro a schim bului de expe-
Cariero de piatră de la Va lea de Peşti, dotată cu puternice Vorbindu-ne despre organizarea mai bună a lucrului, plar sarcinile de plan. predînd la timp şi în condiţii ca­ Obiectele, reprezentînd ma­ i ricu(A a fost bine ales ; la
mijloace mecanizate, furnizează materialele necesare lucrărilor în toate loturile şantierului, tehnicianul Grigore Boierii, litativ superioare toate obiectivele planificate. chete în funcţiune ale unor Vaţa dc Jos s-a organizat o
hidrotehnice. secretarul comitetului de partid, a ţinut să releve cola­ agregate şi utilaje la care vor gospodArlrc ra(lonal.\ a con-
cherestelei de fag,
servArll
borarea bună dintre constructori şi beneficiari. Prin aceas- M1RCEA NEAGU lucra viitorii absolvenţi, sînt i dcstinatA aiti exportului cit
rodul pasiunii, creaţiei şi şi producţiei interne. Aici,
prin valorificarea resurselor
in terne alo unltA|ii, s-a r e u ­
şit ea, in tr-un timp scurt, sA
se rcfacâ Integral capacitatea
COMBINATUL SIDE­ Semănatul porumbului, rin depozitaro a fabricii, greu
lovitA dc inundaţiile din p ri­
m ăv ara anului trecui.
S-au
realizat, astfel, condiţii pcnlru
o stivttirc dcparlajaiA, crcin-
du-sc curenţi do aer care p e r­
acţiune hotărîtoare i mit reducerea ciclului dc us-
care naturalA, ceea ce lulcs- I
RURGIC HUNEDOARA ' grabnlcA in circuitul economic. :
ueşte cherestelei o in trare m al :
Tem atica bine aleasă, opini- :
din
pArcrlIc
şi
cadrul i
ile
pentru sporirea recoltei ■ : schim bului dc experienţA s-au j
i dovedit fructuoase,
deoarece, i
văzut f r pl ic. Metoda de stl-
• • la scurlA vrem e, ecoul Iul s-a !
EVIDENŢIAT Cea mai mare parte din şanâ, Lâpuşnie şi Ciginâu. Materializarea unui asemenea • • | vuirc, intilnită la Vata dc Jos, j \
a fost însuşită şi aplicata şi
la Fabrica de cherestea din j
suprafaţa
destinată însâmîn-
cretarul Comitetului comunal
zA o rcduccro a procentului i
ţârilor de primăvară în coo­ Tovarăşul Ion Buciuman. se­ deziderat solicită, însă, efor­ : | Orăştle, unde se prcconizea- j
turi deosebite din partea me­
perativele agricole şi I.A.S. — de partid Geoagiu, ne-a in­ canizatorilor privind folosirea : de declasare a cherestelei pen- I
!
tru export, neaburite in spe-
respectiv peste 60 la sută format că mecanizatorul Gli- cu randament maxim a trac­ ■ clal, cu peste 10-lS la sută.
P E R A M U R Ă — este rezervată culturii po­ gor Trif a însâmînţat. pînâ celaşi timp este necesară o : P entru elim inarea unor deficl-
toarelor şi maşinilor. In
a­
■
euţo iu conservarea chcrcsic- j
12 ha cu porumb
rumbului. In complexul
la
ieri,
de
factori car- au o influenţă ho- C.A.P, Cigmău. Pe cele 00 de organizare exemplară a mun­ : • Ici (datomA mior condiţii dr
fabricii
specific
m icroclim at
târîtoare asupra nivelului re­ ha planificate a se însâmînţn cii în C A P pentru a se asi­ ■ din O răştir şl care favorlzca-
coltei un loc de primă impor­ sînt efectuate ogoare, iar pe gura ca semănatul să sc exe­ : ză dezvoltarea unor ciuperci
j şi m ucegaiuri cc atacă şl de-
Siderurgiştii hunedoreni au realizarea a 56.3 milioane lei tanţă îl deţine executarea se­ 40 de ha s-a pregătit patul cute din zori şi pînâ tn seară, | gradează c h ereste au a). colccll-
încheiat ultimul an al prece­ economii şi R9 milioane lei mănatului în condiţii agroteh­ germinativ, ceea ce va permi­ fără întrerupere şi cu respec­ 1 vul dc specialişti din accasiA
dentului cincinal cu realizări beneficii suplimentare. In a­ nice superioare, respectarea te ca semănatul să fie execu­ tarea strictă a normelor agro­ : i nnitale a trecui la un program
de ecreciarc ştiinţifică cu In-
deosebite în creşterea, diver­ celaşi timp, s a livrat Ia ex­ cu stricteţe a tehnologiilor tat în limitele epocii optime tehnice — respectiv a densi­ j stilului dc cercei,Ari şl proiec-
sificarea. îmbunătăţirea cali­ port aproape 25 la sută din stabilite pentru fiecare tarla Suprafeţe însemnate şi froni tăţii boabelor la hcetar şi a j fărl pentru Induşi rlalizarea
tăţii şi eficienţei producţiei producţia de laminate, depâ- şi hibridul dublu ce se culti­ larg de lucru sînt asigurate adîncimii de Incorporare a j lem nului din Oucurcştl, care :
va duce Iu t» valnrificarc su-
de metal. Pentru aceste suc­ şindu-se planul de export cu vă. şi în celelalte unităţi aminti­ seminţei în sol. j i perioarA a chercsiclcl pentru : :
cese, care au avut un rol pre­ 24.1 milioane Iei-valutâ. Apreciind că există create te Experienţa de pînâ acum a : export. Esic una din primele ;
cumpănitor în situarea jude­ Pentru succesele înregistra­ premise favorabile — patul Faptul că faţă de anul tre­ dovedit că în a doua jumăta­ j înccroAri dc acest gen in ţara : :
dc
antlscptizare a
i
noastră,
ţului nostru pe locul III în te şi distincţia primită, side­ germinativ bine pregătit şi o cut există un număr sporit de te a lunii aprilie sînt create i cherestelei de fag ncaburltc şl
întrecerea pe ţară. Combina­ rurgiştii au fost felicitaţi dc temperatură corespunzătoare, tractoare şi că Ia dispoziţia condiţii depline pentru ea în : i a elaborării unei soluţii, pe
calc Industrială.
tului siderurgic Hunedoara i tovarăşii ing. Ştefan Almâşan, in creştere, a solului — la in­ cooperativelor agricole se gă­ toate unităţile agricole din
s-a conferit Diploma de între­ secretar al Comitetului jude­ dicaţia specialiştilor într-o se­ sesc 58 de maşini S.P.C. 6 şi zona noastră să se lucreze in­
prindere evidenţiată pe ramu­ ţean de partid, şi ing. Ştefan rie de cooperative agricole şi 112 semănători 2-S.P.C-2 con­ tens. cu toate forţele, la se­ TJJLEX q TELEX A TELEX
ră în întrecerea socialistă pe Constantinescu, adjunct al mi­ ferme de stat s-a început, în stituie unul din elementele e- mănatul porumbului. Iată de
tară pe anul 1970. nistrului industriei metalur­ aceste zile, semănatul porum­ senţiate care întăresc convin­ ee se impune ca în aceste zi­
Distincţia a fost inmînatâ gice. bului. Printre primele unităţi gerea că semănatul porumbu­ le să se urgenteze pregătirea TURNEUL ANSAM­
în cadrul adunării festive a Vorbind în numele celor care au trecut la realizarea lui pe întreaga suprafaţă pla­ terenului şi să fie procurată BLULUI ARTISTIC
reprezentanţilor siderurgişti- aproape 20 000 de siderur- acţiunii respective amintim nificată se poate realiza în întreaga cantitate de sâmînţă AL ARMATEI POPU­
lor, ce a avut loc ieri, de to­ gişti ai Hunedoarei, tovarăşii cooperativele agricole din NTă- epoca optimă. în maximum necesară Cu deosebită acuita­ Colectivul Atelierelor centra ]« Crişcior desfăşoară în ocest LARE COREENE
varăşul Ioan Iştoc, vicepreşe­ Nicolae Mârculescu. maistru dăştia de Jos. Bretea Mure- 10 zile bune de lucru în cîmp te se pune problema pregăti­ prim an al cincinalului o labori oaso activitate pentru sporirea
dinte al Uniunii sindicatelor furnalist, ing. Cornel Gher- rii terenului la C.A.P. Liva- şi diversificarea producţiei de pi ese de schimb şi creşterea pro­ Ansamblul artistic al
din ramura metalurgie şi con­ ghel, şeful secţiei cocsificare, dia, Bârăştii Haţegului, Bă- ductivităţii muncii. Eforturile de puse in aceste direcţii de colec­ armatei populare core­
strucţia de maşini, care a fe­ Remus Colceriu. maistru prin­ In fermele I.A.S. Simeria-activitate intensă ieşti, Dobrn şi în alte unităţi tiv - în rîndul căruia se remo rcă şi şeful de echipă Gheorghe ene întreprinde un tur­
licitat colectivul combinatului cipal la bluming „1 300" şi unde nu este asigurat front Eour — se concretizează in reali zarea unui volum de piese de neu in (ara noastră
pentru prezenta statornică, an ing. Cornel Deheleanu, şeful întreprinderea agricolă de stat din Simeria are de în- schimb in trimestrul I. în valoare de peste 1,3 milioane lei şi a Timp ile trei săptămîni,
dc an. în rîndul celor mai bu­ oţelârieî Martin nr. 2, au a- săminţat in acest an 1 735 ha cu porumb pentru boabe şi unui spor de productivitate de 2,4 la sută. artiştii coreeni vor Pre­
ne colective industriale din râtat că toate colectivele de 100 ha cu porumb pentru siloz. Incepind din ziua de 13 (Continuări, in pag. o Z-o) Foto : V. ONOIU zenta spectacole inuzi-
ţară. muncă din combinat, în frun­ aprilie — ne relatează ing. Sabin RJada, director adjunct cal-corcgrafice în Bu­
Prezcntînd bilanţul realiză­ te cu organizaţiile de partid, al J.A.S. Simeria — fn toate fermele, cu excepţia cetei din cureşti. Braşov, Cluj.
rilor dobîndite în anul final sînt angajate într-o vastă ac­ Brad, s-a trecut la semănatul porumbului. Se folosesc 10 Iaşi şi Piteşti. Primul
al cincinalului trecut, ing. ţiune de valorificare a mari­ maşini S.P.C. 6 şi o dată cu semănatul se face şi ierbici- spectacol este progra­
Gostache Trotuş, director ge­ lor resurse de perfecţionare darea. mat la 15 aprilie, pe
neral al combinatului, a ară­ calitativă şi ridicare a efi­ l*a porumbul pentru boabe — ne spunea interlocuto­ scena Operei române
tlin Capitală.
tat că în 1970 siderurgiştii au cienţei producţiei de metal. rul nostru — folosim sâmînţâ H.D. 101 şi H.D. 208, iar la „TRĂIEŞTE
furnizat suplimentar econo­ Pe baza rezultatelor de pres­ cel pentru siloz H.D. 405. In zilele de 13 şi 14 aprilie ac. APE TERMALE
tigiu dobîndite în primul tri­ s-a insămînţat cu porumb pentru boabe o suprafaţă de 157
miei naţionale peste 9 000 to­ LA ZALAU
ne cocs. 25 460 tone otel şi mestru al noului cincinal, si­ ha, precum şi 30 ha cu porumb pentru siloz. La ferma din
22 000 tone laminate. Combi­ derurgiştii s-au angajat ca în Orâştie s-au fn.snmînfot 40 ha, iar la fermele din Mintia, In apropierea oraşu­
natul a realizat peste preve­ cinstea gloriosului semicente­ Lăpuşnic, Bîrcea şi Deva cîte 15—J5 ha. In următoarele lui Zalău a fost forată
deri 111,7 milioane lei la pro­ nar al Partidului Comunist zile se va începe semănatul porumbului şi la ferma din prima sondă dc apă
Brad.
ducţia globală, 178,5 milioane Român să înscrie pe graficul termală tlin judeţul Să­
lei la marfă vîndutâ şi înca­ marii întreceri realizări de Acum. pe ogoarele fermelor I.A.S. Simeria se munceşte laj, cu un debit de 20
sată şi a sporit productivita- mai înaltă valoai* pentru pro­ cu toate forţele şi mijloacele la executarea in ritm sus­ Trecerea, începînd din anul meroase cooperative unde, pc riî dîn impas, a redresării litri pe secundă. Apa.
gresul general al economiei, ţinut a lucrărilor de pregătire a terenului şi semănatul trecut, Ja crearea fermelor baza organizării superioare a
Ica muncii cu 6 046 lei pe sa­ creînd în acest fel condiţii op­ zootehnice eu gestiune econo­ grabnice n situaţiei in care a cărei temperatură
lariat. S-au asimilat 20 mărci time înfăptuirii sarcinilor porumbului. Încheierea acestei lucrări în perioada optimă mică internă în cadrul coope­ activităţii în sectorul zooteh­ se găseşte sectorul zootehnic. constantă depăşeşte 40
nic şi a introducerii pe scară
noi de oţeluri şi 5 tipodimen- mari şi de răspundere ce le şi tn condiţii agrotehnice superioare — obiectivul princi­ rativelor agricole a constituit largă a metodelor avansate de Ea sfii şi tul anului 1970 pro­ grade Cclsius, are pro­
siunî de laminate, s-a îmbu­ revin din programul elaborat pal al activităţii personalului tehnico-ingineresc şi lucră­ un pas important pe calen creştere a animalelor, s-au porţia de îndeplinire a sarci­ prietăţi asemănătoare
cil
izvoarele termale
nilor din planul de producţie
nătăţit calitatea metalului şi de Congresul al X-lea al torilor din fermele 1. A. S Simeria — va fi realizată fructificării mai depline a po obţinut rezultate satisfăcătoa­ aferent fermei nu a depăşit «lin zona Oradiei, încă
s-au redus consumurile spe­ P.C.R, pentru actualul cinci­ intocmai. Această convingere o dă intensitatea cu care sm tenţialului zootehnic al unită re în privinţa sporirii produc 05 de procente, unitatea ră- în acest an, aici va în­
munceşte pe ogoarele fermelor. ţilor cooperatiste. Există nu- ţiei de lapte, carne şi lină. cepe construcţia unei
cifice, ceea ce a determinat nal. mînind datoare cu însemnate
precum şi a realizării produ­ cantităţi de produse animalie­ baze de tratament me­
selor cu cheltuieli mai redu­ re faţă de fondul centralizat dical şi de agrement,
se, ceea ce, în final, se r-efIec al statului. Din cauza nere.v preeonizîndu-se asocie­
tâ în ridicarea gradului dc lizării planului fizic preţul de rea tratamentului ter-
rentabilitate a sectorului zoo­ cost pe unitatea de produs moacvatic cu turba de
tehnic. Exemple pozitive în a- s-a situat la un nivel destul Stobnru, cunoscută pen­
ceastâ direcţie ni se oferă dc de ridicat. pentru produce­ tru calităţile sale anti­
v către C A P. Orâşţie, Sîntan- rea fiecărui litru dc lapte biotice.
drei, Simeria, Pricaz şi alte­ rheltuindu-se cîte 2,30 Iei.
le. MODERNIZĂRI
Firesc era ca din neajunsu­ DE ŞOSELE
Asemenea sarcini au fost şi rile manifestate să sc tragă
sînt puse şi în faţa fermei maximum de învăţăminte, să Au început lucrările
zootehnice dc la C A P. Reriu. se acţioneze energic şi cu ho- «le mmlcrni7.are a dru­
O scurtă privire asupra bilan­ tărîre în scopul creşterii pro­ mului naţional Vălenii
ţului activităţii fermei pc ducţiei şi rentabilităţii fer­ de Munfe-Sâcelc, menit
anul trecut, precum şi a re­ mei prin valorificarea cît mai să descongestioneze cir­
zultatelor pe primul trimestru deplină a rezervelor existente culaţia pe actuala şo­
al anului în curs prilejuieşte în cadrul cooperativei. Dar. sea Ploicşti-Braşov. De
concluzii care nu îndreptă contrar oricăror previziuni asemenea, continuă mo­
ţese cituşi de puţin conduce­ dernizarea şoselei Pot-
rile C./VP şi fermei să sc de optimiste deficientele iau loagcIe-Prcjmcr. care va
clare satisfăcute de realizările proporţii îngrijorătoare, sc asigura o mai bună le­
înregistrate, ci mai degrabă amplifică Iată cîteva argu-
gătură între sudul Mol­
creează serioase motive de
In vederea înlăturării excesului de umiditate de pe o suprafaţă de 100 ho, pe terenurile cooperativelor agricole din Bretea Streiului şi Ruşi iau dovei şi Transilvania.
efectuat lucrări cu plugul de desfundat. reflecţii şi îngrijorare în le­
gătură cu măsurile ce vor (Continuam In pag. a; 2-a)
trebui iniţiata in vederea ieşi- TELEX £ TELEX £ tL£LEX