Page 50 - Drumul_socialismului_1971_04

r'mjTW' vinauci^Qm.miozoc’ rv/i.\afct.<.'..»ar»gr^r-.i-.<igni«n^---
? * - a ^ »■ ^ — - -----
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5059 « JOI 15 APRILIE 1971

Partidul Comunist Român

stindard al luptei pentru democraţie,

suveranitate şi independenţa naţională

Crearea Partidului Comu­ tism, şt-a concentrat atenţia te şl democratice ca dr. Pe­ cel mai vîrstnlcl şl cel mai
nist Român, Sn mai 1921, a spre desfăşurarea unei largi tru Groza, Ion Gheorghe tineri, toţi în general, inclu­
marcat începutul unei noi activităţi de masă, spre dez­ Maurer. Alex. BIrlâdcami, siv femeile, îl învinovăţesc
perioade Sn dezvoltarea miş­ voltarea legăturilor cu diver­ Gh. Râdulescu. Gr. Preotea­ si-i doresc moartea". Cu pri­
cării muncitoreşti, In istoria se partide, organizaţii şi per­ sa, C. I. Pnrhon. P Constan- lejul zilei de 1 Mai 1939, în
poporului român. Purtător n! sonalităţi politice In vederea tinescu-Iaşi, Radu Cernâlescu, Bucureşti şi alte centre im­
celor mni înafcntate tradiţii făuririi unul front comun de Constantin Crăciun, A. Joja, portante ale ţârii au avut loc
ale poporului, ale mişcării luptă pentru a bara drumul Gh. Marinescu, Matei Socor. puternice demonstraţii de
muncitoreşti şi socialiste, le­ fascismului, pentru propăşi­ N. D. Cocea, Iorgu Iordan, stradă, conduse de comunişti.
gat prin mii de fire de ma­ rea democratică a ţârii şi a- Tr. Sâvulescu. N. Titulescu, Cu acest prilej masele au
se. P.C.R. a devenit apărăto­ pârarea independenţei naţio­ N. Tonitzn. Tony Bulandrn manifestat pentru drepturi şi
rul cel mai fidel şi consec­ nale. „Naţiunea e Sn pericol şi alţii O bogată presă anti­ libertăţi democratice, apăra­
vent al intereselor fundamen- să-şi piardă şi independenţa fascistă. care număra peste rea independenţei naţionale,
lale nle poporului, ale patriei. şi existenţa — arăta P.C.R. 300 publicaţii, a contribuit la făurirea unul front patriotic,
Adine ancorat in realităţile înlr-un document din ianua­ crearea climatului antifascist care să organizeze rezistenţa
României, partidul comunist rie 1936. Ea trebuie să ridice în ţara noastră. împotriva agresiunii hitleriste Aspect din incinta Exploatării miniere Dilja
n urmărit cu Insistentă să steagul luptei pentru propria Strădaniile depuse de co­ şi să preîntîmplne tîrîrea ţâ­
dea răspuns problemelor ma­ sa fiinţă. Un imens front an­ munişti, de forţele antifascis­ rii într-o eventuală aventură
jore ridicate de evoluţia so­ tifascist al poporului trebuie te au înregistrat Importante războinică. Pornind de la rea­
cietăţii româneşti şi să indi­ să se formeze. Frontul popu­ succese. In septembrie 1935 lităţile care demonstrează că
ce a u Ic şi metodele soluţio­ lar este salvarea". se încheie un acord între în ţară exista o situaţie fa­ Stadionul „Corvinul“ poate reîntineri
nării lor. El s-a aflat perma­ Inlâturînd unele fenomene Frontul plugarilor şi Madosz, vorabilă pentru unirea tutu­
nent In fruntea luptei mase­ de sectarism şi aprecieri gre­ iar la scurt timp, în noiem­ ror forţelor patriotice, anti­
lor muncitoare, a tuturor for­ şite cu privire la social-de- brie 1935. Intre Blocul demo­ fasciste, P.C.R. s-a adresat
ţelor democratice, patriotice, mocraţie, partidul comunist cratic şi Partidul socialist din nou. în mat 1939, condu­
pentru drepturi şi libertăţi a militat consecvent pentru (Popovici) Forţele democrati­ cerilor P.N.T- Şl P.N.L. cu
democratice, pentru apărarea făurirea Frontului Unic Mun­ ce. aliate prin aceste acor­ propunerea de a se ralia la prin grija hunedorenilor
suveranităţii şi independentei citoresc, reuşind să obţină vi­ duri, cărora II s-au alăturat platforma antifascistă. Faptul
naţionale. nele rezultate. In unele cen­ organizaţiile locale ale PSD . că nu s-a putut realiza un
Forţa, maturitatea şi pres­ tre importante ca : Bucureşti, şi P.N.T-, din judeţele Hune­ larg front popular antifascist,
tigiul pe care şi le-a cîştigat Cluj, Braşov, laşi. Ploieşti, doara, Mehedinţi şi Arad s-au mal ales în perioada 1939— In ultimul timp Hunedoara băncite parcului rupte, de alt­ planul amintit prevede, din mai al combinatului, ci ol o-
în fata Întregului nostru po­ Craiovo, Galaţi, Timişoara, prezentat unite în alegerile 1940, cînd necesitatea lui se e asemuită tot mai des cu o fel ca şi cele ale tribunelor, capul locului, două clape roşului, o adevărată podoabă
por. Partidul Comunist Ro­ Arad şi altele, muncitorii co­ părţile de la 18 februarie impunea cu acuitate, s-a da­ grădină. Şi nu fără temei. Ce­ gardurile cîrpite cu sîrmâ, că­ „Prima pînâ la 1 Mai şi a care ponte să şi strălucească.
mân şi Jc-n demonstrat cu o munişti, 6ocial-democraţi şi 1936, reuşind In aceste Jude­ torat în primul rînd poziţiei tăţenii, la îndemnul edililor, rările bătute cu piciorul peste doua la 15 iunie, urmînd ca .S-ar cuveni, deci, ca şi consi­
deosebit# vigoare în perioada fără de partid au acţionat în ţe să înfrîngâ forţele fasciste anticomuniste a conducători­ au transformat oraşul prin zona verde, copiii care rupeau pînâ în 4 iulie cînd clubul va liul municipal al sindicatelor,
de după 1933. cînd asupra ţâ­ front unic în luptele greviste Rcferjndu-se la succesele for­ lor reacţionari ai partidelor şi comitetul municipal al
rii plana pericolul fascismu­ şi manifestaţii pentru dreptul ţelor democratice în alegeri, burgheze, îndeosebi ai P.N.T, munca lor de harnici gospo­ lujerii arbuştilor sub priviri­ împlini 50 de ani de activi­ U.T.C.. toate organizaţiile de
lui In actstc condiţii, P.C.R. de organizare, contra stării ziarul ..Adevărul- din 23 fe­ şl P N I , . precum şl elemen­ dari înlr-o adevărată grădi­ le binevoitoare ale mamelor tate totul să fie terminat’4, tineret din oraş să se alăture
a desfăşurat o intensă activi­ de asediu şi cenzurii, pentru bruarie 1936 scria că ele „sînt telor oportuniste din condu­ nă. Azi Hunedoara e mai fru­ lor „Nu-mi place cum arată cum spunea tovarăşul Marcu. salariaţilor combinatului şi
tate pentru întărirea legături­ dizolvarea organizaţiilor fas­ afirmarea materială, sensibi­ cerea P.S.D, care au refuzat moasă, mai bine gospodărită stadionul — spunea tovarăşul N-am vrea să se creadă că să dea sprijinu' cuvenit acum
lor sale cu masele. pentru ciste. In cadrul activităţii lă. decisivă a revirimentului colaborarea cu P.C.R. ca orieînd. Şi, nu este în a- Vasile Marcu. preşedintele n-am împărtăşit măsurile cînd întregul municipiu esle
unirea pe o- platformă co­ pentru făurirea unităţii de în opinia publică, întoarsă In aceste condiţii, în a ceastâ primăvară dupâ-amia- clubului sportiv Corvinul — preconizate pentru a fi cinstii angrenat în numen pentru în­
mună a tuturor forţelor pa­ acţiune a clasei muncitoare, sistemului de brutalizare şi doua jumătate a anului 1940, zâ în care oamenii să nu iasă sînt multe, multe de făcut. cum se cuvine acest eveni­
triotice. demtv'ratice, interesa­ partidul comunist a acordat înfeudare a ţârii în sfera fas- României î-a fost dat să-şi la lucru în timpul lor liber, Nu mai este un bec pe tot ment important din viaţa clu­ frumuseţare. Accelerarea rit­
mului lucrărilor, mobilr/irca
te în stăvilirea pericolului atenţia cuvenită mişcării sin­ cistâ-hitleristâ. Am înregistrat înscrie în istoria sa una din pentru a-şi face blocul, car­ stadionul, o bancă pe care să bului. dar opinăm pentru in­
fascist. în apărarea integrită­ dicale. In anii 1935—1936, pe cea mai frumoasă izbindă a paginile cele mai tragice. In tierul. oraşul mai plăcut, mai poţi şedea, zona verde a fost tensificarea muncii ce se des­ tuturor forţelor ia această ac­
ţii teritoriale, a independen­ baza indicaţiilor P.C.R, şi a democraţiei româneşti". august 1940, ţârii noastre i-a frumos, schimbîndu-i înfăţi­ transformată în loc dc trece­ făşoară în vederea reameno- ţiune ar fi în măsură să i re­
ţei şi suveranităţii naţionale înţelegerii cu C.G.M., la care fost impus odiosul Dictat de şarea de la o zi la alta. Certi­ re pentru locatarii microraio- jării stadionului şi, astfet. dea cît mai curînd bazei spor­
a ţării, amenin.ţate de expan­ s-n raliAt' şi P.S.U., membrii După instaurarea dictaturii la Viena, prin care partea tudinea autenticului constatat nului IV. Nu-i putem opri". pentru comasarea celor două tive din plin centrul Hune­
siunea Germaniei naziste, de sindicalelor unitare şi ai ce­ regale, la 10 februarie 1938, de nord a Transilvaniei a azi. miine apare depăşit. Convinşi câ stadionul con­ etape ale planului. Pentru câ. doarei aspectul plăcut, atră­
agitaţiile revanşarde şi revi­ lor independente au trecut în cursul evenimentelor din fost răpită şi predată Unga­ Am vizitat cn cîteva zile în trastează cu aspectul general ne permitem să credem, mă­ gător. Poate aşa se vor con­
zioniste ale acesteia şi acoli­ cadril! sindicatelor Afiliate România avea să fie treptat riei hortyste. La scurtă vre­ urmă stadionul „Corvinul", al oraşului, tovarăşii de la surile despre care ni s-a vor­ vinge atît organele ordinii
influenţat negativ de politica
ţilor săi. Confederaţiei Generale a conciliatoare dusă de marile me. la 6 septembrie 1940, a ce! mai mare stadion din ju­ combinat, comitetul sindica­ bit s-ar fi luat chiar şi dacă publice cît şi cetăţenii că este
In lupta împotriva fascis­ Muncii. S-a ajuns astfel ca puteri, ca şi de politica anti­ fost instaurată dictatura mi- deţ. Am Sntîlnit pe tribună tului au hotârît refacerea lui. n-ar fi fost o aniversare ju­ mai civilizat să circuli prin
mului, pentru drepturi şi li­ muncitorimea din România să comunistă dusă de clasele do­ litaro - fascistă. Râspunzînd ingineri, maiştri, muncitori, Baza sportivă a fost împărţi­ biliară în viaţa clubului locurile specia! amenajate şi
bertăţi democratice, pentru aibă o singură centrală sindi­ minante în Interior. In condi­ chemării partidului comunist dar nu în postura de specta­ tă pe lucrări, fiecare secţie a „Corvinul" Erau dictate de nu să distruei bunuri care a­
apărarea independentei, suve­ cală — C.G.M. ţiile în care a fost semnat a­ şi a altor organizaţii demo­ tori, ci de oameni angajaţi în combinatului ocupîndu-se de starea de fapt a bazei sporti­ parţin societăţii Cît despre
ranităţii şi integrităţii terito­ Spre a uşura unirea celor cordul de la Munehen, acord cratice, clasa muncitoare, ma­ munca de reamenajare a ba­ anumite obiective. A fost cu­ ve. Aşa stînd luerLirile s-ar neînţelegători, normativele le­
riale a României sc manifes­ mai largi forţe într-un front care a deschis drum larg Ger­ sele largi ale poporului, in­ zei sportive. De ce reamena­ cuveni ca organizaţiile de ma­ gale pun la îndcmîna consi­
tau tot mai activ, alături de comun de luptă, Partidul Co­ maniei naziste spre ţările din clusiv unităţi ale armatei, au răţată zona verde, s-a întoc­ să, din combinat în primul liului popular, a organelor de
clasa muncitoare, ţărănimea, munist Romăn a creat, îndru­ sudul şi estul Europei, fac ca manifestat în maî toate ora­ jare ? Pentru că aici cam de mit chiar un plan în două e­ rînd şi din întregul muni­ miliţie suficiente mijloace
intelectualitatea democratică, mat şi influenţat numeroase România să se găsească sin­ şele împotriva actului sama­ mult n-a pus mîna un gospo­ tape, zeci de oameni vin aici cipiu să considere reamenaja- pentru a-i face să înţeleagă
studenţii. funcţionarii, micii organizaţii de masă, asociaţii, gură în faţa agresiunii celui volnic de ciuntire a teritoriu­ dar, deşi stadionul se află sub pentru a „pune la punct" ceea rea stadionului ca pe o pro­ câ avem cu toţii datoria ce­
meseriaşi şi pensionarii. Sn ligi. comitete, care nu reuşit de-nl JH-lea Reîch. In faţa lui naţional. îngrijirea CS. Hunedoara. Că ce s-a deteriorat. Se repară tăţenească să îngrijim sta­
general păturile mijlocii, in­ să atragă în rîndurile lor pericolului ce plana asupra Experienţa acumulată In a- aşa stăteau lucrurile — la da­ gardurile, sistemul de ilumi­ blemă a fiecăreia în parte. dionul şi amenajările lui l
clusiv o parte A burgheziei mase largi nparţinînd celor ţârii, partidul comunist a che­ ccşti ani a folosit partidului ta vizitei — o 9puneau toate nat. băncile, vestiarele. Nu de alta. dar, s-o spunem
neliniştită de perspectivele mai diverse clase şi pături mat masele să-şi unească for­ comunist în lupta pentru sal­ deschis, stadionul nu este nc- D. CALIN :
sumbre ale aservirii ţării de sociale interesate în înfrînge- ţele pentru a opune rezisten­ varea României de la o ca­ lampionnele, dar toate oarbe, Toate sînt bune, numai câ
către Germania hitleristâ. Si- rca fascismului, apărarea su­ ţă armată, declarîndu-se gata tastrofă naţională. In condiţii
tuîndu-se pe poziţii patrioti­ veranităţii şi independenţei să apere „cu arma în mînâ deosebit de grele ale terorii,
,,6lnlem mici, dar vicn» sa
ce. străluciţi reprezentanţi ai ţării. Aşa se explică faptul independenţa României, dacă lagărelor şi execuţiilor, cla­ facem mulle lucruri frum oase,
culturii româneşti ca M. Sn- că în rîndurile Comitetulvii ţara noastră va fi silită să sa muncitoare, condusă dc acum , In cin9tcn sărbătorii ce
doveanw, G. Enescu, N. Ior- Naţional Antifascist, Bigii ducă un război naţional de partidul comunist, s-a situat Sem ănatul porumbului — acţiune sc apropie : sem icentenarul
ga. oameni politici burghezi, muncii. Blocului democratic, apărare contra imperialismu­ în primele rînduri ale mişcă­ Părintelui nostru. în d ru m ă to ­
rul şi renllzaiorul vieţii n o as­
între care N. Titulescu, V. Frontului plugarilor, Ma- lui fascist". In aceste condiţii ri! de rezistenţă, născută o tre fericite, înfăptuitorul vise­
Madgearu, dr. N. Lupu, Gr. dosz-ului, Amicilor U.RS.S, grele, mişcarea antifascistă dată cu instaurarea dictaturii lor pu caic părinţii noştri nu
lunian, Dem. Dobreseu, Fili- Frontului studenţilor democra­ din ţara noastră a cunoscut militaro-fasciste şi a Intrării hotârîtoare pentru sporirea recoltei Îndrăzneau sA Je m ă rtu ris e a s­
că
pescu Grigore şi alţii au luat tici şi altor organizaţii s-au un nou şi puternic avînt, ma­ trupelor hitleriste în Româ­ Sini glndurî do copil, r ă s ­
în repetate rînduri poziţie grupat alături de muncitori, terializat în valul de mişcări nia, mişcare ce se va dezvol­ puns la o întrebare QdrcsutA
făţişă împotriva expansiunii ţărani, intelectuali, clemente greviste, demonstraţii publi­ ta continuu şi va culmina cu preşedintei dc unitntp, ttome-
lia Undea, înaintea unei a c ­
Germanici naziste, au demas­ aparţinînd micii burghezii o- ce, mitinguri şl acţiuni de făurirea Frontului Unic Mun­ la C A P. Boz, şî Mihai Lâpu- destinat a fi administrat îna­ ţiuni com une cu organ>2a|ia
cat activitatea organizaţiilor râşene.şti şi chiar ale burghe­ protest. In primăvara anului citoresc şi gruparea tuturor n dw pog, i) geanu, de la C.A P Brânişca, inte de însămînţarea porum­ U.T.C. din şcoală: „Prietenie
fasciste din interior, fapt pen­ ziei. Printre susţinătorii acti­ 1939 zeci de mii de oameni forţelor patriotice într-un larg fiind navetişti, se prezintă Sn bului. la graniţa lurtcţclor" - iutii-
niro Intre pionierii de la Ş co a­
tru care unii dintre ei aveau vităţii acestor organizaţii, ca nu demonstrat pe străzile o- front naţional antifascist, cu cooperativele respective după Măsurile tehnice şî organi­ la generala Vaţa dc Jos şl eci
să cadă jertfă bandelor asa­ şi printre cei ce avi intrat în rnşclor sub lozinca „Jos fas­ înfăptuirea insurecţiei arma­ corespunzător La C A P. Li- ora 8 şi pleacă cel mai tîrziu zatorice ce se întreprind în de ia Şcoala gcncnilA HAIma-
sine fasciste. In condiţiile rîndurile lor sau Sn conduce­ cismul". Relatînd aceste ac­ vadin, de pildă, pînâ în ziua Ia ora 17,30. Astfel de situaţii fiecare unitate privind însâ- Citi.
Autobuzul goncn pe şoseaua
complexe ale perioadei. Sn- re se aflau oameni cunoscuţi ţiuni. o notă a Direcţiei gene­ te din august 1944. act ce a de 12 aprilie a.c. nu se pre­ nu pot decît să dăuneze bunei mînţarea porumbului în con­ şcrpultă, uneori paratclă eu
fruntînd cu eroism greutăţile prin sinceritatea convingerii rale a poliţiei din martie 1939 deschis o nouă eră în istoria desfăşurări a lucrărilor agri­ diţii agrotehnice superioare albia Crlşulul Alb. PrimAv.ua.
si pericolele la care se expu­ lor antifasciste, personalităţi patriei noastre. gătise patul germinativ pe cole de sezon, ceea ce impu­ trebuie să se concretizeze în copilul anotim purilor, instala-
nea. partidul comunist, însu­ de seamă ale vieţii politice, arăta : „O ură formidabilă s-a nici un hectar din cele 120 ha ne ca ele să fie înlăturate cu asigurarea unor baze temei­
fleţit dc un fierbinte patrio- activişti ai mişcării comunis- dezvoltat contra lui Hitler. Şi C. MIHA1 ce se vor insămînţa cu po- desăvîrşire Sn aceste zile ho- nice recoltei încă de la semă­
rumb(?). târîtoare pentru soarta recol­
r 1 De asemenea, o cerinţă de tei. nat, In obţinerea de producţii
prim ordin este ca specialiştii Totodată, de mare însemnă­ cit mai mari la unitatea de Prietenie
suprafaţă. Acestor cerinţe se
să fie prezenţi permanent în
P A T R I E I Manifestări consacrate unităţi pentru a coordona şi tate este faptul ca unităţilor impune să le fie subordonate
agricole cooperatiste să li se
supraveghea toate lucrările. toate eforturile organizaţiilor
Ni s-a semnalat însă — să a­ distribuie cu maximă opera­ de partid, conducerilor unită­
Iar mă resfir aniversam semicentenarului mintim doar două cazuri — tivitate cantităţile de ierbicide ţilor agricole şi ale cadrelor pionierească
Sub bolta umbroasă de cetini câ inginerii Călin Barbu, de repartizate, cît şi azotatul tehnice.
Si-mi fac viori
Din brazii întorşi in păduri partidului
Tu m-ai crescut (A statornic pc9tc (luaturile ce
le sirAbAteam
expunea
Işl
Cu fluier la brîu şi cu doine, mesagerii In văzul tu tu ro r: un
Şopot de riu La nurjuc, în cadrul ma­ cut lupta for curajoasă ca­ miel, <i floare, un fluture, o
Păstrind uimire de cerb. nifestărilor organizate în re a culminat la Lupeni cu r a m u ră înflorită.
La g rau l|a dintre cele douA
Şi uite. vezi, intimpinarea semicentenaru­ ncel sîngeros an ’29 — fapte ile r,B ferma zootehnică nu judeţe, autobuzul este oprii dc
Drumul cu stele aproape-i. lui partidului, s-a desfăşu­ ce alcătuiesc o pagină de ritiva cAIArcti, purtăto ri ai
cravatelor purpurii. Ni s-a ce­
Visele vin rat recent un simpozion cu aur a luptei clasei noastre ru t „perm is de libcrA trecere*'.
Turtind ulcioare pe şold. tema : „Bilanţ însufleţitor muncitoare. Aceştia au vizi­ Şl, cum nu eram posesorul
lui, am fost „obligaţi" sa co-
Patria mea — perspective luminoase'4. tat apoi incinta exploatării, borîiu, Ne-au Intlinplnai gla­
Să ne cinstim pentru suflet î In fata numeroşilor cetăţeni dcpunînd o coroană de flori suri vesele, u rin d u -n c „bun
Oriunde sînt prezenţi (a această frumoa­ la placa comemorativă. A- sosit*.
Dupâ schimbul simbolic de
Am certitudinea ta. să acţiune, au luat cuvintul ducindu-şi modestul lor o- „trăieşte" pe propriile-i picioare? crav ate Intre preşedinţii de u-
D. CARfOJAN nltatc şl cadouri înlco clase,
Emil Furdui — secretarul inagiu luptei minerilor con­ pe un ptntou, Im provizat ca
comitetului comunal de par­ duşi de comunişti, pionierii scenă, a u rm at un frum os p r o ­
gram artistic In caro s-au în ­
tid, profesoara Maria Negru au prezentat un reuşit mon­ trecut reprezentanţii celor
şi bibliotecara Lucreţia Ra­ taj litcrar-muzical. călii noilor forme de organi­ Constatindu-se câ o mare par­ dnuA şcoli. Pionierii Jenl San-
C iclu de film e du. Expunerile au cuprins o Pentru ca amintirea aces­ zare şi retribuire a muncii în­ te din lipsurile semnalate In dor, P etru Boloţ, Valcrla Oa- I
i-11""-* ••1_1 - .*■1 >'• -- ~ •* i ■ 'â'*:
succintă retrospectivă a rea­ tei întîlniri să rămînA ne- {Urmaredl^ grijitorilor. care au în vede­ legătură cu mortalitâţile la o­ nA <tu recitat versuri tach in a- !
te partidului, lnr fVTarccl Nis-
artistice rom âneşti lizărilor obţinute de oame­ ştearsă, pionierii bucureş- re legarea nemijlocită a cîşti- vine s-a datorat lipsei de tor, Rodica Sllcr şl Florin
Meitlş au In terp retat, cu c-
muncii din comună în
nii
rime,
m o|le, creaţiile lor In
anii socialismului, precum teni au înminat gazdelor 3 mente. Pînâ la data de 20 gului de rezultatele obţinute răspundere şi interes manifes­ realizate p entru această s ă r b ă ­
tate de conducerile unităţii şi
în producţie.
albume reprezentând dez­
Im p resio n an t a
fost
toare.
Comitetul Judeţean al U.T.C., eliberarea socială şi naţiona­ şi perspectivele viitoarei sa­ voltarea impetuoasă a Capi­ martie a.c. s-au înregistrat 220 Din discuţia purtată cu pre­ fermei, cei vinovaţi au fost spectacolul corurilor reunite,
in colaborare cu întreprinde­ lă. le dezvoltări. talei patriei noastre. Mine­ de cazuri de mortalităţi la o­ şedintele cooperativei agrico­ obligaţi să suporte recupera­ care au dat glas clntecelar p a ­
In cadrul acestei acţiuni, în rii. la rindul lor, au oferit vine, din care, socotind şi o- triotice şl u n o r creaţii din
rea Judeţeană cinematografică, vorturile, 116 la miei (?). Pe le, cu inginerul şef şi cu şeful rea pagubelor aduse averii folclorul local, iar soliştii do
localităţile mai sus menţiona­ oaspeţilor o cască de lucru fermei zootehnice, îng. Li- obşteşti. Probabil câ sancţiu­
muzică populară Aurelia Gli-
organizează în cinstea aniver­ te, vor fi prezentate filmele : In incinta bibliotecii sin­ în miniatură. lunile ianuarie şi februarie dia Manolesc, ni s-a confir­ nea aplicată va avea efectul gor, M ariana Luciu, Elena «fur­
sării semicentenarului parti­ „Valurile Dunării", „Setea", dicale din Gurabarza s-a ★ nu s-au îndeplinit nici in mat câ cele arătate mai sus scontat. ca şl G heorghe Cristea au cu ­
les îndelungi
sl m eritata a ­
dului la Deva, Orăştie şi Si- „La patru paşi de infinit", deschis de curînd o expozi­ La Hunedoara s-a înche­ proporţie de 50 la sulă sarci­ sînt adevăratele cauze care Redresarea activităţii fer­ plauze.
producţia
nile de livrare la
ţie pe tema „Cartea por/tică
plasează
unitatea în
O su rp riză p lăcută au oferi­
meria, un ciclu de filme ar­ „Străzile au amintiri", „Du­ — militant de seamă at poli­ iat faza municipală a con­ de lapte. Un calcul sumar de­ cooperativelor agricole rindul mei, aducerea ei la potenţia­ t-o elevii claselor I—IV din
cu
lul real de producţie necesi­
tistice româneşti inspirate minică Ia ora 6", „Cerul în­ ticii partidului nostru", iar cursului „Cine ştie, cîştigă", monstrează câ, menţinîndu-se slabe rezultate in sectorul tă însă o muncă asiduă, com­ satul Oclşor (ce se află tn h o ­
pe tema : „50 de ani de lup­
tarul ju d eţului), care au |in u t
din lupta poporului nostru cepe la etajul III" şi „Golgo- în holul clubului din aceeaşi tă şi măreţe realiz&ri sub nivelul actual al producţiei zootehnic. Stătea însă în posi­ petentă şi responsabilă desfă­ să pnrtlclpo la sărb ăto area
prieteniei, prezentlnd un In­
sub conducerea P.C.R. pentru ta“. localitate expoziţia „Reali­ conducerea P.C.R.", concurs medii de lapte pe cap de vacă, bilitatea factorilor de răspun­ şurată pe multiple planari. genios pro g ram de glmnnsticA
zări ale judeţului Hunedoa­ organizat pentru şcolile pro­ ar trebui ca anul să aibă cel dere ca o mare parte din ne­ Trâgînd învăţămintele cuve­ artistici, sub în d ru m a re a la-
ra în cincinalul precedent*. puţin 1 400 de zile (!) pentru ajunsuri să fie evitate. Este vâtAtorulul Ioan Sncgur.
fesionale şi licee. ca să se realizeze prevederile nite din trista experienţă de Cercul tinerilor rachetiştl dc
Mai bine pregătiţi şi mai stabilite prin plan care, să vorba în primul rînd de fap­ pînâ acum, este de datoria or­ la Şcoala generală din Va(a de
temeinic documentaţi au tul câ s-a făcut o risipă in­ ganizaţiei de partid, a condu­ Jos a Ians.it trei rachete.
P araşu tele lor erau p u rtăto a­
...Sirena Exploatării miniere cîştigat, la şcoli profesiona­ recunoaştem, şi aşa sînt des­ tolerabilă de furaje la recol­ cerii cooperativei şi a specia­ rele u n o r m esaje simbolice :
Lupeni anunţa cu sunet pre­ le, concurenţii de la Grupul tul de modeste — respectiv de tat. nu s-a urmărit permanent liştilor din cadrul unităţi! să ,,1021—1D7I*, „P.C.R.", „R.S.R.*.
P ro g ram u l artistic s-a înche­
lung terminarea şutului pri­ şcolar al C.S.H. (Dumitru 1 100 1. modul de administrare a nu­ ia măsuri hotârîte pentru iat cu Hora Unirii — lcgămlnt
mului schimb Rînd pe rînd, Bcche, Vasile Radu, losif — Considerăm câ situa­ treţurilor în perioada de sta- a asigura producerea unor al prieteniei veşnice.
minerii se îndreptau spre sa­ Biro. Gheorghe Cozghir), iar ţia existentă în ceea ce bulaţie, iar în ceea ce priveş­ cantităţi sporite de foraje, Ln despărţire, care n-a fost
la de festivităţi. Aici îi aş­ la licee, cei de Ia liceul nr. priveşte pierderile la ovi­ te asigurarea condiţiilor de gospodărirea judicioasă a su­ lipsită de emoţii, com andanţii
du Ia
unităţilor do pionieri
teptau oaspeţi dragi. Peste L (Ana losipescu, Rodica ne. departe de a se pu­ adâpostire nu s-au respectat prafeţelor afectate plantelor cele două şcoli au mArttirlsir
200 de pionieri veniţi din 20 Steau, Eugenia Tibieş). tea justifica pe seama unor nici cele mai elementare re­ de nutreţ cultivate, aplicarea că „această tntllnlre Are m eni­
rea do a deschide şirul unor
de şcoli ale municipiului cauze obiective, se datoreşte guli. pe scară largă a tehnologiilor activităţi com une dintro pio­
Bucureşti erau prezenţi, îm­ neluării unor măsuri cores­ Este uşor de întrevăzut ca­ avansate de creştere a anima­ nierii şl şcolarii acestor .şcoli,
brăcaţi in ţinută sărbăto­ La căminul cultural din punzătoare de adâpostire şi re vor fi consecinţele unor a- lelor. precum .şi a formelor acţiuni ce vor 11 închinate se­
m icentenarului partidului,
cu
rească, la întîlnirea cu co­ Silvaşu de Jos s-au organi­ hrânire a animalelor — nc-a semenca deficienţe Intre alte­ îmbunătăţite de organizare şi scopul de a cim enta prietenia
munistul Aron Cristea, par­ zat în faţa a numeroşi coo­ relatat tovarăşul Ioan Sloven- le. se estimează ca planul de retribuire a muncii în secto­ tradiţională p ăstrată din stră ­
acestor
ticipant la luptele greviste peratori simpozioanele : „Ju­ schî, secretarul comitetului fâtări la ovine să nu fie înde­ rul zootehnic. Numai astfel moşi între locuitorii A titudinea
două
incalltăţl.
ale minerilor din august deţul Hunedoara în cifre şi comunal de partid. De aseme­ plinit cu circa 00 capete mici. va exista garanţia câ ferma luptătorilor pen tru libertatea
nea, producţia nesatisfâcâtoa-
neam ului rom Ancic do pe a ­
1029, Ioan Raczek, secreta­ fapte", „P C .R . şi politica sa puţine şanse fiind şi pentru zootehnică de la C A P. Beriu ceste ţinuturi ne îndreptAţcstr
rul comitetului dc partid al internă'1, precum şi o călă­ re de lapte reflectă lipsa de recuperarea restanţelor la îşi va aduce o contribuţie pe să afirm ăm că prietenia este
minei şi alţi veşnici mineri torie imaginară pe meridia­ preocupare a conducerilor producţia de lapte de vacă. In măsura posibilităţilor de ca­ veriga de a u r a existrnlcl u ­
m ane. Slntcm obflgaţl s i le
ai Văii Jiului Cu acest pri­ nele judeţului Şi-au adus cooperativei şi fermei pentru final, toate acestea vor influ­ re dispune la formarea fon­ respectăm tradi(ia !".
înlocuirea din efectiv a
e-
lej, -i au ascultat plini de contribuţia în mod deosebit xemplnretor slab productive, enţa negativ rentabilitatea fer­ dului centralizat de produse
emoţie relatări despre via­ învăţătorul O. Inulescu şî mei, care şi-a planificat să în­ agricole al statului şî îşi va Prof. UVIU LUCAC1U
I
Scenă din filmul „Străzile au amintiri". ţa grea a minerilor in tre­ prof E. Scorobete. neasigiit ării unor cant ităţi su­ cheie bilanţul acestui an cu o rid.ca gradul de rentabilitate Vaţo de Jos
ficiente de furaje şi neapli- pierdere de peste 100 000 lei a întregii ei activităţi.