Page 53 - Drumul_socialismului_1971_04

v HtnttttutifHUiitttlHttUtlMHttti 'Ht: n
W «» ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VA) 1

\ Conferinţa cvadripartilă
de la Paris în problema I

vietnameză
1

I Primirea unor sportivi

aflaţi în China de către
I
premierul Ciu En-lai

I Curier, Atlas

M M EM DE LA LUPENI AU CÎSTIGÂT ŞEDINJA COMITETULUI

PENTRU A TREIA OARĂ CONSECUTIV
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R.

STEAGUL ROŞU Şl DIPLOMA DE

In ziua de 15 aprilie 1971 a avut loc şedin­ aprobare, plenarei Comitetului Central al Par­
ţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., pre­ tidului Comunist Român şî sesiunii Marii A-
UNITATE FRUNTAŞĂ PE RAMURĂ zidata de tovarăşul Nicotae Ceauşescu, secre­ dunâri Naţionale.
Comitetul Executiv a adoptat, de asemenea,
tarul general al Partidului Comunist Român.
Au participat miniştri şi şefi ai unor organi­ măsuri de majorare a salariilor în perioada
zaţii şi instituţii centrale. 1971-1975, precum şi de creştere a alocaţiei
ratatul cultural din Lupeni a găzduit Prevederile cincinalului trecut au fost în­ In cadrul şedinţei a fost dezbătut şi adop­ de stat pentru copii.
iert adunarea festiva a reprezentanţilor sa­ deplinite cu aproape G luni mai devreme, tat proiectul planului cincinal de dezvoltare e- In continuare, Comitetul Executiv al C.C. al
lariaţilor din aceast& prestigioasă citadelă a timp in care minerii de la Lupeni au dat
cărbunelui românesc, prilejuită de decerna­ suplimentar economiei naţionale 288 500 tone conomico-socială a Republicii Socialiste Româ­ P.C.R. a hotârît să amine plata către stat a
rea. pentru a treia oară consecutiv, a Stea­ de cărbune. Prin depăşirea sarcinilor anuale nia pe perioada 1971-1975, îmbunătăţit în lu­ datoriilor băneşti şi in natură ale unor coope­
gului roşu şi Diplomei de unitate fruntaşă de plan — depăşire care numai in 1970 s-a mina indicaţiilor cuprinse in expunerea tova­ rative agricole de producţie, în sumă de circa
pe ramură in intrecerea socialistă pe tară ridicat la G0 000 tone cărbune — s-au extras 1,8 miliarde lei.
pe anul 1970, colectivului Exploatării minie­ peste prevederi 284 000 tone cărbune. Aceas­ răşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comi­
re Lupeni. tă realizare, apreciată pe drept cuvînt ca tetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernu­ Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R, a mai
Sutele de mineri participanţi la acest re­ cea mai valoroasă po întreaga Vale a Jiului, adoptat hotâriri privind sistematizarea şi dez­
marcabil eveniment din viata colectivului s-a obţinut în condiţiile unei ofensive gene­ lui din 25 noiembrie 1970 şi aprobate de ple­ voltarea Şantierului naval Constanţa, modul
au salutat cu căldură prezenţa la festivitate rale. mereu anipliîicalâ pentru creşterea nara C.C. al P.C.R. din 16 decembrie 1970.
a tovarăşilor loachim Moga, prim-secretar al productivităţii muncii şi eficienţei extracţiei, de utilizare a economiilor ce se obţin la lu­
Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R.. pe seama promovării tehnicii şi tehnologii­ Comitetul Executiv a hotârît ca proiectul pla­ crările de investiţii, precum şi in alte proble­
Petru Furdui. preşedintele Uniunii sindicate­ lor moderne, a metodelor avansate de orga­ nului cincinal să fie supus, spre dezbatere şi me ale activilâţîi curente.
lor din ramura mine şi energie electrică. Ion nizare şi conducere a producţiei. Datorită
Lăzărescu. adjunct al ministrului minelor, acestor preocupări, in 1970 productivitatea ------------------------------------------------------------- \
petrolului şi geologiei. Clement Negruţ. prim- muncii a fost cu peste GU0 kg de cărbune pe f
secretar al Comitetului municipal de partid post mai mare decit in 19G5.
Petroşani, Drincoveanu Pogea. preşedintele Deosebit de semnificative sînt realizările
Consiliului Judeţean al sindicatelor. Petru in domeniul progresului tehnic şi tehnologic.
Roman, director general al Centralei cărbu­ In 1970, mina Lupeni şi-a extins la 87 Ia
nelui Petroşani. sută ponderea extracţiei cărbunelui din aba­
Cîştigarea pentru a treia oară consecutiv taje frontale, peste 70 la sută din producţie
şi a patra oară in cincinalul trecut a ti­ s-a extras cu susţinere metalică, in timp ce
tăierea şi încărcarea mecanică în abataje a
tlului de colectiv fruntaş in industria car­ sporit de 97 de ori comparativ cu anul 19G5.
boniferă a ţării constituie pentru minerii Urmare a acestor progrese, eficienţa econo­ Manifestări consacrate aniversării
Lupeniului un succes de înalt prestigiu, o
mică a extracţiei a crescut substanţial, per-
performanţă inegalată pină acum a abne­ iniţind colectivului sfi acumuleze în anul tre­
gaţiei şi hărniciei, a tenacităţii, priceperii şi cut economii la preţul de cost in valoare de
dăruirii cu care detaşamentul mineresc de peste 4.2 milioane lei şi beneficii suplimenta­
la Lupeni s-a angajat şi a îndeplinit consec­ re de aproape 11 milioane lei.
vent şi exemplar sarcinile ce i-au revenit semicentenarului partidului
din programul elaborat de partid pentru La acest bilanţ remarcabil şi-au adus con­
dezvoltarea, modernizarea şi ridicarea efi­ tribuţia toţi cei peste 4 000 de muncitori,
cienţei producţiei de cărbune. S-au confir­ maiştri, ingineri şi tehnicieni ai exploatării
mat astfel, încă o dată, înaltele virtuţi mun­ care, in frunte cu comuniştii, au depus efor­ Ora schimbului la mina Lupeni. Un grup de mineri din „Oameni şi fapte"... tru micii vizitatori, imagini sînt autorii unei expoziţii de
citoreşti ale minerilor de la Lupeni, nobila turi şi strădanii intense, au muncit cu abne­ acest brav detaşament căruia ieri i-a fost decernai pentru a vii ale izbinzilor din anii în cusături româneşti şi de de­
tradiţie creată şi dezvoltată aici, sub condu­ gaţie şi entuziasm pentru îndeplinirea pla­ (reia oară, consecutiv, Steogul roşu şi Diploma de unitate frun­ care s-au născut şi au cres­ sene, intitulată „Imagini
cerea partidului, in anii bătăliilor revoluţio­ nului şi angajamentelor asumate în între­ taşă pe ramură se indreaptâ spre trenul personal care ii va ...este titlul unei largi ac­ hunedorenc".
nare şi ni construcţiei socialiste, pentru în­ cere. Din rindul colectivului se remarcă în duce spre diferite locuri de muncă din subteran. ţiuni, iniţiale de Consiliul cut. -Itinerarul parcurs Ie-a
mod deosebit brigăzile minerilor Petre Con­
făptuirea neabătută a politicii Partidului Co­ stantin, Vasile Caila, Pompei Cristian. Vasile municipal al Organizaţiei prilejuit imagini bogate pe „Partidul meu Iubit,
munist Romăn. Rusu, Constantin Sirop, maiştrii Ilănilă Gaş- pionierilor Petroşani, in ca­ care Ic înscriu in albumul
Toate acestea işl găsesc o strălucită expre­ drul manifestărilor închina­ „Oameni şi fapte".
sie in realizările excepţionale pe care co­ par, Dionisic Ambruş. Dumitru Folcscu, in­ Noi lucrări editoriale te sărbătoririi a 50 de ani mîtidria mea"
lectivul E.M. Lupeni le-a dobindit pe par­ ginerii Vasile IMarta, Gheorghe Modoi, Titus de la crearea partidului. Ac­
cursul cincinalului precedent, mai cu seamă Costache. Editura didactică şi peda­ Al 235000-lea ţiunea cuprinde un ciclu de Simpozioane, „Pionierii detaşamentului
in anul 1970. Informarea prezentată in adu­ gogică pregăteşte lucrările i excursii tematice, organiza­ nostru — ne scrie Nana
narea festivă de către ing. Dumitru Popeanăş, necesare obiectelor de studiu te cu pionieri la monumen­ Stan. preşedinta detaşamen­
directorul minei, evidenţiază în acest sens (Continuary^tn pag, a 2-ă) | autocamion te istorice şi obiective indus­ expoziţii tului clasei a IH-a A de la
remarcabile şi pilduitoare fapte de mun­ introduse recent in invâţâ- triale — construcţii ale so­ Şcoala generală nr. 4 din
mîntul profesional şi de cui-,
că. cietăţii socialiste. In aceste Fiii siderurgiştilor hune- Deva — au pregătit şi pre­
tură generală. Printre ele se zile s-au reîntors in Valea
află manualele montatorului românesc Jiului patru autocare la ale doreni participă la largi şi zentat in cinstea marii săr­
de aparatură electronică şi al căror ferestre fluturau cra­ bogate manifestări desfăşu­ bători de Ia 8 Mai. pe care
electromecanicului de aparate Zilele trecute, de pe banda vate roşii. Cu ele sute de rate în atmosfera caldă şi o intimpină cu entuziasm
de măsurat şi automatizări, ! de montaj a uzinei braşo- copii din aşezările miniere entuziastă premergătoare întreg poporul de pe cuprin­
mai multe studii de tehnolo­ i vene Steagul Roşu a cobo- sărbătorii din mai. Din re­ sul ţârii, un frumos pro­
gia meseriei, precum şi di­ rit cel de-al 235 000-lea au­ s-au reîntors dintr-o excursie latările profesorului Marius gram. El a inclus cintece şî
ce a avut ca itinerar: Bucu­
verse cărţi privind aparate­ tocamion înregistrat de Ia reşti—t)oftana—Braşov —Si­ Constantînescu aflăm că la poezii patriotice şi pionie­
le şi metodele de măsurat in începutul fabricaţiei şi pi­ biu. Muzeul de istorie a par­ Şcoala generală nr. 2 din reşti. dansuri populare din
sectorul termoenergetic, utili­ nă acum. tidului comunist, a mişcării Hunedoara salba de acţiuni zonele hunedorenc şi mon­
zarea calculatoarelor electro­ revoluţionare şi democratice e deosebit de bogată. Pionie­ tajul litcrar-muzical : „Par­
nice. controlul auto. In acest an, producţia u­ din România, Muzeul Dofta- rii claselor V-VII au tidul meu iubit. mindria
De asemenea, editura ore in zinei din Braşov va fi cu na au fost doar două dintre realizat şi prezentat cu suc­ mea". Spectacolul, prezentat
ces montajul muzieal-litcrar
1 000 de autocamioane mai
vedere tipărirea unoT^ lucrări mare decit anul trecut. Ca mărturiile luptei desfăşura­ „Te slăvim partid iubit", pe scena sălii festive a Li­
ceului pedagogic din Deva.
care sâ-i familiarizeze pe c- atare, au fost date in ex­ te de comunişti în anii grei iar cei din clasele VI-VH
levi cu probleme actuale de ploatare instalaţii comple­ de luptă din perioada cil au organizat un simpozion a fost, de fapt, un sincer şi
economie concretă, cum sînt : partidul activa în ilegalitate, cald omagiu pc care noi.
xe pentru transportul ma­ cu tema : „I)in lupta eroilor
ştiinţa conducerii şi a orga­ terialelor. noi linii automa­ mărturii care au impresio­ clasei muncitoare". Un reu­ pionierii detaşamentului cla­
nizării, gesliunea întreprinde­ te de prelucrare a motoru­ nat profund pe copiii Văii şit concurs, in care pionie­ sei a lll-a A. l-am adus
rii moderne fondurile de in­ lui, o unitate de tratamen­ Jiului Portretul întinerit prin rii s-au întrecut în a portre­ partidului părinte, ca răs­
vestiţii. sistemul informaţio­ te termice Şi galvanizări şi arhitectonica nouă a Capi­ tiza oraşul lor cu culorile puns grijii ce ne-o poartă,
căpătate în anii ultimului
nal. principalii indicatori ai : parţial o mare turnătorie talei, a oraşului de la poale­ cincinal, l-au oferit pionie­ copilărie» fericite de care ne
Moment solemn. Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură a intrat, pentru a statisticii economice şi altele. j de fontă. le Tîmpei, a constituit, pen- rii clasei a IV-a şi tot ci bucurăm".
treia oară consecutiv, in posesia minerilor din Lupeni. |
(Agerpres) ^ - J

Un nou succes al j
constructorilor

| de utilaj minier j
i lorului pe care îl acordă şi rul tractoarelor şi al maşini­ tarlaua „Cîmpul Rapolţelu-
Colectivul Fabricii de stllpi • In ultimele zile, constatîndu-se câ sînt condiţii favo­ Chiar şi o singură zi contează !
< hidraulici dc la Vulcan intim - • rabile, numărul unităţilor în care s-a trecut la semănatul controlului pe care il exerci­ lor agricole pe care le avem. lui", care are o suprafaţă de
j plnâ glorioasa aniversare a se- • tă asupra activităţii consili­ de starea terenului, precum 35 ha. De mîine, ne spunea
I m ieentenarulul partidului cu ■ porumbului a crescut vertiginos. Succesul deplin al ac­ ilor de conducere şi specialiş­ şi de agrotehnica fiecărei Deşi în atmosferă tempera­ mijloace pentru a însâmînta
i succese rem arcabile. Datorită • ţiunii impune însă o organizare exemplară a muncii, fo­ şeful secţiei de mecanizare, tura este puţin maj scăzută, cu porumb cele 250 ha plani­
I activităţii inventive a specia- tilor, lucrările din campania culturi, clnd să înceapă şi tractoristul Virgil Crişan, în­
I liştilor. a început fabricarea a ­ losirea cu randament maxim a timpului bun de lucru şi agricolă de primăvară sc des­ cînd să se termine fiecare lu­ cepe semănatul cu maşina aproape peste tot în ultime­ ficate pînâ la sfîrşitul acestei
! grefatelo r de pom pare pentru le zile temperatura în sol s-a luni, dar nu trebuie uitat câ
i acţionarea centrală o stllpllor. a mijloacelor mecanizate. făşoară în ritm susţinui. crare. adică cîte zile sînt ne­ S.P.C.-6 într-o tarla de 70 ha. menţinut în jurul a 10°C. Sînt fiecare zi de întîrziere se sol­
i care plnă acum s-au adus din Tinînd seamă de condiţiile cesare şi cu ce viteză se poa- făcînd totodată şi jerbicida-
i im port. P rim ul lot dc 10 stllpi ■ In cele ce urmează prezentăm citeva aspecte privind roncrele din cooperativele to lucra. Membrii comitetu­ rea asigurate aşadar condiţii fa­ dează cu pierderi irecupera­
i echipaţi cu instalaţii hidraull- j fetul cum s-a pornit şi se lucrează la semănatul porum­ Important dc reţinut este vorabile trecerii din plin Ja bile dîn producţie, lată un
i ce de acţionaro, executate In : noastre, consultînd cadrele de lui comunal de partid şi ai însâmînţarea porumbului. motiv — şi nu cel mai neîn­
j uzină a Intrat In probe t e h - : bului. * specialişti — ne spuneau to­ consiliului popular au fost re­ faptul câ datorită măsurilor
: nologlce. varăşii Emilian Dobîrcâu, se­ partizaţi pe cooperative şi luate toate cele trei coopera­ — Iniţial stabilisem ca azi semnat — care trebuie să de­
i T lnăra unitate industrială de Buna organizare îşi spune cuvîntul tive agricole — Bobîlna, Foit (14 aprilie a.c. — n.n.), să în­ termine consiliul de conduce­
{ la Vulcan, unica In felul cl In cretarul comitetului comunal chiar pe brigăzi pentru a a­ cepem şi noi semănatul, dar re al C.A.P. să intensifice rit­
ţară, a produs $i furnizat unl- de partid, şi loan Filip, pri­ juta la buna organizare şi şi Rapoltu Mare — sînt a­ au intervenit unele modificări mul de lucru mai ales la pre­
t taţilor m iniere In perionda ca ­ In cooperali vele agricole de măsurilor stabilite de comite­ marul comunei, am înlocmît desfăşurare a muncii, pentru proape gata cu pregătirea te­
: re a trecut de la începutul a ­ în program — ne spunea Ro­ gătirea terenului deoarece, pî­
i nului, mal m ult de 4 000 Milpl producţie de pe raza comu­ lui comunal de partid şi con­ un plan de acţiuni în care am ca organele de partid şi de renului pentru însâminţarea man Suciu, şeful secţiei de nâ ieri. nu s-a asigurat decît
: hidraulici. Ca rezultat al creâ- • nei Rapoltia Mare, datorită siliu! popular comunal, nju- stabilit, în funcţie de numă­ stat comunale să cunoască în porumbului. La C.A.P. Rapol­ mecanizare de la C.A.P Geoa- suprafaţa ce se poate însâ-
1 rit producţiei indigene de ast- ; orice moment care este situa­ tu Mare toate cele 185 ha
i fel de utilaje, s-a generalizat • giu. mînţa în cel mult trei zile cu
susţinerea cu stllpi hidraulici ţia în flecare cooperativă şi destinate culturii porumbului Ni s-a explicat câ o maşină o singură maşină. Intenţia
i in S0 abataje frontale dc la • să poată interveni alunei cînd pentru boabe, cît şi cele 25 ha S.P C. 6 a fost trimisă la exprimată de şeful secţiei t
1 nunele din v alea Jiului, cu o j
• lungime a liniei de front de • se ivesc greutăţi. De aseme­ pentru porumb siloz sînt pre­ C A P. Cigmău şi în locul ei „este în interesul nostru să
1 3 roo m. A. început aplicarea j nea, fiecare unitate are un gătite. Demn de menţionat s-a adus alta nouă de la 11 ia. obţinem producţii cit mai
acestui procedeu m odern şi c- : plan operativ care cuprinde esle câ s-a acordat o atenţie Trecuse însă o zi întreagă şi mari, de aceasta deptnzînd şi
I ficlent dc susţinere, cu stllpi ■
i hidraulici de Valea Jiului, la ; toate lucrările pe care trebuie sporită fertilizării solului. aceasta nu era pusă în stare cîştigul mecanizatorilor" se
I Întreprinderea minieră Ţobca, ; să le execute în aceasiâ cam­ Aşa se face câ mari suprafe­ va materializa în fapte, bine­
j precum şi In bazinul minier panie. ţe au fost fertilizate cu gunoi de funcţionare. înţeles. cu condiţia ca semă­
I al Motrulul. Este adevărat câ unitatea natul să se efectueze în epoca
■ Este im portant dc precizat • Lucrînd în mod organizat, de grajd şî îngrăşăminte chi­
• că utilizarea stllpilor hidraulici : folosind cu randament sporii mice. ceea ce va permite de­ dispune de suficiente forţe şi optimă.
: la susţinerea abatajelor cu : capacitatea maşinilor şi trac­ păşirea producţiilor planifi­
: front lung do lucru prezintă o : Dacă aşa vrea mecani zalorul...
i scrie de avantaje. Aceştia se : toarelor, în schimburi pre­ cate pe unitatea de suprafaţă.
t m anipulează mal uşor şi mai lungite. asigurînd o mai bu­ Aşa cum ne-am stabilit, ne
! rapid, scade consum ul dc m a- MB nă participare la muncă — spunea secretarul comitetului Din discuţia purtată cu pre­ cooperativei. dnr n-a sosit pî­
j tcrlal lem nos ş! creşte produc- j ne spuneau interlocutorii comunal de partid. însâmîn- şedintele cooperativei agrico­ nâ acum (era aproape era 18
: tivltatca m uncii la operaţiile noştri — am reuşit să fim cu tarca culturii porumbului o le din Pişchinţi, tovarăşul — n.n.).
j de arm are cu aproxim ativ 30 Gheorghe Uriţescu. am aflat Înainte de ora 18 tractoris­
lucrările agricole din această vom încheia pe întreaga su­
s la sută, com parativ cu rezulta- j campanie la zi. In ziua de 14 prafaţă de 358 ha pe care o că nîcî la această dată nu tul Nicolae Pinle venise cu
tele obţinute prin m etoda sus- j s-au terminat de plantat cele tractorul din cîmp. deşi lu­
aprilie, pe ogoarele C.A.P. au planificată cooperativele
ţinerii cu stllpi metalici eu Rapoltu Mare s-a trecut la 15 ha destinate culturii carto­ crările de pregătire a patului
frecţlune. Se creează premisele i noastre, pînâ la data de 25-20 filor. In ziua de 14 aprilie, germinativ sînt râmase în ur­
însâmînţai'ca porumbului. aprilie. Sînt toate condiţiile
folosirii cu rand am en t sporit ! plantatul a fost întrerupt din mă. Cu toate insistenţele pre­
Mecanizatorii Nicolae Gligor — dacă se va lucra cu aceeaşi
a m ijloacelor dc tăiere şl in- : nou dîn cauza lipsei seminţei. şedinţi ui cooperativei n-a
eărcarc m ecanică in abataj şl i şi Ion Bălos. împreună cu Intensitate — ca semănatul
a transportoarelor cu raclctc j Pe ogoarele fermei nr. 6 din Mintia a I.A.S. Simeria se lucrează intens la insâminţarea Duca Oance^j, şeful secţiei dc porumbului să se termine în — A plecat un tractor cu
| de m are capacitote. porumbului. Foto : V. ONOIU mecanizare, semănau porumb limitele epocii optime şî la remorcă de la ora 10 la Orâş- (Gofltinuor# in pog.‘ a 2-a)
tie să aducă cartofi de la A-
cu două maşini 2-S.P.G.-2 în termenele prevăzute. grosem, spunea preşedintele