Page 54 - Drumul_socialismului_1971_04

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5060 • VINERI 16 APRILIE 1971

F E R O V I A R I I

dar an fost egalate şl cl«-
Staţia C.F.R. Simeria are s-ar fi adăugat pagube ează in primele rinduri ale jencele au terminat prima
rezultate valoroase. Această imense. Regionala C.F.R, Ti­ muncii neobosite, in marea H A N D B A L repriză cu «n avantaj de
carte de vizită ne tentează mişoara i-a mulţumit pen­ întrecere închinată semicen­ două goluri I 7-5.
să descoperim cauzele care tru conştiinciozitatea sa e­ tenarului partidului, care au După reluare, Jiul a e-
le-au generat. Întrebarea xemplară, pentru hotărîrea contribuit, In primul trimes­ La un pas voltial mai bine, a înscris 4
noastră, adresată lui Mihai cu care a pretntlmpinat pe­ tru al acestui an, la expe­ goluri faţă de numai 3 ale
Vasilică, inginer principal, ricolul din proprie iniţia­ dierea peste plan a unei de divizia B gazdelor, insuficient însă
a avut un răspuns laconic.' tivă. cantităţi de 918 tone marfă, pentru a egala scorul pri­
— Capacitatea profesiona­ ...Urmează o pauză. Tăce­ la depăşirea sarcinii statice In vara anului trecut, mei reprize. Astfel, Jiul Pe­
lă a oamenilor, racolată la rea îmbracă forme diferite. pe osie in medie cu 0,65 to­ handbaliştii de la Ştiinţa troşani a pierdut prima par­
o conştiinciozitate deplină. Gtndim fiecare Oi felul nos­ ne, la reducerea cu 6,24 la Petroşani părăseau divizia tidă a returului, în deplasa­
Rămas in derivă, repor­ tru ptnă clnd preşedintele sută a staţionării vagoanelor B după mulţi ani de partici­ re, la limită, 10-9. în faţa
terul a făcut următoarele (cumulată). Şi nici nu se pare — la un nivel calitativ unei echipe hotărîte sâ pro­
constatări: a) forma intero­ putea intîmpla altfel deoa­ moveze în divizia A.
gativă de comunicare nu-şi rece capacităţile de trans­ bun. Dar nu i-a cuprins dez­ Jocul echipei oaspete a sa­
dovedeşte întotdeauna efi­ port au fost mai bine core­ amăgirea iremediabil. Eî tisfăcut. însă, mai ales în
cienţa; b) răspunsul „la ge­ Bloc-notes late cu întreprinderile bene­ şi-au continuat pregătirile, repriza secundă cînd s-ao a-
neral“ presupune o simplă... ficiare, iar pentru depăşirea au activat cu deplin succes pârat mai bine, au atacat
bună intenţie. Constatările sarcinii statice pe osii s-au in campionatul judeţean şi mai curajos, au şutat mai
reporterului au rămas insă comitetului sindical de repartizat la încărcare va­ au obţinut dreptul de parti­ mult la poartă.
in fază incipientă deoarece la Complexul C.F.R. Simeria goane de capacitate mare, cipare la barajul de promo­ Golurile au fost înscrise
interlocutorul, sesizind ob­ intervine. adecvate specificului mărfii. vare în divizia B. Intre de Mia Domşa — Costea 4
servaţia, ne-a pus, la rîndul De asemenea, accelerarea timp. antrenorul Nicolae
său, o întrebare : — Feroviarii noştri cunosc expedierii vagoanelor incăr- Barabaş s-a transferat la (toate din lovituri de la 7
— II cunoaşteţi pe Iosif îndeaproape atribuţiunile ce cate-descărcate prin folosi­ Cluj. Conducerea echipei a metri), Ghi(â 3. Maier 3
Tomn ? le revin. Aşa după cum spu­ rea locomotivelor din grafi­ fost preluată de Vasile pentru Jiul, de Vidu-Floro-
___ 7 I nea tovarăşul Mihai Vasili­ cul de circulaţie (Simeria— Mărgulescu, wnul dintre ve­ ianu 3. Simon 3. Cserveny 2,
— Ei, bine. Să vă poves­ că, munca lor de mare răs­ Simeria-triaj) a dus la re­ teranii formaţiei şl lucruri­ Bîrlea şi Pârâu pentru gaz­
tesc. • In ziua de 13 martie pundere nu poate fi desfă­ ducerea staţionării vagoane­ le şi-au continuat cursul de. Autoarele golurilor au
a.r., frinarul Joşii Toma de­ şurată fără o conştiinciozita­ lor. normal, pe drumul reîntoar­ fost. de fapt, şi cele mai
servea trenul direct de mar­ te sporită. Pe firul acestei ...La cartea de vizită a fe­ cerii în „B“. In zilele de II- bune jucătoare ale echipe­
fă nr 21754 pe ruta Arad— observaţii, amintesc de im­ roviarilor de la Simeria se 12 aprilie a.c. s-a consumat lor respective A arbitrai
Simeria. Datorită capacităţii piegaţii de mişcare Octavian mai pot adăuga condiţiile la Oradea prima fază elimi­ O. Schuster din Sibiu.
sale profesionale şi atenţiei Raica, Ion Moraru II, de şe­ depline de siguranţă şi re­ natorie. sistem tur-retur. Echipa Jiul deţine o for­
pe cam o acordă misiunii fii de manevră Dan Venia- gularitate a circulaţiei tre­ Adversara Ştiinţei Petro­ mă bună care ne dă spe­
încredinţate a observat, la win şi Ion Zaharia, de şefii nurilor. Este vorba de ceea şani a fost tot o fostă divi­ ranţe în evoluţii superioare
plecarea din staţia Arad, de tren Ion Părău şi Cornel ce spunea inginerul Mihai MINERII DE LA LUPENI AU CIŞTI6AT PENTRU zionară B — Voinţa Baia în partidele care urmează.
prezenţa unui sabot de mi­ Filimon, de magazinerii Dor- Vasilică: „aici, capacitatea Mare. In primul meci, stu­
nă uitat la roata unui va­ lea I.azăr şi Ion Haţcgan... profesională a oamenilor se denţii au condus cu 25-14, a
gon. Iosif Toma şi-a dat sea­ Din precizările preşedin­ doua partidă revenindu-le
ma de situaţie şi a tras sem­ telui desprind că lista aceas­ armonizează deplin cu con­ A TREIA OARA CONSECUTIV STEAGUL ROŞU
nalul de alarmă, oprind tre­ ta rămtne deschisă, că la ştiinciozitatea lor exempla­ tot lor ca 24-11. Astfel, un
nul In felul acesta a evitat staţia C.F R. Simeria slnt ră", nou pas spre dizivia B a
o deraiere sigură la care numeroşi acei care se situ­ DIM1TRIE OZANA fost făcut. Antrenorul Va­ Ştiinţa Petroşani
sile Mărgulescu ne spunea
Şl DIPLOMA DE UNITATE FRUNTAŞĂ PE RAMURĂ că toţi jucătorii folosiţi au speră la mai mult
dat satisfacţie, demonstrînd
Deşi vremea a fost destul paza contra Incendiilor la bu­ lor nesnpravegheate sau fă­ dorinţa unanimă de reveni­ Campionatul diviziei B de
de capricioasă, primăvara s-a nurile pe care Ie deţin sau cute pe vint puternic în o­ loacltim Moga a transmis mi­ mineresc din citadela carbo­ re în divizia B. baschet masculin şi-a con­
instalat, în sfîrşit, cu drepturi administrează, tot» cetăţenii biective. curţi, lîngâ case, nerilor cele mai călduroase niferă a Lupeniului. Acelaşi lot de jucători al sumat duminică cea de-a
depline să ia măsuri hotărîte pentru şuri, grajduri sau în apropie­ (UlfllOr* din pag. 1| felicitări şi urări de sănătate Dind glas sentimentelor de Ştiinţei — Loy, Cosma, două etapă a returului. Du­
O dată cu sosirea acestui a­ prevenirea şi combaterea in­ re de linia pădurilor. şi fericire din partea biroului neţărmurită dragoste şi ata­ Cioară, Dan, Lupui, Mastici, pă cum se ştie. judeţul Hu­
notimp, pericolul incendiilor cendiilor în perioada de pri­ Jocul copiilor cu focul tre­ Comitetului Judeţean de par­ şament fa(ă dc gloriosul nos­ Ion Constantin, Chiriac, nedoara esle reprezentat în
creşte foarte mult. Omul este măvară. buie să fie interzis cu desă­ Inmînînd Steagul roşu şi tid. Vorbitorul a relevat sem­ tru partid şi conducerea sa Braşoveanu. Albu, Fancsaly această competiţie republi­
tentat să trateze cu mai mul­ Conducerile obiectivelor, vârşire. )uîndu-se măsuri Diploma de unitate fruntaşă nificaţia deosebită a conferi­ înţeleaptă, minerii partici­ şi Belketi — va fl prezent cană de către formaţia Şti­
tă indiferentă diferitele mij­ comisiile de prevenire şl stin­ pentru educarea acestora prin pe ramură, tovarăşul Petru rii distincţiilor colectivului panţi la adunarea festivă au şi la turneul final de califi­ inţa Petroşani, pregătită dc
loace de încălzit de care s-a gere din întreprinderi şi loca­ intermediul şcolilor, grădini­ Furdui a adresat colectivului minei Lupeni, in aceste zile adresat o telegramă Comite­ care pentru divizia B. care proî. Teodor Szilagyi. In
servit pe timpul iernii : în lităţi, pompierii angajaţi şî ţelor etc. felicitări pentru ciştigarca de amplă şi profundă emula­ tului Central al Partidului va avea loc la Reghin în zi­ turul campionatului, Ştiinţa
pentru a treia oară consecu­
curţi şi pe cinip se adună voluntari trebuie să treacă Munca de propagandă pc.î tiv a distincţiilor, indemnînd ţie creatoare generată de a­ Comunist Român, tovarăşului lele de 9-10-11 mai. Pînâ a- a avut o comportare mulţu­
gunoaie, iar la resturile re­ neîntîrzîat la verificarea cu trebuie să fie dusă de către la intensificarea strădaniilor propierea marii sărbători a NICOLAE CEAUŞESCU. In tuncl — handbaliştii de la mitoare. Acum, in retur, se
zultate li se dă foc în prezen­ atenţie a punctelor vulnera­ toţi factorii şi cu toate mij­ şi preocupărilor colective pen­ gloriosului semicentenar al telegramă, printre altele, se Ştiinţa se pregătesc cu se­ pare că şi-a sporit exigenţe­
loacele, cu accent pe comba­ tru dezvoltarea succeselor în Partidului Comunist RomAn. spune: „Izbînzile dobindite riozitate şi speră ca evolu­ le faţă de ea însăşi, vizînd
terea neglijenţelor în specia! acest an de început al noului Aceasta semnifică încă o dată de colectivul nostru, pentru ţia lor sâ răspundă grijii pe un loc mai bun în clasa­
în această perioadă cînd cincinal, in marea întrecere inalta preţuire pe care parti­ care ni s-au acordat valoroa­ care le-o poartă conduce­ ment. Prima etapă a returu­
sele distincţii, le oferim cu
dul şi statul nostru o acordă
Măsuri eficiente pentru excursioniştii, ciobanii popo­ închinată semicentenarului muncii minerilor, faptul că neţărmurită bucurie partidu­ personal preşedintele clubu­ Studenţii nu evoluat în de­
rea C.S.U. Ştiinţa Petroşani,
lui a avut loc în 4 aprilie.
sesc în preajma pădurilor.
partidului.
O primă măsură de comba­ Adresind minerilor de la minerii de astăzi ai Lupenilor lui nostru drag, ca un oma­ lui — dr. Ing. Nicolae plasare, întilnind la Mediaş
— asemenea înaintaşilor lor
Iliaş. La acest turneu final
locală Ştiinţa. Cele
tere a unor eventuale incen­ Lupenl felicitările conducerii — sînt in primele rînduri ale giu de ziua aniversării a 50 îşi vor disputa şansele patru echipa omonime au jucat
două
dii este întărirea autoapărării
prevenirea incendiilor obiectivelor şi localităţilor, Ministerului Minelor, Petrolu­ clasei noastre muncitoare, a- de ani de la crearea sa. echipe, cîştîgâtoare ale fa­ egal, dar spre sfirşitul în­
multă vreme de la egal la
Asigurăm conducerea par­
lui şi Geologiei, tovarăşul Ion
zelor Interjudeţene.
ducîndu-şl o contribuţie
prin repararea şi punerea în
de
stare de funcţionare perfectă Lăzărescu a arătat că rea­ preţ la înflorirea multilate­ tidului, pe dumneavoastră Cum s-ar spune, Ştiinţa tâlnirii gazdele şi-au impus
a mijloacelor Iniţiale de stin­ lizările anului 1070 trebuie să rală a patriei. personal, scumpe tovarăşe Petroşani este la un pas de superioritatea, detaşîndu-se
...fericire (divizia B).
in anotimpul de primăvară gere, a celorlalte utilaje din constituie pentru colectiv o Subliniind că succesele din Nicolae Ccauşescu, că nu vom în cîştîgâtoare Rezultat :
73-61 pentru Ştiinţa Mediaş.
dotarea formaţiilor civile de
precupeţi nici un efort pen­
pompieri, prin asigurarea sur­ bază solidă de pornire în în­ ultimul an al cincinalului V. DANESCU Eşecul nu i-a descurajat
selor de alimentare cu apă şi făptuirea marilor prevederi trecut cunosc o nouă confir­ tru a îndeplini în condiţii opti­ pe studenţi, ci l-a mobilizai
me sarcinile primului an al ac­
a căilor de acces spre acestea. ale actualului cincinal. Apre­ mare prin rezultatele remar­ Prima etapă mai mult în vederea celei
ta vîntului, devenind astfel bile care pot provoca incendii, Pe această linie, organizarea cieri elogioase la adresa co­ cabile dobindite fn acest în­ tualului cincinal, conştienţi că de-a doua etape, în ca­
surse sigure de incendiere a la controlul fiecărei gospo­ măsurilor pentru observarea prin roadele eforturilor noas­ a returului re întîlneau la Petro­
altor bunuri materiale. dării cetăţeneşti, spre a se şi anunţarea Imediată a in­ lectivului au rostit de aseme­ ceput de cincinal, vorbitorul tre din adâncurile minei, prin şani pe fosta divizionară
La cele de mai sus. se n- înlătura toate cauzele posibi­ cendiilor Izbucnite asigură o nea tovarăşii Petru Roman şi a adresat colectivului urarea miile de tone de cărbune ce A fost reluat şt campiona­ A şi principala pretendentă
daugă şi jocul nesupravegbeat le de declanşare a focului. intervenţie promptă şi eficace. ing. Vasile Ciriperu, director de a obţine realizări de mai tul diviziei B de handbal. la revenirea în prima divi­
a! copiilor, care fericiţi efl Important in această acţiu­ Este necesar ca pe linia tehnic al Centralei cărbune­ înalt prestigiu in îndeplinirea le vom furniza suplimentar e- In prima etapă a returului zie — Crişul Oradea. De
pot din nou să alerge în voie ne este că măsurile stabilite pazei contra Incendiilor să se conomieî naţionale, vom con­ — duminică II aprilie — e­ data aceasta — duminică II
sînt atraşi de miracolul seîn- pentru remedierea defecţiuni­ manifeste mai multă exigen­ lui Petroşani. sarcinilor ce le revin, de a tribui la înfăptuirea măreţu­ chipa feminină Jiul Petro­ aprilie — elevii pi*>f. Teo­
tcilor, al focului. lor trebuie să fie urmărite cu tă faţă de unii salariaţi sau Mulţumind pentru această spori şl mai mult valoarea şi lui program de dezvolta­ şani a jucat la Cluj. cu for­ dor Szilagyi au prestat un
Caracteristic acestei primă­ alen(ie pentru n fl îndeplini­ cetăţeni, care deşi cunosc mă­ nouă dovadă a preţuirii hăr­ strălucirea nobilelor tradiţii re şi înflorire multilatera­ maţia locală Universitatea. joc foarte bun, depâşindu-şi
veri pentru judeţul nostru te integral, iar acolo unde surile şl regulile de preveni­ niciei minereşti tovarăşii Pe­ muncitoreşti ale colectivului lă a României socialiste1*. Am urmărit un joc plăcut, adversarii cu scorul de 5R-
este că în această iarnă căde­ este posibil, pericolul de in­ re a Incendiilor le Ignoră în tre Constantin şi Vasile Ruşi- interesant, cu faze specta­ 55. Orâdeniî au venit la
rile de zăpadă au fost relativ cendiu să fie înlăturat pe mod repetat fără să se gîn- toru, şefi de brigăzi, şi ing. culoase la o poartă şl la Petroşani decişi sâ ia punc­
mici. ceea ce în prezent mă­ loc. deascâ ia nenorocirile pe care Gheorglte Modoi s-au an­ alta, cu multe goluri. Fără te, au evoluat chiar destul
reşte pericolul de incendiu, în Măsuri deosebite trebuie le pot provoca In această pri­ gajat in numele întregului îndoială, gazdele porneau de bine, dar n-au avut forţa
special la păduri. De allfel. a- luate în sectorul zootehnic, la vinţă, pe lingă organele de favorite. Şi nu doar fiindcă necesară sâ se detaşeze în
tîl la gospodăriile cetăţeneşti T A S. şi C.A.P. cu accent pe p.c.i. ale M A I. împuternicite colectiv să cinstească mă­ CINEMA jucau pe teren propriu, cl ciştigâtori, plecînd cu şanse­
din mediul rural, cît şi ia pă­ adăposturile de animale şi să aplice sancţiuni potrivit reaţa sărbătoare de la 8 mai ales pentru faptul că nu le de cîştigare a campiona­
duri. cu toate măsurile bune depozitele de furaje, precum Legii nr. 32 şi II C.M 2285/60, Mai cu cele mai înalte reali­ au fost învinse de multe e­ tului serios diminuate Gaz­
luate pînâ acum au şi avut şi în sectorul S.M.A., cu atît acest drept mai aparţine şl zări in sporirea producţiei de DEVA: Mexic •70 („Patria*); tape la rînd, fiind candidate dele au avut cei mai buni
loc incendii, mai multe ca mai mult. cu cît în acest an. unor împuterniciţi ai între­ cărbune şi a productivităţii DumlnlcA la o ra 6 („A rta”) ; principale la cîştigarea se­ oameni în Bochiş, lanoşiga.
număr fată de perioada co­ unele din aceste unităţi au prinderilor. consiliilor popu­ SIM ERIA: St&pln pe situaţie riei. Dar elevele profesoru­ Dorin Ilea, Şturek.
respunzătoare anului expirat. fost reamplasate pe teritoriul lare şi primarilor muncii, in creşterea eficien­ 17.00 TeleşcontA. Clctul de eml- („M ureşul"); HUNEDOARA : lui Eugen Bartha le-au o­ In etapa a 11I-a — duminică
BAleţl buni, băieţi răi („Slde-
Fa(ă de situaţia existentă, judeţului. tei întregii activităţi extrac­ slunl-consultaţll pen tru e ­ r u rg is tu l" ); Medicul de la asl- pus o rezistenţă dîrză de-a 10 aprilie — Ştiinţa Petro­
xam enul de adm itere tn
este necesar ca toate organe­ O atenţie deosebită în a- Lt. col. VALENTIN POPA tive. InvftţAmlntul superior. L i­ g u r lri („C onstructorul"); CA- lungul întregii partide şi şani va întilni, la Timişoa­
LAN: M oartea
unul birocrat
le care, potrivit legilor în ccaslâ perioadă trebuie să comandantul grupului de Luînd cuvintul in încheie­ teratu ra ro m â n ă : Scriitori („11 Iu nie"); TELIUC: S o are­ puţin a lipsit să plece de la ra. echipa Utilajul din loca­
vigoare, au în sarcina lor şi se acorde interzicerii focuri­ pompieri al jud. Hunedoara rea festivităţii, tovarăşul paşoptişti. Istorie: Orln- PETROŞANI; Cinci pen tru In­ Cluj măcar cu un punct. litate.
le vagabonzilor
(„Minerul") ;
dulrca sclavagista pe te­ fern („7 N o iem brie"); Răz­ Oaspetele au deschis scorul,
b u n area Sflntulut („R ep u ­ au luat conducerea cu 2-0, DAN VRINCEANU
ritoriul României ;
blica"); L U PEN I: Mihai Vitea­
zul — seriile I-U („C u ltu ral");
18.00 C lm ln u ! i Mihai Viteazul - acriile f-II
Sînt condiţii prielnice pentru un de­ 18,50 Lum ea copiilor. In v a­ trecerea („Minerul"); Monştrii sâplăm lnll — T heodor Rogalskl;
(„M uncitoresc"); LONEA: P e ­
cantă... ia circ !|
(„7 Noiembrie")! ANINOASA:
Căsătorie In stil grec („M un­ 14,30 CIniece do dragoste cu Ro-
dtca Dlma, Ana M ăria şi ion D u ­
19.10 T ragerea Loto ; citoresc"); PETRILA : Marele ca; 13,00 Buletin de ştiri: 1S.0S Re­
sem n albastru („M uncitoresc"); vista econom ică; 15,J0 Pagini vo­
maraj alert la sem ănatul porumbului 19,20 l 001 de seri ; VULCAN: Ş arad a („M uncito­ cale şl orchestrale din muzica de
resc"); URICANI: O peraţiu n ea
19.30 T elejurnalul de 9earA ; „L eontine" („7 Noiem brie”); PROGRAMUL I: 8.00 D e la 6.00 estrad ă; 1C.00 Radiojurnal; iG.15
PENTRU 2â ORE BARBATENI: Noaptea nunţii la 0.30; 0.30 Memoria pAmlntulul Muzică de p ro m e n a d ă ; 16,30 Me­
20.00 S0 de an! In 50 dc evo­ In ploaie („6 August"): ORAŞ- ro m ân esc (re lu a re ); 10,00 Buletin lodii de Nicolae K irculescu; 10.5Q
Publicitate radio; 17,00 P en tru p a ­
— n.n.), a plecat de la ora nu or fi dus o la secţie la Vreme* se m enţine rclallv cări ; T IE : Cîm ccele mărit („P atria"); de şuri; *10.03 Popas folcloric tn trie; 17,30 Conceri d e m uzică
judeţele Dîmboviţa şl M ureş: 10.30
fdto -peş; 13.30 şi nu l-a mai văzut ni­ Turdaş. reee, eu cerul schimbAlor; Izo­ 20.10 Ecran rom ânesc : „RAsu- Ja n d a rm u l se însoară („Fla­ Fonoteca pentru copil; 11,00 Bule­ pop u lară; 18.00 Orele serii: 20.00
lat vor cădea preclpilapl sla­
meni pînâ luni. Numai Nicolae Deplasindu-ne la locul de be. Vinlul va sufla slab piuă nâ Valea*4 ; căra"); CEOAGIU-BAI: In a r ­ tin de ştiri; 11,05 Din m uzica po­ Tableta de seară; 20.05 Zece m e ­
V aga­
şiţa nopţii;
HAŢEG:
lodii preferatei 20.40 Cîntâ Marla
Mărginean a rămas şi a lu­ paivare a utilajelor agricole, la potrivii ritn nord şi nord- 21.30 P an o ram ic ştiinţific ; bondul — seriile I-II („Popit- poarelor; 11.tS Consultaţie Juridi­ C io b an ii; 20.55 $ti!nţa )a 7.1; 21,00
că; 11,25 T ezau r ro m ân esc; 12.00
crat şi duminică « I . T em p eratu ra m ax im ă va la r“| ; BRAD: P e luciul gheţll F orm aţia Ion C allstrache; )2,t0 Bijuterii m uzicale; 21.25 P.C.R —
mai vrut să meargă la discuit. am constatat că semănătoarea fi cuprinsă Intre 6 şi 12 grn- 22.00 Recital Cliff Rlcliard ; („Steaua ro şie"); GURABAR- Un Interpret şl rolurile sale — 50. Consem nări de Paul Popescu
Conducer ile secţiei şi S.M.A. 2-S.PC.-2 se afla stocată la Z A ; T lffany m em o ran d u m Blrglt Nllsson: 12,30 Intllnlre cu N eveanu; 21,30 Revista şlagărelor;
— E tare indiscîplinat a­ ce părere au despre atitudi­ cîţîva paşi de sediul coopera­ dc, iar m inim a Intre m inus 2 22,40 T elejurnalul de noapte. („M inerul"); ILIA: D-ale c a r ­ m elodia populara şl Interpretul 22.00 Radiojurnal; 22.3(1 Concert d e
cest tractorist — spunea pre­ nea acestui mecanizator — tivei Inginerul şef a) C.A.P., şi 3 grade. navalului şi Baricada vie („Lu­ preferat; 13,00 R adiojurnal; 13.15 seară; 22,53 M oment poetic; 23.00
mina").
(c o n tin u a re );
Concert de seară
A vanp rem ieră cotidiană; 13.27 R e­
şedintele Face numai ce vrea Nicolae Pinte — indiscipli- Parasehiva Cismaş. plecase bus m elodii; 14,00 Compozitorul 24.00 Buletin de ştiri; 0,03—6.00 E s­
trada nocturnă.
el. Sîmbăta trecută (10 aprilie nat 7 cam devreme din unitate. Din
discuţia purtată cu preşedin­
Fără convingerea necesară tele cooperativei am înţeles
însă că nu s-a făcut proba
Cooperatorii din Spini şi-au a venit fără prea multă con­ maşinii şi nu s-a stabilit cu Medicul vă sfătuieşte depozita sub formă de gră­ re totală a modului de viaţă, bişnuite sâ mânînce des $1
simi);
planificat să însâmînţeze 100 vingere ! exactitate densitatea plantelor — leziuni ale sistemului precum şi o considerabilă re­ mult. Un regim alimentar e­
— Mîine (15 aprilie a c. — la hectar, deşi urma ca a ducere a speranţei de viaţă. chilibrat previne apariţia dia­
hectare cu porumb. L-am în­ n.n,), dacă ţine vremea bună, doua zi să se Înceapă semă­ nervos central. Complicaţia cea mai de te­ betului.
trebat pe preşedintele unită­ Maladia este cunoscută de E. L. Scott, J. Murlin, J. Klci- Pot apare si gllcozuri ne­ mut a fost coma diabetică, Se ştie, de asemenea, că e-
ne apucăm de semănat. natul (I). multă vreme, dar s-a igno­
ner şi, în special. I. Paules-
ţii. tovarăşul Constantin Ră- Am continuat dialogul. In asemenea condiţii e uşor rat gravitatea ei. Primele de­ cu au reuşit sâ prepare ex­ diabetice ca în diabetul renal, complicaţie ireversibilă înain­ xistâ o predispoziţie de
nefropatii,
glicozurie după
transmiterea diabetului. Unii
te de intrarea insulinei în ar­
dulescu, cînd se va începe ac­ — Maşină aveţi ? de intuit cu ce convingere şi scrieri ale maladiei indicau tracte simple de pancreas ca­ glicozurie hepatică, glicozurii senalul terapeutic. In prezent, autori au afirmat chiar că
ţiunea respectivă. Răspunsul — Mă gîndesc că da, dacă spor se lucrează la semănat. apariţia de cazuri sporadice. re s-au nrâmi eficace la ani­ prin tahialimentaţie In bolna­ în caz de ignorare sau negli­ diabetul se transmite eredi­
Ultimele studii făcute pe malul diabetic si chiar la om. vii gastroectomizati sau cu jare a diabetului pot apare tar şi fn mod reeesiv.
contingente mari de populaţie Formele de diabet zaharat gastroenteroanastomoză Pentru profilaxia diabetu­
au demonstrat că maladia Dacă hiperglieemia cronică complicaţii vasculare cu ră­ lui, depistarea şi tratarea for­
este mult mai frecventă decît se clasifică în felul următor : din formele de diabet extra­ sunet la toate nivelurile — Ini­ melor precllnice e necesar sâ
se aprecia, că poate apare din a) Diabet zaharat esenţial pancreatic se prelungeşte pe­ mă, encefal, rinichi, periferic se facă in masă determinări
copilărie şi că interesează ale glicemiei, glicozuriei şi
toate rasele (se credea că ra­ teste de toleranţă Ja glucozâ.
sa neagră nu face diabet). Un diabet diagnosticat în sta­
Multitudinea cazurilor şi gra­ diu preclinlo se tratează mult
vitatea complicaţiilor au făcut mal uşor, regimul alimentar
ca diabetul sâ fie considerat DIABETUL ZAHARAT şi o viaţă ordonată fiind su­
o problemă de sănătate pu­ ficiente pentru a opri evolu­
blică şi să devină subiectul ţia maladiei. Şi pentru for­
temei consacrate „Zilei Mon­ mele clinice ale diabetului
diale a Sănătăţii*4. zaharat respectarea regimului
Cercetări asupra diabetului — cu evoluţie stadială, sur- ste o anumită limită, se ajun­ etc. şi complicaţii nevritice. igienico-dietetlc este de ma­
au început încă din secolul venind spontan, mai rar sub ge la epuizarea sau chiar dis­ Diabetul zaharat cauzează o ximă importanţă, respectarea
trecut. Claude Bernard a ob­ vîrsta de 15 ani (diabet juve­ trugerea celulelor beta din scădere a rezistenţei organis- lui permiţînd o viaţă activă,
ţinut creşterea glucozei sang­ nil), mult mai frecvent la a­ pancreas, diabetul pancreati- niului faţă de alte maladii, întru nimic diferită de a u­
vine prin lezarea creierului dult. Evoluţia are trei stadii : zîndu-se precum şi acestea agravează nii 1 om sănătos.
unui animal în apropierea preclinic, clinic metabolic şi Supraadăugarea factorilor ia rîndul lor diabetul. Acţiunea de profilaxia dia­
centrilor vitali ai pulsului şi clinic visceralizat. extrapancreatici si. în special, Formele de diabet juvenil betului s-a organizat în tara
respiraţiei, demonstrînd că b) Diabet zaharat secundar n hormonilor diabetogeni la sînt mai grave prin evoluţia noastră de mai mulţi ani, prin
există un centru regulator, pancreoLic, cauzat de diverse un diabet primar (esenţial) lor decît formele de diabet centrele antîdiahetîce de la
hemostatic al glucozei în cre­ leziuni pancreatire provocate sau la un diabet secundar apărute la adulţi. nivelul spitalelor.
ier. de : pancreatită, hemocroma- pancreatic, agravează diabetul După descoperirea insuli­ E necesar însă ca şi popu­
Se ştia, de asemenea, că în lozâ, metastaze pancreatice. preexistent, condiţionînd o nei, apoi a insulinei retard şi laţia în interesul propriei sa­
pancreas există o substanţă toxice, beta celulare, pancrca- posibilă decompensare meta­ n tratamentului oral cu sul- le sănătăţi să colaboreze cu
capabilă sâ scadă cantitatea tecotomice. fnmide hipogliceniante, trata­ aceste centre, supunîndu-se la
de glucozâ din sîngele circu­ bolică spre ceto-acidozâ. mentul diabetului zaharat s^a examinări repetate. Iar cei
lant al diabeticilor. Unii au­ c) Diabet zaharat secundar La începutul secolului, dia­ simplificat şi a devenit mei bolnavi prezentîndu-se la con­
tori ca I. von Mering şi O. extrapancreatic prin : betul zaharat era o maladie eficace. trol periodic.
Minkovski au demonstrat că — exces de hormoni hiper- de temut. Diagnosticat la un Tratamentul de bază este
ablatia pancreasului duce la glicemianţi. anabolizatori de însă regimul alimentar S-n Dr. CRISTIAN GEORGESCU
Pe una din tarlalele cultivate cu grîu la CAP. Voţel se execută mobiiiiarea solului cu diabet şi că acesta ponte fi acizi graşi liberi : copil anunţa o moarte pre­ amintit mai înainte că mai medic specialist endocrinolog,
sapa rotativa. corijat temporar prin trans­ — hipertrofie periferică (im­ timpurie : descoperit la adult, expuse sâ facă diabet sînt inspector in Direcţia sanitară
plant de pancreas. G. Zueler, posibilitatea glucozei de a se aducea după sine o schimba­ persoanele hiperponderale o- a judeţului Hunedoara