Page 57 - Drumul_socialismului_1971_04

V * ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA! Convorbiri intre delegaţia

Partidului Comunist Român

şi delegaţia Partidului

Socialist Francez

Vineri dupâ-nmiazâ. la se­ cezâ Aloin Savary, prim-se-
diul CC al P C R . au avut cretar al P.S.F., Robert Ver-
loc eonvorb'ri între delegaţia dier, membru al Comitetului
Partidului Comunist Român Director, secretar al P S F ,
şi delegaţia Partidului Socia­ Marcel Livian. consilier juri­
list Francez, care face o vi­ dic, însărcinat cu afaceri so­
zită de prietenie în Republi­ ciale a] P S F .
ca Socialistă România. Cu acest prilej, s-au făcut
Din partea română au par­ Informări reciproce asupra
ticipat tovarăşii Nicolae activităţii desfăşurate de
Ceauşescu. secretar general al P.CR şi P S F , s-au exami­
P.CR.. Paul Niculescu-Mizil, nat probleme ale dezvoltării
membru al Comitetului Exe­ relaţiilor dintre cele două
cutiv, al Prezidiului Perma­ ţâri şi s-a procedat la un
nent, secretar al C. C. al schimb de păreri cu privire
P.C.R., Ghi2ela Vass, şef de la problemele securităţii eu­
secţie la CC. al P.C.R.. Şte­ ropene şi alte probleme poli­
fan Andrei, prim-adjunct de
ANUL XXIII. Nr. 5061 SIMBATA 17 APRILIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI şef de secţie la C. C al tice internaţionale şi ale miş­
P.C.R., iar din partea fran- cării muncitoreşti.

Intilnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
n Insăm înţărl pe

174 hectare

Tovarăşul Alexandru Mu-
riu, ne-a informat telefonic, cu lucrători si cadre de conducere din indus
reşan, secretarul Consiliu­
lui popular
comunal Be-
în cursul zilei de ieri, de­
spre un rezultat pozitiv în­
registrat la semănatul po­
rumbului de către coope­ triile metalurgică şi constructoare de maşini
rativele agricole de pe ra­
za comunei respective.
Datorită activităţii in­
tense desfăşurate de meca­
nizatori şi cooperatori, s-a Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, lor de oameni ai muncii în a­ Reşiţa, Slatina şi Alba lu- de cercetări din domeniul
reuşit ca, pînă ieri, în ce­ împreună cu tovarăşii Ma­ cest cincinal. lia, precum şi cele patru u- metalurgiei. Este apreciat
le patru cooperative agrico­ nea Mânescu, Ilie Verdeţ şi In lumina proiectului pla­ nitâţi de cercetare şi proiec­ randamentul ridicat al col-
le sâ se însămînteze cu Dumitru Popa, a avut in nului cincinal pe perioada tare şi trustul de construcţii bulorului pentru descărcarea
porumb o suprafaţă de 174 cursul dimineţii de vineri, 16 1971-1975, dezbătut şi adop­ din sectorul metalurgic au vagoanelor cu minereu, cocs
hectare, din cele 431 ha aprilie, o Întîlnire de lucru tat de Comitetul Executiv al prezentat cele mai noi reali­ sau calcar — circa 30 de va­
planificate. La C.A.P. din cu conducătorii ministerelor C.C. al P.CR. în şedinţa din zări care atestă stadiul actual goane pe oră — conceput şi
Beriu şi Căstău. care au de industriei metalurgice, con­ 15 aprilie, proiect ce va fi al angajamentelor pentru realizat de specialişti din a­
strucţiilor de maşini, cu di­ supus spre dezbatere şi a­ creşterea eficienţei economice cest sector şi instalat la com­
semănat 150 şi respectiv rectori şi alte cadre de con­ probare Plenarei Comitetului şi îndeplinirea planului anual binatul de la Galaţi. Se re­
140 ha, lucrarea s-a reali­ ducere din centrale industria­ Central al partidului şi sesi­ şi cincinal. comandă sâ fîe studiată posi­
zat pe cîte 62 de hectare. le, unităţi cu statut de cen­ unii Marii Adunări Naţiona­ Ministrul industriei meta­ bilitatea realizării de instala­
La C.A.P. Orâştioara de trală. institute de cercetări şi le, în faţa industriei construc­ lurgice, Nicolae Agachi, pre­ ţii de acest gen necesare des­
Jos semănatul porumbului proiectări, cu un mare nu­ toare de maşini şi metalurgi­ cum şi directorii centralelor cărcării vagoanelor şi la cele­
este efectuat în proporţie măr de specialişti din aceste ce stau sarcini de cea mai aflaţi la standurile special a­ lalte unităţi siderurgice, pre­
de 41 Ia sută, iar la Sibişel ramuri de producţie. mare însemnătate pentru menajate prezintă cîteva rea­ cum şi dotarea porturilor cu
pe aproape 30 Ia sută din Inscriindu-se pe coordona­ creşterea eficientei economi­ lizări noi menite sâ contri­ instalaţii care sâ mărească
suprafaţa stabilită. Sint a­ tele dialogului permanent al ce, ridicarea continuă a ca­ buie la sporirea şi diversifi­ viteza de descărcare a nave­
sigurate condiţii ca însă- conducătorului partidului şi lităţii produselor şi reduce­ carea producţiei. Sînt prezen­ lor. In faţa machetei unei
mînţarea întregii suprafe­ statului cu făuritorii de bu­ rea importului de maşini şi tate, de asemenea, mărci de hale industriale, prevăzută a
ţe planificate să fie efectu­ nuri materiale şi spirituale, agregate pe calea autoutilârii. oţeluri care asigură o valori­ fi construită din profile în­
ată in timpul cel mai scurt. întilnirile de ieri au subli­ Sub semnul acestor obiecti­ ficare superioară a metalu­ doite lucrate la rece, specia­
i_ niat, încă o dată, grija sta­ ve majore, au avut loc întîl- lui, cît şi introducerea în fa­ liştii arată că acest procedeu
tornică a secretarului gene­ nirile de ieri, care s-au des­ bricaţie a unor agregate, uti­ aduce o economie de metal
ra), pentru ca obiectivele ln- făşurat în Incinta cîtorva pa­ laje şi maşini de înaltă teh­ de aproape 20 la sută, în com­
sufletitoare ale cincinalului vilioane ale Complexului ex- nicitate, proiectate şi execu­ paraţie cu metodele folosite
Noi unităţi comer­ sâ fie transpuse în viaţă, la poziţional din Piaţa Scînteii. tate în sectorul metalurgic. pînâ acum. Secretarul gene­
un nivel calitativ superior. Aici au fost organizate expo­ In această direcţie, au fost ral al partidului propune
întreprinderea minieră Barza a ciale pe litoral De fapt, ele au fost o conti­ cente realizări — maşini, u­ obţinute diverse tipuri de proiectanţilor, specialiştilor sâ
ziţii înfâtişînd cele mai re­
profile şi ţevi destinate in­
se orienteze mai mult spre
nuare firească a vizitelor pe
şi
precum
tilaje, produse,
dustriei de autoturisme, au­
folosirea sticlei în construc­
Nicolae
t o v a r ă ş u l
care
machete ale unor obiective
In noul sezon estival, pe Ceauşescu le-a făcut încă din ale metalurgiei, construcţi­ tocamioane şi autobuze, con­ ţia halelor Industriale. In a­
strucţii de turbo-agregate şi
cest fel. paralel cu asigurarea
litoralul Mării Negre îşi primele zile ale anului, în nu­ ilor de maşini, impresionantă cazane de aburi cu parame­ unei productivităţi ridicate şi
meroase întreprinderi indus­
vor începe activitatea încă
primit Steagul roşu şi Diploma de 300 de unităţi comerciale şi triale. a contactului nemijlo­ tehnicii româneşti, a pasiunii tri ridicaţi de funcţionare. obţinerea unor însemnate e-
frescă a gindirii şi măiestriei
arată
Ministrul metalurgici
conomiî de metal, se asigură
publică.
alimentaţie
de
şi condiţii mai bune de lu­
Printre acestea se remarcă cit cu realităţile, a analizei şi responsabilităţii cu care că pentru îndeplinirea sarci­ cru.
nilor ce revin ministerului,
zece bazare, ce se amena­ concrete, la faţa locului, a sint înfăptuite indicaţiile par­ ponderea produselor siderur­ In cadrul schimbului de
jează la Constanţa, Eforie sarcinilor ce revin colective­ tidului, ale conducerii sale. gice noi sau după tehnologii păreri cu specialiştii referitor
întreprindere fruntaşă pe ramură şi Mangalia, un modem Metalurgia se prezintă îmbunătăţite, în totalul pro­ la studiile din domeniul me­
complex comercial în tînă-
sâ
ducţiei globale, urmează
talelor neferoase şi rare în
ra
„Saturn-l",
staţiune
crească de la 15 la sută cît
restaurantul cu specific reprezintă în acest an la mai vederea obţinerii aluminei şi
din materii prime nebauxiti-
dobrogean „Popasul Ciş­ cu realizări remarcabile şi bine de jumătate la finele ce existente în tară, secreta­
Minerii de ia Barza au trâ- cifrelor şi faptelor, succesele muncitorilor, maiştrilor, teh­ mea", baruri de zi şi de cincinalului Referindu-se la rul general a indicat ca sta-
întreprinderilor
preocuparea
i: ieri emoţiile. încercate de de prestigiu cu care minerii, nicienilor şi inginerilor din noapte la Mamaia. Jupiter, metalurgice pentru asigura­ tiile-pilot pentru cercetare sâ
satisfacţii şi bucurii, ale de­ maiştrii, tehnicienii şi ingine­ sectoarele III şi II Musariu, Venus, Saturn şi Eforie, nu­ angajamentul de a le dezvolta
cernării Steagului roşu şi Di­ rii de la I.M. Barza au con­ Brâdîşor, secţia electrotehni­ meroase chioşcuri pentru rea într-o măsură tot mai fîe amplasate în apropierea
mare a necesarului de piese
plomei de întreprindere frun­ tribuit la finalizarea optimă că, uzina de preparare, secţia desfacerea articolelor de de schimb, tovarăşul Nicolae rezervelor de materii prime
In pavilionul rezervat in­
taşă pe ramură în întrecerea a cincinalului precedent. In de investiţii, al întregului co­ plajă şi artizanat, răcori­ dustriei metalurgice sint pre­ o vor cunoaşte în actualul Ceauşescu a recomandat con­ în zonele în care se vor con­
socialistă pe ţară pe anul 1970 anul 1970 — se arată în in­ lectiv la înfăptuirea planului toare, fructe şi legume. zentate succesele obţinute în cincinal. Ca urmare a constru­ ducerii ministerului, centrale­ strui noile obiective pentru
Întreprinderii miniere Barza. formare — întreprinderea a şi angajamentelor luate în în­ In noul sezon turistic, domeniul dezvoltării şi diver­ irii şi punerii în funcţiune, lor industriale, ca valoarea
1 a adunarea festivă a sala­ depăşit cu 10,5 la sută pro­ trecerea socialistă, contribu­ oaspeţii litoralului vor a­ sificării producţiei, introdu­ in perioada 1971-1975, a 120 pieselor de schimb şi a uti­ producerea aluminei. In ace­
riaţilor ce h avut loc cu a- ducţia globală şi cu 9.7 la su­ ţia adusă de muncitorii An- vea astfel la dispoziţie pes­ cerii unor tehnologii care sâ de obiective metalurgice, pro­ laşi timp, a recomandat con­
ccst remarcabil prilej, mine­ tă producţia marfă planifîca- ghel Resiga, Aron Gherman, te 2 000 de unităţi comerci­ asigure satisfacerea într-o ducţia de oţel a tării va a­ lajului. care la om actuală se ducerii ministerului, centra­
rii Apusenilor au salutat cu .tâ. Aurel Sipoş. Nicolae David, ale şi dc alimentaţie publi­ mai mare măsură a cerinţe­ junge, la finele cincinalului, mai importă, sâ fie acoperi­ lei industriale, cercetătorilor
la 9.6 milioane tone.
tă prin exportul unor produ­
deosebită căldură prezenta to­ Ca urmare a perfecţionării Traian Draia, Simton Gruber, că. pentru care s-a contrac­ lor economiei naţionale, creş­ Marile centrale industriale se similare realizate în ţara
varăşilor lon-rum Moca. prim- organizării producţiei, a pro­ Nicolae Ratiu, loan Szabo, A­ tat întregul fond de marfă, terea exportului, diminuarea ale metalurgiei feroase şi ne­ noastră.
secrctar al Comitetului jude­ movării metodelor avansate vram Marcu. loan Criştiu. repro7entînd creşteri între importului. Pe o hartă a tării feroase. ale produselor refrac­ (Continuate m p a g , q 4 .,
ţean Hunedoara al P.C.R., de lucru in subteran, utiliză­ loan Mihet, Petru Tudoran, a 20 şi 75 la sută fată de ni­ sînt înfăţişate centrele side­ tare de la Galaţi, Hunedoara, In continuare, sînt prezen­
Petru Furdui. preşedintele U- rii cu randament sporit a for­ maiştrilor şi tehnicienilor velul desfacerilor din anul rurgice şi ale metalurgiei ne­ tate realizări ale institutelor
niwnii sindicalelor din ramu­ ţei de muncă şi a timpului de Gheorghe Borza. Dorin Buli- trecut. feroase, evoluţia continuă as­
ra mine şi energie electrică, lucru, întreprinderea a obţi­ ga, Viorel Popa, Vosile Gher­ (Agerpres) cendentă pe care aceste im­
loan Bogdan, secretar gene­ nut o creştere fotă de preve­ man, Nicolae Ezan, Virgil Do- portante ramuri ale industriei
ral al Ministerului Minelor, deri la productivitatea muncii bîreău. Traian Cîmpean. pre­
Petrolului şi Geologiei, Brîn- de 15 la sută. Datorită acestui cum şi a inginerilor Nicolae
coveanu Pogea, preşedintele succes precum şi reducerii Oprea. Gheorghe Oprean, Ga-
Cnivuliului judeţean al sindi­ consumurilor specifice de vrilă Bogdan, Gheorghe Si-
catelor, Toon Cosrna. prim-se- materiale. îndeosebi lemn de mion. Mihai Martinov, Sabin Pagina a ll-a
crctnr al Comitetului orăşe­ mină, s-a realizat o substan­ Melţiş, Virgil Pinter şi alţii la
nesc Brad al P C it.. Slelion ţială reducere a cheltuielilor asigurarea tuturor condiţiilor Sub steagul partidului ss
Popc^cu. vicepreşedinte al de producţie, concretizată în tehnico-materiale şi organiza­
Comitetului executiv al Con­ economii în valoare de 3,17 torice necesare desfăşurării
ciliului popular judeţean. milioane lei. Deosebit de fruc­ intense a muncii. VALORIFICARE DEPUNĂ
Conferirea distincţiilor de tuoase au fost şi eforturile în Realizările de prestigiu pen­ MARILOR RESURSE ECONOMICE Se împlinesc în curînd 50
colectiv fruntaş în ramura ex- domeniul investiţiilor, menite tru care am fost onoraţi cu ti­ de ani de la crearea Parti­ punerea în viată a sarcini­ lectivităţii din care face
lor ce le revin din progra­
1 raci iei minereurilor neferoa­ să asigure condiţiile necesa­ tlul de întreprindere frunta­ dului Comunist Român. O mul edificării societăţii so­ parte, tovarăşul David Lazăr
se şi rare a ţârii reprezintă re dezvoltării resurselor de şă pe ramură — arăta infor­ jumătate de veac în care, cialiste multilateral dezvol­ a spus : Avem de parcurs,
în cincinalul ale cărui trep­
pentru minerii brădeni o stră­ substanţe minerale utile, creş­ marea — colectivul nostru le prin jertfe şi suferinţe, prin tate.
lucită încununare a eforturi­ terii rezervelor deschise şi datorează activităţii energice, P U L S U L Ş A N T I E R E L O R luptă dîrzâ. printr-o activi­ Sprijinul constant acordat te începem sâ le urcăm, un
drum la al cărui final vom
lor. strădaniilor şi preocupă­ pregătite de minereuri şi me­ competente şi responsabile a 9 tate neobosită pusă în sluj­ de partid şi de stat judeţu­ aşeza pe temelia realizări­
rilor intense şi rodnice depu­ tale, valorificării superioare a organizaţiei noastre de partid, ba celor mai înaintate idea­ lui (între anii 1950—1970 au lor actuale noi izbinzi. Pe
se pe parcursul ultimului an acestora în circuitul economi­ tuturor comuniştilor din în­ luri ale clasei muncitoare, harta judeţului vor fi in­
a! cincinalului trecut, an în ei naţionale. treprindere. sprijinului puter­ I N D U S T R I A L E ale poporului, partidul s-a crustate noi capacităţi de
care colectivul de la I M. Activitatea productivă din nic şi permanentei îndrumări identificat deplin cu fiinţa producţie, noi obiective so-
Rarza s-a afirmat puternic, anul trecut a fost dominată 51 existenţa neamului şi a Simpozion cial-culturale. Se remarcă
prin talent, hărnicie şi price­ de realizările meritorii ale primite din partea biroului dat certitudinea celor peste şi de data aceasta grija
pere în rîndul celor mal bu­ colectivelor din sectoarele IU Comitetului judeţean dc par­ la M in tia— H u nedoara— 20 de milioane că sînt ade­ deosebită pe care conduce­
ne colective din industria ju­ şiHMusariu şi dc la uzina de tid. a conducerii Ministerului văraţi stăpiiii ai României. rea de partid şi de stat,
Sub gloriosul său
stin­
deţului Hunedoara. preparare, de toţi muncitorii Minelor, Petrolului şi fteo- dard de luptă, sub înţeleap­ fost alocate fonduri dc in­ personal tovarăşul Nicolae
Informarea prezentată în care alcătuiesc cele 186 bri­ tă sa conducere, poporul ro­ vestiţii ce sc cifrează la 36.3 Ceauşescu. o acordă în con­
cadrul adunării festive de găzi fruntaşe in întrecere. Co­ Valea Jiului mân a dobîndit adevărata miliarde lei), munca însu­ tinuare dezvoltării economi-
către ing loan Popa, direc­ mitetul de direcţie ol între­ (Continuare in p o g . a l-a) sa independenţă şi suvera­ fleţită a ccior pesle 165 000 co-sociale n judeţului Hu­
torul general al întreprinde­ prinderii evidenţiază in mod nitate. a obţinut victorii de salariaţi, sub conducerea nedoara. Este grăitoare, deo­
rii, a relevat, prin densitatea deosebit aportul hotâritor al măreţe, n făurit o nouă o- organizaţiei judeţene dc sebit de expresivă în acest
sens, cifra de 12 miliarde lei
rinduire socială. păşeşte partid, au asigurat creşte­
n ferm pc calea civilizaţiei şi rea susţinută an de an a cît însumează volumul total
al investiţiilor
în actualul
progresului socialist. rid t- producţiei industriale. in cincinal
aşa fel incit în 1970 Hune­
cînd necontenit meridianele doara a realizai în numai In încheiere. vorbitorul
prestigiul
Epoca şi calitatea semănatului hotărăsc soarta recoltei de porumb lumii anul 1938: la fonia in nu­ comuniştii, de oamenii mun­
României pe
s-n oprii asupra angajamen­
107 zile întreaga producţie
telor mobilizatoare luate de
de cărbune a României din
Sublinierea rolului con­
ducător al partidului în e-
difîcarea societăţii de azi. a mai 21 zile ; la oţel in 29 cii dîn judeţ in cinstea glo­
telurilor şi sarcinilor care zile; laminate — 78 zile; riosului semicentenar al
şi le pune pentru ridicarea minereu dc fier — 24 zile, partidului, factorilor care
vor asigura îndeplinirea lor
In aceste zile eforturile cente faţă de potenţialul exis­ nificată este de 6 000 kg Ia ha. pe o mare parte din teren se buiau administrate îngrăşă­ ei pe o nouă treaptă — iar la energic electrică nu­ exemplară. „Există în jude­
cooperatorilor şi ale mecani­ tent. Pe solurile mai reci, de administrează azotatul care minte organice pe încă 10 — societatea socialistă mul­ mai în 78 zile ţul nostru toate condiţiile
După ce a subliniat prin­
zatorilor sînt concentrate la Ţinînd seama de conside­ deal, cultivăm hibrizi dubli este încorporat in sol prin hectare tilateral dezvoltată —, a cipalele sarcini ce revin îndeplinirii şi depâsiriî an­
semănatul porumbului. Exe­ rentele respective, am solici­ timpurii 99 şi 101. care au o discuire. Inginerul şef al C.A.P. Bo- poziţiei tării noastre în oamenilor muncii hunedo­ gajamentelor luate Ne ba­
cutarea lucrării respective in tat unor specialişti din C A P. perioadă de vegetaţie mai •Am notat, de asemenea, fap­ bîlna, Sergiu Sbuchea. are problemele cardinale şi ale reni în noua clapă pe care zăm cu toată încrederea pe
a
contemporaneităţii
limitele epocii optime şi de să ne relateze despre acţiuni­ scurtă. Din cele 125 ha rezer­ tul eâ s-au stabilit mecaniza­ toate motivele să fie satisfă­ aportului pe care-l aduce am început-o bine şi s-a o- forţa cea mai de seamă a
calitate ireproşabilă reprezin­ le întreprinse în unităţile res vate culturii porumbului, pe torii ce vor lucra la semănat, cut de modul cum s-a pregă­ la soluţionarea lor a con­ cupnl ix larg de preocupă­ judeţului — muncitorimea
tă o condiţie esenţială pentru pective privind realizarea se 69 vom folosi hibridul dublu că se aplică acordul global la tit semănatul porumbului în a­ stituit ierna simpozionului rile c'omiiutLiini judeţean hunedorcană — care şi-a fă­
obţinerea unor producţii spo­ mănatului în condiţii agroteh 208, care valorifică mai bine cultura porumbului pe tona ceastă unitate De altfel. in ce a avu! loc. ieri seară. în de partid, ale colectivelor
rite la hectar. Cercetările şti­ nice superioare şi respecta solurile fertile din lunca Mu­ de produs (revenind ca retri­ ziua de 14 aprilie ac. lucra­ sala ..Arta" din municipiul de muncă specialiştilor, cut şî îşi va face şi în viitor
pe deplin datoria ;
ne bi­
inţifice Şi practica de produc­ ren tehnologiilor stabilite pen reşului, In ceea ce priveşte buţie cîte 200 lei pentru 1 000 rea respectivă a şi început, Deva. In prezenţa unui nu­ pentru punerea în valoare
ţie a unităţilor agricole nu tru fiecare tarla ce se cultivă densitatea în medie, la re­ kg boabe), câ există un climat întreaga suprafaţă — 80 de meros auditoriu. de n.oi resurse naturale, zuim pe ţărănimea noastră
evidenţiat faptul că înlîrzie- cu porumb coltat ne vor râmînc cîte favorabil de muncă, ceea ce hectare — fiind pregătită pen­ In deschiderea lucrărilor creşterea Ciadului de utili­ cooperatistă care îşi va spori
rea semănatului se soldează -- Ne-am planificat ca în 44 000-45 000 plante la hectar. dă certitudinea finalizării 0- tru insâmînţni. Brigadierul simpozionului, tovarăşul zare a capacităţi lor de pro­ eforturile în creşterea pro­
cu pierderi irecuperabile din acest an să realizăm o pro­ Pentru aceasta, luînd în con­ biectivelor stabilire. Se cuvin Ion Florinca împreună cu David Lazâr, secretar al ducţie. a foiţelor de mun­ ducţiei vegetale şî animalie­
recoltă, fiecare zi de tărăgă­ ducţie medie de ccl puţin sideraţie pierderile pasibile, la insă sublimate şi alte proble­ cooperatorii Teodor Crainic, Comitetului judeţean Hune­ că şi a timpului de lucru, re şi va asigura o mal bu­
nare ducînd la diminuarea a- 2 300 kg boabe l.i hectar — semănat maşinile sînt regla me care îşi aşteaptă grabnic Monica lancu Ion Jude şi doara al P.CR., în expune­ pentru introducerea unor nă aprovizionare a oraşelor
ccsteia cu 40-50 kg boabe la ne-a precizat inginerul şef Ol te să asigure o densitate dc rezolvarea. In primul ilnd. la Nicolae Cherta, cu şeful sec­ rea ..înfăptuim măreţul procedee tehnologice noi,
hectar. De asemenea. în cazul C.AP. Dobrn. Mihai Ca/o- 50 000 boabe la hectar. Din data cînd am vizitat unitatea ţiei de mecanizare. Viorel Sa- program de înflorire a pa­ sporirea rolului centralelor şi localităţilor noastre t
neasigurârii densităţii cores­ cincu Producţia este stabilită totalul suprafeţei. 100 de hec — 13 aprilie a e — nu se pri­ moilescu. şi tractoristul Petru triei, elaborat de Congresul industriale şi al întreprinde­ nc bazăm pe intelectua-
punzătoare de plante la hectar, în mod diferenţiat pc tarlale, tare se însâmînţeazâ cu ma­ mise încă ierbicidul şi azota­ Breteanu erau prezenţi în al X-lea al P.C.R.". a înfă­ rilor. ridicarea răspunderii
în funcţie de hibridul folosit, existînd parcele moi fertile şina S.P.C.-C, pc 40 de hecta­ tul, deşi sosirea lor condiţio­ ţişat principalele acţiuni şi si a participării fiecărui sa­
tipul dc sol şi starea lui dc unde s-a prevăzut sâ realizăm re administrînd şi ierbicide. nează respectarea epocii op­ realizări ale oamenilor lariat la rezolvarea trebu­
fertilitate, recolta poate scă­ cîte 3 300 kg boabe la ha. La Avînd deja acumulată o ex­ time de semănat. Apoi, la (Continuata in pog.'a 3-a) muncii hunedoreni în trans­ rilor de conducere ale co­
dea simţitor, pierderile njun- cultura irigată — care ocupă perienţă pozitivă din anii pre­
gînd chiar pînâ la 20 de pro­ 15 hectare — producţia pla­ cedenţi, înainte de semănat brigada din Făgeţel mai tre­