Page 59 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 59
DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 5061 « SIMBATA 17 APRILIE 1971 3
Intreprisderea minieră Borza a primit Steagul roşu şi EPOCA SI CALITATEA CINEMA
SEMĂNATULUI
DEVA: Mexic *70 („P atria* );
Cerul începe la elajul 111 („A r
ta*); SIMER1A: StApln pe si
Diploma de întreprindere fruntaşă pe ramură toare. ceea ce impune ca mun tuaţie („M ureşul"»; HUNEDOA
tul că vremea este schimbă
RA: Ihlieţi buni,
băieţi răi
ca să fie organizată în
dc
mod
(„S id crurgistul"); Medicul
Ia asigurări („C onstructorul'');
temeinic astfel îneît să se lu
CALAN: AlurturJa („11 Iu n ie ");
creze la semănat din zori şi TEL1UC: Soarele vagabonzilor
cîmp la semănat. Tractoriştii pînâ în seară De asemenea, („Minerul") ; PETROŞANI :
Ion Lâcâtuşu şi Vasile Conta Cinci p entru Infern („7 No
loan Cleja, şef de echipă, Ing. care, în numele biroului Co ne, de mare randament, în cem totul pentru a cuceri noi discuiau ultimele hectare. se simte acut nevoia intensifi iembrie") ; HAzbunarcu Sfln-
LUPENI:
(„Republica");
liilni
Gheorghe Mesaroş, şeful sec mitetului judeţean de partid, toate exploatările şi la toate victorii în muncă, pentru a Există deci certitudinea că cării ritmului la arături In Mihui Viteazul — seriile 1-11
(Urmare din pag- 1) plus, la această unitate ne-a
torului III Musariu, Ilie Faur, a transmis harnicului colectiv locurile de muncă. întîmpina aniversarea semi pe întreaga suprafaţă, din ca („Cultural") ; Mihai Viteazul —
(„Muncitoresc*) ;
şef de echipă la uzina de pre de muncitori, tehnicieni, maiş Trebuie acordată o deosebi centenarului partidului cu re pe 35 de hectare se admi atras atenţia şi faptul că s-a seriile I -II PelrccercA („Mine
LONEA:
întîrziat nepermis de mult ac
parare, şi Vlorel Popa. secre tri, Ingineri şl funcţionari de tă grijă reducerii consumuri succese deosebite. nistrează şi ierbicid, însâmîn- rul*! ; M onştrii („7 Noiem
loglel şi Centratei mlnerenrl- tarul comitetului de partid de la I.M. Barza, pentru succe lor specifice de materii pri ţarea porumbului se va ter ţiunea de fertilizare a terenu brie") ; VULCAN: Ş arada
!or neferoase Deva. la mina Valea Morii, mulţu sele de prestigiu obţinute atlt me şl materiale, îndeosebi la In încheiere, participanţii mina In cel mult 8 zile lui. Din discuţia purtată cu („M uncltorescM| ; URICAN1 :
„L conline"
(„7
O peraţiunea
Tovarăşul Petre Fordai, ca mind pentru preţuirea şl sti în anul 1970, cit şi Jn întregul lemn de mină, explozivi şi la adunare au adoptat textul bune de lucru în cîmp. Singu inginerul şef am reţinut că pe N oiem brie"); OARnATF.NI: Aş
re a înmînat Steagul roşu şi ma acordate prin conferirea cincinal 1966—1970, pentru reactivi chimici, creşterii pro unei telegrama adresate Co ra preocupare a inginerului şi 50 de hectare ce se vor cul teaptă ptn& sc în tu n ecă („C
Diploma, a adresat minerilor distincţiilor, s-au angajat în cîştigarea titlului de între mitetului Central al Partidu a conducerii cooperativei este tiva cu porumb de abia acum August"); ORAŞTIE: Cîntceclc
mării („P atria"); Ja n d a rm u l ac
de la Barza felicitări pentru numele întregului colectiv prindere fruntaşă pe ramură ducţiei şi productivităţii man lui Comunist Român, tovară ca zi de zi să supravegheze se administrează superfosfa- însoară („F lacăra"); GEOA-
iei L, reducerii permanente a
Izblnda Ier In muncă, urând sft-şl sporească eforturile şi să în întrecerea socialistă, calde şului N ICOLAE CEAUŞESCU. calitatea semănatului, să a tul. Specialiştii din alte uni G IU - b AI: In arşiţa nopţii;
IIAŢEG: Corabia nebunilor —
colectivului ca fn acest prim depună întreaga capacitate şi felicitări şi urări de noi rea cheltuielilor materiale de în care, printre altele, se tăţi pun la îndoială eficacita seriile l-ll („P opular"); BRAD:
sigure
folosirea cu întreaga
an al noului cincinal să în putere de muncă pentru ca lizări in înfăptuirea sarcini producţie, Îmbunătăţirii între spune r capacitate a maşinii, pentru tea administrării superfosfa- Po luciul, glteţil („Steaua ro
făptuiască exemplar sarcinile întreprinderea lor să obţină lor ce-i revin în acest prim gii activităţi economieo-finan- Colectivul întreprinderii mi ca apoi aceasta să poată fi de tuhii la cultiira porumbului şie"); ILÎA: D-atc c arn av alu
lui şi Baricada t i c („Lum i
ce le revin, să doblndeascâ succese tot mai valoroase, să nn a! noului cincinal, în în ciare a întreprinderii Toate niere Barza — mineri, maiştri, plasată la timpul stabilit şi la în această perioadă. Deoarece na").
Sn marea Întrecere închinată treaga perioadă a cincinalului eforturile trebuie îndreptate tehnicieni, ingineri — asigu C.A.P. Foit. se ştie că efectul îngrăşămin
— sublinia vorbitorul — pen
semicentenarului Partidului fie mereu în rlndarile colec în care am intrat. ră Comitetul Central al parti telor pe bază de fosfor este
tivelor de muncă fruntaşe în
Comunist Român realizări întrecere, să Sntîmpine semi Apreciind că şi în acest an tru a demonstra şl In continu dului, pe dumneavoastră, iu Cu toate că !a C A P din destul de lent. în alte coope
demne de titlul de colectiv centenarul partidului cu rea colectivul I.M. Barza înregis are că minerii din această bite tovarăşe N ic o la e satul Aurel Vlaicu se putea rative unde am întîlnit situa L O T O
fruntaş, In activitatea de dez parte a Judeţului au cucerit Ccauşescu, că distincţiile pri începe semănatul porumbului ţii similare — respectiv de Rezultatele tragerii din
trează rezultate care atestă că
voltare a bazei de materii pri lizări de prestigiu în toate do aici munceşte un colectiv har acest titlu pe merit şi că sînt mite constituie pentru noi un cu o zi mai devreme (respec primire cu întîrzierc a super- 16 aprilie 1971.
meniile de activitate.
me a ţârii. hotărâţi să-J menţină şi în deosebit imbold în muncă şi tiv la data de 14 aprilie — n.n.). fosfatuloi — s-a renunţat Ia Extragerea I : 22, 6, 72,
In continuare, tovarăşul Inginerul Marin Cristl, di nic şi priceput, talentat şi ho- continuare. Este o mîndrie ne angajăm să obţinem re lucrarea s-a ainînat cu o zi administrarea lui în primă 30, 16. 18, 68, 36. II.
Ioan Bogdan a transmis co rectorul general al Combina târît In finalizarea sarcinilor pentru organizaţia noastră ju zultate şi mai valoroase fn deoarece — aşa cum ne spunea vară, rezervîndu-se pentru Fond de premii : 605 988
lectivului I.M Barza felicită tului minier Bălan, a transmis ce-i sînt trasate, vorbitorul a deţeană de partid, pentru or cinstea glorioasei aniversări a inginerul şef al cooperativei, culturile ce se vor însămînţa lei.
rile conducerii Ministerului felicitări şl urări de noi suc subliniat necesitatea de a se ganizaţiile de partid, sindicat semicentenarului partidului. Ioan Fâgâdaru — nu era asi în toamnă Deci, rostul unei Extragerea a ll-a : 38, 64,
Minelor, (Petrolului şl Geolo cese colectivului l.M. Barza, continua cu şi mai multă e şi tineret, pentru colectivele Am hotărît să suplimentăm gurată etanşeitatea necesară astfel de măsuri este pus 4, 81. 2, 12. 73.
giei, asigurind colectivul de subliniind că muncitorii, teh nergie şi pasiune activitatea de oameni ai muncii că două angajamentele noastre pe a Ia instalaţia de ierbicidare. încă de pe acum sub semnul Fond de premii: 635 198
întregul sprijin al ministeru nicienii şl Inginerii de la Bă de cercetare şi valorificare întreprinderi miniere din ju cest an şi să dăm peste sar In condiţii normale de lucru, tei.
lui în realizarea în cele mal lan sînt hotârîţl să facă to complexă a substanţelor mi deţul nostru — I.M. Barza şi cinile de plan 7.3 milioane cu un ritm mediu zilnic de întrebării.
bune condiţiunl a sarcinilor tul pentru a recuceri drape nerale utile, pentru descope E.M. Lupeni — au primit a- lei Ia producţia globală, 7.2 pînâ la 15 ha — ne spunea in
mari şi de răspundere ce re lul care a revenit de astă da rirea si punerea în exploata ceastâ înaltă distincţie. Este o milioane lei la producţia mar terlocutorul — putem termi
vin întreprinderii din progra- tă minerilor de la I M Barza. re a noi rezerve de minere încununare a eforturilor, a fă şi să depăşim productivi na semănatul plnâ la începu
r Jl actualului cincinal. In continuare a luat cuvîn- uri, extinderea pe scară tot activităţii depuse în anul ca tatea muncii cu 400 lei pe sa tul lunii mai
In cuvântul lor, minerul tul tovarăşul Ioachlm Moga, mai largă a metodelor moder re a trecut şi trebuie să fa lariat. Nu trebuie ignorat însă fap- Uzina de utilaje pentru
A
M
W
rilc Romeo şl Julleta de Aurel
Constructorii hunedoreni m im VIITOARE IA TELEVIZIUNE m en t. Selecţlunl din musleal-u- industria materialelor
de
G lrovcanu, Alcor şl MonA
Camelia Dâscălescu şi Poveste
din Cartierul dc Vest dc Lco-
n ard Bcrnsteln ; 22,50 T eleju rn a
lul de noaple.
DUMINICA LUNI MIERCURI de construcţii Alba lulia
VINERI
18.00 E x -T erra *71. Emlslune-
8,45 Gim nastica do d tm tneaţă;
18,00 S cen a; 18,30 Laureate...
au primit din nou 9,00 Matineu dum inical pentru Cele mal bune formaţii de d a n ro n cu rs de construcţii tehnice slunl-consultaţtl pontru e x a m e
17.00 Tcleşeoalâ. Ciclul dc eml-
copil; 10,00 v u i a salului; 11,.10
pentru şcolari ; 18.30 Economie,
suri şl solişti laureaţi la festi
A m fiteatru muzical. Pagini In valurile folclorice naţionale şl ştiinţă, conducere ; 19,10 T rag e nul de adm itere. Fizică — O pti
stru m en tale celebre Intcrprclntn internaţionale; 18,45 Revista e- rea p ronoexpres ; 19,20 1001 de ca — Interferenţa. Literatura ro- str. Cloşca, bloc B 3 — Cetate
de fon Votcu. Radu Aldulescu ronornlcă TV; 19.15 Publicitate; seri ; 19,30 T elejurnalul dc sca m ănă — Evoluţia teatrului ro
m ânesc ; 18.00 Căminul ;
}l Cornellu Gfico Mu; 12,00 Do 19,20 1 001 de seri; 19,30 T eleju r ră ; 20,00 50 de ani In 50 de ev o Lum ea copiilor. Anton m uzican
18,40
cări ; 20,20 Tele-clneniatcca. Ma
straja patriei; 12,10 Ir reluare
nalul de seară; 20.00 50 de ani
Diploma de întreprindere la cererea telespectatorilor. M u in 50 de evocări; 20,20 Film se rele orologiu. Film poliţist cu tul — film dc anim aţie : 19,10 ANGAJEAZĂ :
T rag erea loto ;
zică populară cu Fiorlca Brariu,
1001
19,20
rial r Cavalerul F u rtu n ă (III);
de
Charles Laughlop şl Ray Ml-
Ftorlca Ungur, Măria Stoica, A- 21.10 Reportaj UNF.SCO — 1971; Mand ; 21,50 Cadran Internaţio sori : 19.30 T elejurnalul de sc a
ncta Stan, Elena Macarlc, Irlna 21,45 Steaua fără n um e — mu - nal ; 22,30 PagLoi celebre din «- ră ; 20,00 50 de ani In 50 de c- — şef serviciu aprovizionare
Micu|, Elisabcfa Toth. Petre SA- zică uşoară; 22,45 Telejurnalul pera Boema dc Pucctnl, In In vocârl ; 20,20 Film artistic : Cal
bădcaiiu, D um itru Sopon, Tlbc- de noapte. SporL terp retarea sopraoel M ariana dul — cu F crnandcl; 21,10 Film — şei serviciu planificare
d o cu m en tar Tv. In această tară.
13,00 Emisiune
rîu Cela;
In
Krllovicl şl a tenorului Ludovic
evidenţiată pe ramură N; 15,45 Duminică sportiva. A u MARTI Spiess ; 22.50 T elejurnalul de Comuniştii (II). RcAlizator Eu — consilier juridic
Hmba m ag h iară; 14,30 Studioul
noapte.
gen M ândrie; 22,20 Studio d an s;
tomobilism: Marele Prem iu al 10,00-11,00 TeJeşcoaJ.V Lim ba JOI 22,50 T elejurnalul de noapte. — şef serviciu contabilitate
Spaniei — cu rsă de form u la 1 rom Ană — clasa a v i n - a . P ro
pen tru Cam pionatul moodtal nl bleme de gram atică. Fizică — 18.00 E m isiune tn limba mn- SIMBATA — şef secţie prelucrări mecanice
piloţilor. T ransm isiune directă clasa a v iD -a. Fenom enul de ghlarâ ; 18,30 La volan — em isi
E>e Clubul „CenstructoruP şi faptul că în anul 1970 co de la Barcelona. Fotbal: R om â Inducţie electrom agnetică; 18,00 une pen tru conducători) auto ; 17.00 Eml.sLune in lim ba g er — ing. principali şi ing. T.C.M.
nia — Albania In preliminariile
din Hunedoara a avut loc a lectivul de muncă de la l.C.S. turneului olimpic. T ransm isiune Ateneu — em isiune de actuali 18,50 Mult o dulce şl f ru m o a m ană ; 18,00 Bună seara, fete!
să ; 19,ÎS Publicitate ; 19,20 1001
tate m uzicală; 18,30 T oate pin-
Bună scara, băieţi! ; 19,00 Cln
dunarea festivă a salariaţilor Hunedoara a realizat peste directă de la Stadionul R epu zele sus — em isiune pontru pio de seri ; 19,30 T elejurnalul dc tare patriei şt partidului. Emisi — economişti principali
de la întreprinderea de con sarcina planificată un bene curs coral Intcrjudeţean. P arti nieri; 19.IS P ublicitate; 19.20 scară ; 20,00 50 de ont fn 50 dc une de versuri ; 19.15 P u blicita — tehnicieni şi maiştri T.C.M.
blicii; 18,00 Clntare patriei. Con
evocări ; 20,20 Rom ănla In
lu
te ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 T e
1001 de seri; 19,30 Telejurnalul
tracţii siderurgice Hunedoa ficiu în valoare de aproape 21 cipă corurile reprezentative din de seară; 20,00 50 de ani tn 50 me, In circuitul economic şl lejurnalul de scară : 20.00 50 dc
tebnlco-ştllnţjfic m ondial ; 20,50
ra, cu ocazia conferirii Diplo milioane lei. Judeţele Alba şl Dîmboviţa ; de ovoeărl; 20.20 Interm ezzo fol Jocul salbelor. Clntece şl Jocuri ani In S0 dc evocări ; 20,20 Telc- — sudori, strungari, lăcătuşi, electrici
Marin Chlsâr; 20,30
cloric cu
Nicolae Tltulcscu.
mei de întreprindere eviden- Tovarăşul ing. Ştefan Al- 19.15 1 001 de seri; J9.30 Telcjur- S eară de te a tru : Febre de John populare din zona de şos a enclclopcdla. Caricaturi- Caldcr ; eni.
Knlahary.
* atâ pe ramură in întrecerea mâşan, secretar al Comitetu oalul de scară; 20,00 50 de ani Moria Lovloescu; 21,50 Muzică Banatului tn Interpretarea a rtiş 21,10 Film serial: Incoruptibilii.
In 50 de evocflrl; 20,20 ClntCCC
uşoară cu Anda Câlugâreanu ;
rocialistă pe ţară pe anul 1970. lui judeţean de partid, şi ing şl flori: 20.40 Stele... Spectacol 22.10 Prim plan. Teodor Toivl, tilor am atori din com una Drâ- Omul din frigorlfer; 22,00 S ca Se asigură locuinţă în Alba lulia.
goieştl ; 21,05 P laneta se grăb eş
ră de rom anţe : 22.25 T eleju rn a
In
internaţional do varietăţi.
Diploma a fost Inmînatâ de Folticska Francisc. director pAuză: Desene an im ate; 22,50 Inginer prol?rlant-sef la llzlnclo te. Film d o cu m en tar de lul de noopte. Sport ; 22,40 Con Condiţii de angajare — H.C.M. 914/968.
l Mai din Ploieşti; 22,40 Tele
tovarăşul Ioan Iştoc, vicepi'e- general al T.C.M.S Bucu T elejurnalul de noapte. jurnalul de noapte. m on taj ; 21,45 Em isiune li cert de Jazz. Ltoncl H am pton Ir Informaţii telefon 1781.
Teledlvortis-
22,05
terară ;
Bucureşti (II)-
şedinte al Comitetului Uniunii reşti, au felicitat colectivul de
constructori hunedoreni pen
«indicatelor &in ramura me- tru rezultatele prestigioase
twlurgie şi- - construcţia de obţinute şi distincţia acorda
maşini, care a felicitat câl- tă.
uros pe constructorii hune- cou, vine în întîmpinarea
oreni pentru rezultatele ob- în numele constructorilor soluţionării realiste a pro
* nule in 1970 în opera de in de pe şantierele întreprinderii, (IRRi î ;dw pog. 1) „SUB STEÂGUL PARTIDULUI blemelor stringente nlp con
dustrializare socialistă a ţârii. tovarăşii Vaier Mânescu. şef temporaneităţii : înfăptui
de brigadă electricieni, ing. rea dezarmării generale şi
In informarea prezentată Teodor Dârâmuş, şeful şan lilatea noastră al cărei modul creator în care par popor urmează politica şi ce domneşte între diferitele
adunării, tovarăşul ing. Gheor- tierului nr. 4. Gheorghe Mar- efort constant in înfăp tidul nostru a aplicat, în directivele sale. state ale lumii, pentru li loiale, asigurarea unui cli 17.00 Emi.siiino In limba m a
mat trainic de securitate în
i he Moldt, directorul general cu şl Nicolae Bâlâceanu au tuirea sarcinilor trasate de fiecare etapă a revoluţiei şi Luînd cuvîntuJ fn cadrul chidarea focarelor de răz Europa, instaurarea păcii în ghiară ;
. 1 întreprinderii, a arătat că arătat) că distincţia acordată Congresul al X-lea al parti construcţiei noii societăţi, a- simpozionului, tovarăşul Va boi, sprijină lupta de eli Indochina şi Orientul A 18.00 Bună scara, fete i Bună
scara, băieţi !. T ran sm i
in anul 1970 constructorii hu va mobiliza şi mai mult şan dului a fost şi este preţuit şi devârurile generale ale în sile Gliga. adjunct al mi berare a popoarelor şi se propiat, lichidarea fenome siune dc la Galaţi ;
nedoreni au reuşit să pună Sn tierele pentru extinderea ac stimat la cele mai înalte co văţăturii marxist-Ieniniste nistrului afacerilor exter pronunţă tot mai hotârit nului subdezvoltării. întări 19,00 Tineri poeţi ciulă patria.
Cezar Baltag. Ana Blan-
'jncţiune la termen toate o- ţiunii de organizare superioa te ; încrederea noastră îşi la condiţiile concrete din ne, a arătat că, sub con pentru instaurarea pe glob rea frontului antiimperialist dlana. Adrian l’ăuncacu,
iectivele industriale şi so- are izvorul în puternica or ţara noastră, contribuţia a- ducerea înţeleaptă, realistă a unei atmosfere de pace şi Darie Novăceaitu. Ovidlu
G cnaru ;
. ial-culturale nominalizate Sn ră a producţiei, generalizarea ganizaţie judeţeană a parti duşâ în acest fel Ia îmbo şi clarvăzătoare a partidu înţelegere. * 19,15 Publicitate :
plan, ceea ce a condus la de unor tehnologi) moderne, me dului care numără aproape găţirea practicii transformă lui. datorită politicii sale O parte însemnată a ex Tn dupâ-amîaza aceleiaşi '9,20 l 001 de ser) :
canizarea şi
industrializarea
păşirea prevederilor la pro- 70 000 de comunişti P. rii şi construcţiei societăţii marxist-Ieniniste, România punerii a fost consacrată zile. tovarăşul Vasile Gliga. 19,30 Telejurnalul de scară ;
20,01) 50 de ani Iii 50 dc evo
lucţia de construcţii-montaj lucrărilor de eonstrucţii-mon- Tovarăşul conf. univ. Con socialiste — operă cu totul se bucură azi pretutindeni rokilui şi rezultatelor pozi adjunct al ministrului afa cări ;
u 1,32 la sută Printre aces taj. care în final să ducă la stantin Mocanu. de la Aca nouă în istorie. In acest de un binemeritat şi înalt tive obţinute în urma vizi cerilor externe, s-a întîlnit 20. in Tclc-oucirlopcdla ;
tea se numără celulele de la creştetea productivităţii mun demia de învâţâmînt- social- context, au fost făcute am prestigiu Militînd consec telor făcute, a contactelor în sala festivă a Consiliu 21,00 Uasclict m asculin: R om â
nia — Cehoslovacia (re
vent şi neabătut pentru a-
laminorul bluming 1 300. pa- cii. îndeplinirea şi depăşirea politic „Ştefan Gheorghiu" ple referiri la necesitatea şi pârarea păcii, pentru inter pe care le-a avut şi le are lui popular judeţean cu ac priza n ll-a). T ran sm i
în permanentă
conducerea
legitatea
creşterii
rolului
1 urile de răcire de la )ami- sarcinilor cantitative şi cali a expus tema „P. C. R. — conducător al partidului pe zicerea armelor nucleare, partidului şi statului, şeful tivişti de partid $i de stat. siune d ire n ă de la Sala
sporturi lor Ftorcasca ;
orul de semifabricate, noua tative de plan pe primul tri conducătorul operei de edi măsura înaintării societăţii pentru asigurarea drepturi statului român, tovarăşul reprezentanţii unor organi 21.30 Film serial : Incoruptibi
Libricâ de oxigen, cuptorul de mestru al anului, dorinţa fer ficare a socialismului în pe drumul socialismului, a lor popo.nrelor la o viaţă li Nicolae Ceauşescu. membri zaţii de masă şi obşteşti, lii Povestea lui Jimiic
conducători de întreprinderi
România41.
Smitli ;
iolomitâ nr 2. complexul ho mă a colectivului de a depu amplificării sarcinilor poli beră şi independentă, politi ai guvernului, reprezentan şi instituţii, cu care prilej 22.20 T elejurnalul dc noapte;
* ier „Rusca", 1266 de apar ne eforturi înzecite în activi După ce a evocat citeva tice. economice şi social-cul- ca externă a României este ţii Marii Adunări Naţiona a răspuns la unele întrebări 22,35 Rapsodic dc prim ăvară —
tamente precum şi alte lu- tatea ce o desfăşoară consti momente semnificative din turale, la formele şi meto apreciată de majoritatea po le, ai diferitelor instituţii, privind aspecte actuale ale spectacol dc varietăţi fol
rârl edilitar-gospodâreşti. De tuie garanţii ferme pentru lupta şi activitatea partidu dele prin care partidul îşi poarelor lumii. Activînd în cu oameni de stat. persona situaţiei internaţionale, pre clorice ;
asemenea, s-a executat un vo- realizarea cu succes a sarci lui, de la crearea sa .petre ridică la nivel tot mai înalt diferite organisme interna lităţi ale vieţii politice şi so cum şi poziţia României fa 23.30 CtntA şl dansează pentru
um sporit de reparaţii capi nilor primului an al cincina cută acum 50 de ani, vor rolul său de partid de gu- ţionale. ţara noastră desfă ciale din tot mai multe ţâri. ţă de principalele eveni d um neavoastră Frank Si-
’ ale la C.S. Hunedoara. U.V. lului şi a angajamentelor bitorul a exemplificat vemâmlnt, la convingerea şoară acţiuni susţinute pen Această politică activă îşi mente politice din Europa natrn, Rila Ifa.vworilt şl
Câlnn şi „Refractara" Alba luate în cinstea semicentena cu argumente ştiinţifice. neţărmurită cu care întregul tru destinderea încordării găseşte un tot mai larg e- şi din lume. Kim Nnvali.
Iul ia. Este demn de remarcat rului partidului.
âpmwhîmarea şi desfacerea — pe măsura posibilităţilor reale
Recent, n avut loc la Pe responsabili şi gestionari de u- tăţilor create de statul nostru, ristică definitorie şi pentru ţională a unităţilor în toate privitoare la spaţiul comer tăţile „Gospodina", de semî- sc mai fac simţite în activi
troşani o largă dezbatere de nitâţi, cu oameni ai muncii precum şi a cerinţelor mereu perioadele următoare localităţile, iar în localităţi cial tovarăşul loaehim Moga preparate. Acestora li se re tatea comercială din Valea
lucru asupra activităţii desfă şi gospodine. interesîndu-se crescînde ale oamenilor mun O atenţie importantă a a — în toate punctele princi a invitat pe tovarăşul Leon- proşează pe bună dreptate — Jiului, între care modalităţi
şurate dc comerţul socialist îndeaproape de modul in care cii. Intr-o astfel de atmosfe cordat consfătuirea condiţiilor pale. Consfătuirea a criticat tin Blâjan, preşedintele U după cum spuneau medicul le de aprovizionare a unită
în Volea Jiului, la care au sînt aprovizionate cu mărfuri ră consfătuirea a avut un şi nivelului de gospodărire şi faptul că sînt localităţi şT niunii judeţene a cooperati Ovidiu Frâţilâ. Constantin ţilor. respectarea programu
participat lucrători din uni- , magazinele, de activitatea lu profund caracter de lucru, de desfacere a mărfurilor şi pro carliere cărora mi li se a- velor meşteşugăreşti, să spu Mazilu şi alţii — calitatea lui, calitatea pîinii, gospodă
lăţi, directorii organizaţiilor ■ crătorilor din comerţ din ba căutări asidue a noi soluţii, duselor către populaţie Jn le rordâ importanţa cLivenitâ. nă dacă poate fi cedat spa necorespunzâtoare a prepara rirea fondului de marfă, a
comerciale locale. reprezen zinul carbonifer al Văii Jiu dovedindu-se deosebit de fruc gătură cu aceasta, mai mulţi Iată ce spunea în cuvîntul ţiul atelierelor în favoarea telor ce se oferă gospodinelor ambalajelor ctc Vorbitorul a
tant) ai întreprinderilor jude lui. S-au ascultat aprecierile tuoasă. vorbitori, printre care Victor sân gospodina Elena Savu, dîn unor magazine Răspunsul a Acest tip de unitate este sus atras atenţia asupra necesită
ţene furnizoare de produse calde făcute de cumpărători Intrucît aprovizionarea lo Rraşoveanu, vicepreşedinte al cartierul Aeroport, Petro firmativ a dat satisfacţie gos ceptibil de serioase îmbună ţii înţelegerii juste a preo
către comerţ, secretari ai or referitoare la grija conducerii calităţilor Văii Jiului este, cu Consitiului popular al oraşu şani r podinei. va produce. fără tăţiri. cupării privitoare In moder
ganizaţiilor de partid din u- de partid şi de stat pentru excepţii neînsemnate. bună, lui Lupeni. Ioan Carpineţ, di — Cartierul nostru s-a mă îndoială, aceeaşi satisfacţie Au concentrat atenţia con nizarea unităţilor Este ade
nitâţi, vicepreşedinţi ai con buna aprovizionare a mineri greutatea principală a discu tuturor locuitorilor acelei sfătuirii şi alte aspecte im vărat câ sînt unele magazine,
siliilor populare orăşeneşti şi lor. precum şi părerile şi su ţiilor a pus accent mai ma părţi a cartierului. Subliniem portante ale activităţii co restaurante, bufete vechi, ra
comunale din Valea Jiului, gestiile menite să îmbunătă re pe desfacere. condiţiile acest fapt nu pentru câ a merciale între care aprovizio re nu mai corespund şi care
deputaţi, gospodine. repre ţească permanent activitatea depozitării, servirii civilizate fost singLilar, dimpotrivă, narea cu legume şi fructe, trebuie într-adevâr reparate
zentanţi ai comisiilor de con comercială, a făcut recoman a cumpărătorilor şi consuma Consfătuire cu lucrătorii pentru câ a constituit un condiţia şi comportarea lu şi hinc întreţinute, dar de
trol obştesc, activişti de par dări concrete în această di torilor, modernizării unor u- procedeu larg utilizat, ceea crătorului comercial faţă de multe ori prin modernizare
tid. ai organizaţiilor locale de recţie. nitâţi vechi, creşterea şi per ce a accentuat caracterul de cumpărători şi consumator, se înţelege în mod greşit
slat, medici. Dupâ-amiazA. la casa de fecţionarea calificării lucrăto din comerţ soluţionare operativă, de lu deservirea cabanelor, reclama doar repararea, scăpindu-se
Au luat parte tovarăşii cultură a municipiului a avut rilor din comerţ, educarea lor cru al consfătuirii, sporin- comercială şi altele din vedere elemente esenţiale
loacliim Moga, prim-seci etar loc o largă dezbatere asupra multilaterală Mai toţi vorbi du-i eficienţa. Intre partici In încheierea dezbaterilor cum sînt crearea unor punc
panţi s-a purtat un perma
al Comitetului judeţean de modului Sn care comerţul din torii au subliniat faptul im nent dialog orientat spre gă a luat cuvîntul tovarăşul te. chioşcuri de desfacere, fă
partid, preşedintele Comitetu Valea Jiului se achită de sar portant că prin grija deosebi rector administrativ' la Cen rit mult în ultimii ani. iar sirea soluţiilor optime pen loaehim Moga. care, vorbind ră mari pretenţii de moder
lui executiv al Consiliului cinile ce-l stau în faţă, sco- tă acordată de către partid şi trala cărbunelui Petroşani, repartiţia unităţilor comer despre preocuparea conduce nism, dar bine .întreţinute şi
popular judeţean, Clement ţindu-se în evidenţă străda stat aprovizionarea Văii Jiu gospodina Elena Savu, Aurel ciale nu ţine pasul eu aceas tru buna desfăşurare a acti rii de partid şi de stat, a bi aprovizionate, in cele mai
vităţii comerciale.
Neamţ, prim-sccretnr al Co- niile orientate spre ridicarea lui este bună, că minerii, con Brînduşa şi Constantin Mazi- tă dezvoltare Puţinele uni roului Comitetului judeţean îndepărtate colţuri, cartiere
miielului municipal dc par la un nivel calitativ lot mal structorii, lucrătorii din cele lu, reprezentanţi ai organelor lâţi care le avem. deşi în Un aspect larg dezbătut în de partid şi a Consiliului Aceasta se referă tn mod
tid Petroşani. preşedintele înalt a activităţii de apro lalte ramuri ale acestui im de control obştesc, au arătat cărcate eu produse, nu pot consfătuire l-a constituit in popular judeţean pentru asi special Ia desfacerea produ
Comitetului executiv al Con vizionare şi desfacere a măr portant bazin carbonifer sînt eâ deşi în Valea Jiului s-au satisface cerinţele locuitori tenţia şi modul în care este gurarea unei bune aprovizio selor agroafimenlare, câui.ite
siliului popular municipal. furilor şi produselor către astfel total angajaţi în mun construit şi dat în folosinţă lor din cauză că sînt prea realizată unitatea cu speci nări a tuturor localităţilor ju zilnic de cetăţeni. Ideea esle
Gheorghe Fcier. secretar al populaţie Un fapt puţin obiş ca rodnică pentru transpune mari şi importante spaţii co mici ; se creează aglomerări, fic loca) Tipul acesta de res deţului. a arâtat câ o atenţie să ducem marfa spre tonte
Comitetului municipal de par nuit pentru astfel de analize rea în viaţă a sarcinilor eco merciale. concepute într-o ceea ce îngreunează desface taurant. bufet, cramă a stîr- deosebită este acordată ma cartierele locuite de oameni,
tid Petroşani, Petru Hota. vi a constat în aceea că. date nomice ce le stau în faţă manieră modernă, eu largi rea Sînt convinsă că se vor nit multe discuţii şi altă da rilor centre muncitoreşti, a- cv'jtîndu-se aglomerările în
cepreşedinte al Consiliului fiind specificul problemelor, Vorbind despre aceasta, tova construi magazine noi şi aici, lă, fapt este însă câ el nu-şi cesten ocupînd un loc dc centru.
popular judeţean. Troian lilaj, necosilateo realizării unei răşul Cazimir Davidovici, di valenţe utilitare, în multe dar pînâ atunci să folosim respectă nici pe departe in frunte, cum este şi firesc, nu In încheiere vorbitorul a
prim-viceprcşedinte al Consi dezbateri largi, cuprinzătoare, rectorul O .CL. Alimentara localităţi există încă multe u- spaţiu) existent Mă refer la dividualitatea. In toate uni numai în producţia indus subliniat citeva sarcini ale
liului popular municipal Pe înlr-un mod deschis, n-a fost Petroşani, arăta în cuvîntul nitâţi care nu mai corespund faptul câ aici funcţionează în tăţile cu pretenţii de specific trială. ci şi în consum. Dar. organelor şi organizaţiilor de
troşani. Dragoş Cristiniuc. re prezenUit- nici un referat sau său că numai în primul tri din punctul de vedere al ca spaţii bune cîtevn ateliere ale întîlneşti aceleaşi preparate aşa cum organele judeţene parlid, ale consiliilor popu
prezentant al Ministerului Co raport. Participanţii au avut mestru al anului în curs. prin pacităţii şi al prezenţei este cooperaţiei meşteşugăreşti. — cli predilecţie cirnâciori, manifestă interes sporit pen lare în ceea ce priveşte edu
merţului Interior. Dumitru usifcl posibilitatea sâ-şi spu unităţile acestei organizaţii, tice Dc aici s-a născut pro şniţele, chiftele, ciorbe şi grâ- tru aprovizionarea corespun caţia multilaterală a lucrăto
P,o-2dan. director al Direcţiei nă părerea ncslingherit. în s-au vîndut către populaţie punerea de a şe trece, pe mâ- Locul lor ar putea fi luat dc lare uniformizate. Ce esle zătoare a tuturor zonelor, or rilor din comerţ, cultivarea
comerciale judeţene. spiritul democratismului nos- mărfuri în valoare de peste SLira posibilităţilor, la reface către unele unilâţi alimenta specific cînd în crama „O- ganele municipale şi orăşe spiritului dc răspundere şi de
ali
re. Piinea şi celelalte
rea şi modernizarea vechilor
In cursul dimineţii, tovară lin profund, asupra proble 7 milioane lei în afara sarci unilâţi, la o mai hună între mente sini căutate zilnic, pe doheşti" din Petroşani, de neşti au datoria să se ocupe înţelegere a faphilui câ ei
şul loaehim Moga. însoţit de melor pe care le consideră nilor de plan, cu aproape 12 ţinere a magazinelor, a depo cînd croitorul, mai rar De pildă, eşti servit în aceleaşi îndeaproape de crearea con sînt puşi la dispoziţia oame
reprezentant) ai organelor dc cele mai imporlanle. să ana milioane de lei mai mult de asemenea, propun nrgnnelor condiţii ea în restaurantul diţiilor pentru ca toate car nilor muncii pentru a le sa
partid şi dc stat locale, ai or lizeze eu deplină răspundere vii în perioada corespunzătoa zitelor şi anexelor comerciale locale să înfiinţeze în acest „Cina" din Lupeni, care, de tierele şi localităţile să so tisface cerinţele, cultivarea
ganizaţiilor comerciale jude lipsurile şi neajunsurile, pre- re a anului 1970 Pe baza li Dar problema desfacerii măr cartier'o piaţă Sîntem mult asemenea, îşi pretinde o in bucure de posibilităţile reale cinstei corectitudinii şi soli
ţene şi municipale, a vizitat zcniînd un însemnat număr nei situaţii reale şi concrete furilor în bune condiţiuni nil prea departe de piaţa mare dividualizare specifică, sau ca de care dispunem în această citudinii faţă de cumpărător
un însemnat număr dc uni dc propuneri menite să du vorbitorul a dat asigurări că vizează doar modernizarea u- a oi'fşuhii. în oricare alt restaurant sau direcţie. şi consumator.
tăţi comerciale din localităţi că la practicarea unui comerţ aprovizionarea abundentă şi bufet bine dotat. Aici şi-au Primul secretar s-a referit
le Văii Jiului, a discutat cu civilizat, pe măsura posibili diversificată va fi o caracte nitâţilor. ci şi amplasarea ra In legătură cu propunerea găsit locul de tratare şi uni apoi la cîteva neaj'unsuri ce C. ARMEANU