Page 6 - Drumul_socialismului_1971_04

rnrWOBSnHBaWSCartSn*
2
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 9048 • VINERI 2 APRILIE 1971

„In ritmul inimilor
noastre, CONSTRUCJIA TRECEM
W
■
| *
j
consacrate mtimpinani •candeezA-ţl oda I" LA PUNCTUL
A
■■
Magnific timp,
Imperativa
chemare
e un uriaş ven de sla­ E DEFINIŢIA NOASTRĂ
vă pe care elevii Liceu­ AL DOILEA
semicentenarului partidului fi închină partidului, la porană — construcţia de ma­ in teritoriul comparaţiilor nu au conceput poemul-definlţle XI doilea punct de pe
lui pedagogic din Deva
contem­
Definiţia noastră
Am făcut acest scurt popas
glorioasa sa aniversare.
al reconstrucţiei şi construc­
Douăzeci şi doi de vii­
cu
tori dascăli au împletit, re anvergură, ne duce în­ doar pentru a impresiona. I­ ţiei. Şi tot ei i-au dat notele ordinea de zl a adunării de
in forte.
partid era cu totul neobiş­
maginile comparate ne dau,
imaginaţia in anii de
In cadruî manifestărilor con­ primiri In rfnduf organizaţiei ale Istoriei neamului. hKepfnd din vers, un poem al ceput, dnd treceam prin nouă fl altora, dimensiunile In marea ecluză numită in­ nuit. Comuniştii de la sec­
luptei neînfricate duse,
sacrate întâmpinării semicente­ de pionieri a celor mal buni cu faptele de glorie, înscrise In anii de beznă pentru poarta de intrare a marii potenfei constructive fi ne dustrializare, continud sd se ţia vagoane a Uzinei me­
narului partidului, pe întreg elevi din clasa a ill-a B, a în istoria ţârii de Mircea cel cucerirea luminii, de ecluze numite industrializa­ întregesc definiţia. scrie o epopee. Continuă fi canice pentru material ru­
in acest cincinal. Nu o operă
cuprinsul judeţului Hunedoara Şcolii generale nr. 6 din Hu­ Bâtrîn şl Mihai Viteazul, con- către cel ce au purtat rea, Ani de început! Mărşă- Am cunoscut nafteri fi re­ pentru sine ci una pentru lant Simerla ţineau să a­
se desfâ^oarâ In aceste zile nedoara, s-a organizat un tinuind cu erakele lupte de mereu desfăşurată fla­ luiam cu stoicism prin no­ naşteri — povestiri adevăra­ noi toţi. Meritul conceptual dreseze citeva cuvinte unui
vechi tovarăş de muncă.
roiul şantierelor fi incălţam
te
despre pasărea Phăenix.
multiple şi diverse activităţi program artistic ce s-a înche­ la Lupenl şi Griviţa, evoca­ mura roşie a partidului. pantoful numai simbăta du- S-a „născut■ Vricaniul, a re­ e ai celei mal de nădejde Emil Ivonici teşea Ia pen­
cultural-artişti ce. iat cu montajul „File din Is­ rea a adus un cald omagiu Copiii dau glas luptei pă-amiază, Mărfăluiam dar născut Vulcanul din propri­ forţe politice care a condus sie jf oamenii au simţit că
Ca un semn af omagiului, toria Partidului Comunist acelora care ~ prin fapte du­ ile ruine, azi a doua exploa­ vreodată destinele ţării — faptul nu trebuie trecut cu
al cinstirii aduse aniversării Român". La Clubul „Construc­ se uneori pinâ ta sacrificiul se năşteau la Hunedoara gi­ tare ca mărime a bazinului partidul comunist, a cărui a­ vederea, dlnd gestului di­
ganţi. Hunedoara intrase a­
partidului comunist, celui ce torul" din Hunedoara, după suprem - au luptat pentru li­ proape in legendă ca simbol Valea Jiului. Am construit a- niversare de o jumătate de mensiunile unei trăiri emo­
a dat un destin dar şi sigur cum ne scrie prolesom! Ma- bertatea şi fericirea poporu­ j =»i . al construcţiei. Cind se con­ tif In toate oraşele şi locali­ veac ne pregătim s-o tn- ţionante.
poporului nostru, culturii noas­ rius Constantinescu, pionierii lui. Montajul a subliniat şi struia grupul de laminoare de tăţile judeţului — trup din ttmpinăm, Dar de ce o astfel de
tre, a creat un climat de de la şcoala generală nr. 9 realizările prestigioase, în­ la Peftlf sau furnalele de trupul tinăr al ţării — cit să treabă trebuie să formeze
autentică democraţie spiritua­ au prezentat montajul muzi- scrise In toate domeniile vieţii partidului" 700 mc, autorii lor vorbeau cu putem spune cu mindrie i ION CIOCLEI un punct pe ordinea de zi
lă, in care talentul, vocaţia se cal-coregrafic „Gntare parti­ de poporul nostru, sub con­ mindrie despre „cel mal ma­ construcţia e definiţia noas­ a adunării de partid ? To­
pot afirma In plenitudinea di­ dului". Şi la Casa de cultură ducerea Partidului Comunist încărcate de revoltă şl re laminor, cel mai mare tră. Forţa acumulată in anii tul se explică de la sine;
mensiunilor lor, artiştii ama­ din Hunedoara, elevii liceu­ Român. O salbă de versuri, ură, de suferinţe dar şl furnal din fard". Superlati­ entuziaşti de la început ne-a Ivonici a fost muncitor,
tori de toate virstele fntîmpină lui nr. 1 şi cei ai liceului in­ cîntece şi dansuri au încunu­ de încredere, din cea vele de acest gen făceau min- propulsat cu viteza socialis­ este membru al partidului
evenimentul cu noi realizări şi dustrial metalurgic s-au în­ nai montajul „Slavă partidu­ mai neagră noapte a dria pinâ fi a boemei trans­ mului in ctmpul gravitaţional Retrospectivă şt de pe această platformă
succese scenice. Astfel, după trecut Intr-un reuşit şi atractiv lui", aplauze entuziaste pri­ exploatării. „Proletari, formată la fcoala fantierelor al aspiraţiilor la fericirea s-a exprimat toată viaţa.
cum ne comunică Ion Popa- program artistic dedicat eve­ mind „Briul pâdurenesc", „lo­ ne-aşteâptă foamea I Oc­ in forţă constructivă. clădită cu propriile mtint fi O viaţă întreagă a muncit
cinstit, ordonat, şi-a făcut
Stânileşti, metodist ki Casa de nimentului de la 8 Mal. cul de pe Mureş", „Lina" pre­ na I Zidul 1 Hal la lup­ In numărul din 25 decem­ minţi. Am înzecit, innobilin- datoria conştiincios, a pus
cultură din Oră ştie, taraful La nivelul bibliotecilor co­ cum şi interpreţii Ion Nojogan, tă dreaptă, să urmăm brie 1955 al ziarului „Steagul du-î cu entuziasm fi dăruire, şi prezent
„Lele de la Orâştie" preilntă munale, toi In această perioa­ Ion Popa, Tatiana Ştef, Mioara Partidul \*. roşu" din Petrofani citim cu valoarea banului investit tn
in aceste zile, atit pe scena dă au loc divorse acţiuni cu Munteanu, Costel Cbelârescu. întregul poem scenic emoţie rlndurlle acestea: construcţie fi am „nAscutm la
casei de cultură eft şi In sate­ cartea, cum ar fi de pildă re­ întreaga manifestare a fost t o vibrantă evocare, „Multe din lucrurile care le Hunedoara giganţi de talie In preajma aniversării
le vecine, o serie de specta­ cenzii, recitaluri de poezie un patetic elogiu închinat săr­ desprinsă din hronicul (neftneşti Ia Paroşeni pot că­ europeană — laminor de gloriosului semicentenar al
cole muzicole ce se bucură de patriotică, „întâlniri cu poezia" bătorii de la 8 Mai. scris cu slova de foc păta calificativul de „cel mai l 300 m m , furnale de i 000 partidului, evocînd drumul
frumoase aprecieri din partea etc. La luncoiu de Sus, In ca­ a acelora ce şi-au dat- mare din fard". Chiar termo­ mc — construcţii simbol al pe care l-a străbătut fn ce­
le cinci decenii ale existen­
publicului. Printre recentele drul căminului cultural a fost „50 de ani de lupte viaţa pentru liber­ centrala este cea mal mare puterii de gindire, de creaţie. ţei sale, avem Imaginea
deplasări se numără cele în­ organizată o „călătorie pe tatea ţârii. Realizat sub construcţie de acest gen din Dar atitudinea noastră nu e necurmatei sale lupte pen­
treprinse in satele Costeşli hartă" cu tema „Prin oraşele Îndrumarea profesoare­ ţară" In 1955 intra tn func­ extazul tn faţa propriei ofle- tru apărarea intereselor vi­
şi Ludeşti. Aici, taraful (diri­ judeţului Hunedoara", iar in şl de glorii" lor Ileana Jurcă şl Irl- ţie primul grup electrogen de re, oridt de mare ar fi. Ati­ tale ale clasei muncitoare, umărul unde a fost mai
greu. Altfel, toate acestea
jor Vasile Bronişcan), forma­ satul Podele, seara literară na Kutaş, poemul de 50 MW la Parofeni fl el „cel tudinea noastră e acţiunea, forţa sa de neînvins. Re- nu stnt lucruri extraordi­
ţia do dansuri (instructor Vasi­ „Cintâm partidului slavă" a Scena căminului cultural la Liceul pedagogic din mai mare din fard". La sfir- căci avem de desăvlrşit ceva \ constituirea unul semicen- nare, dar intinse pe dece­
le Pop), precum şi solistele de fost urmărită de o numeroasă din comuna Zam, împodobită Deva se vrea — şl reu­ fitul anului 1970 un singur măreţ, o societate modernă ( tenar de luptă ne dezvă- nii întregi se individuali­
muzică populară Ana Simona asistenţă. Tot în cadrul aces­ cu cele mai alese covoare Şi şeşte să fie, nu numai grup electrogen de la Mintia pentru o naţiune liberă. In I Iuie izvoarele tăriei partl- zează definind un om. Căci
Suciu, Lia Mang, Geta Voicu, tor acţiuni cu cartea, la bi­ scoarţe lucrate în motive na­ pentru interpreţi, ci şi — construcţie a trecutului edificarea acestei societăţi, ! dulul, factorii care i-au dat Emil Ivonici este un om,
Doina Simileanâ, precum şi bliotecile din Burjuc şi Tisa a ţionale, a găzduit programul pentru sutele de spec­ cincinal — trimitea tn siste­ construcţia ocupă locul de ax I posibilitatea de a uni in care a prestat in aceeaşi
soliştii Ionel Vornic şi Petre fost organizată recenzia ro­ artistic Intitulat : „50 de ont tatori, mici şi mari, ca­ mul naţional 70 la sută din central, iar judeţul nostru ! Jurul său masele largi ale secţie 45 de ani, o lună fi
Barbu au adus pe scenă manului lui Cezar Petrescu — de lupte şi de glorii". Specta­ re l-au urmărit şi-l vor energia produsă de întreaga ocupă in ax o parte de primă ; poporului şi să Ie conducă 25 de zile! Timp de a­
crimpeie din nesecatul folclor „întunecare". colul, pe care elevii şcolii ge­ mai urmări — o pate­ uzină de la Parofeni. Ne-am mărime. In funcţie de volu­ | lo mari victorii. proape 35 de ani a fost şef
al plaiurilor Orâştiei. nerale din localitate l-au în­ tică lecţie de Istorie de întrecut pe noi infine. Şi mul investiţiilor, cincinalul de partidă la repararea va­
la căminele culturale din chinat Partidului Comunist la care pleacă şi vor pentru că sintem la acest trecut ne-a situat pe locul 6 | „Momente şi docu- goanelor. I-au trecut prin
satele Ostrov şl Clopotiya, re­ Elogiu pleca, ducînd cu ei, ca capitol, al comparaţiilor, ne după municipiul Bucureşti, istoria mină zeci de garnituri fn-
cent, pionierii şi şcolarii au Român la cea de-a 50-a sa a­ un crez, versuri ce H mai îngăduim o mică com­ judeţele Argeş, Galaţi, Con­ | mente din tregl de vagoane. Poate că
stanţa şi Prahova. Dar jude­
Ediţia din 1967 a
pletare.
susţinut un reuşit program ar­ Montajul muzical coregra­ niversare, patriei şi primăverii, a se vor întipări adine In Micului atlas geografic ci­ ţul pornea fn cincinal ea o mişcării muncitoreşti întreaga ţară este împln-
tistic. După ce invâţâtoru! fo­ fic, intitulat < „Slavă partidu­ fost de fapt un adevărat imn cu cuget şi-n inimi: zestre mult mal mare decit a zită de lucrări ieşite din
st! Trîf a făcut o documentată lui", a prilejuit ţăranilor coo­ adinei reflexe patriotice, că­ „Din pisc în pisc nl-s tează drept cea mal înaltă altora. hunedorene" mîinile lui Ivonici.
Şeful de partidă a ieşit
expunere intitulată t «Pagini peratori din satul Leşnlc, co­ ruia participanţii mari şi mici munţii luminaţi 1 construcţie din ţară Combi­ Sintem, incontestabil, o for­ la pensie, dar faptul are
(ngrăfăminte chi­
natul de
din lupta Partidului Comunist muna Veţel, prezenţi la cămi­ O lume-ntreagă Soarele mice din Tu mu Măgurele — ţă constructivă de primă mă­ BRAD : „Momente şl do­ durată, trăinicie şi conţi­
Român" publicul prezent la fl- nul cultural din localitate, mo­ l-au făcut o caldâ şi sinceră ni-1 vede! 177 m. Geniul constructiv ro­ rime tn economia ţării. Cata­ cumente din Istoria mişcă­ nut infinit mai bogate, mai
ceaslâ manifestare a urmărit mente de adevărată înălţare primire. Există un Partid aci-n mânesc s-a autodepăfit fi in lizatori, dinamizatori, tn a­ rii muncitoreşti hunedore- pline decit actul In sine.
evoluţia corului de copii, re­ sufletească. Realizat sub în­ Carpaţi dimensiunile pe verticala ale ceastă operă întinsă pe două­ I ne' a constituit tema me­ Un om care a lucrat 45 de
citatorilor, soliştilor do muzi­ drumarea învăţătoarei Rodica Prof. FCATERINA NICULA operei sale. Tot la Mintia, pe zeci şi ceva de ani ne-au fost I sei rotunde, desfăşurată re­ ani Intr-o secţie nu putea
că populara, grupurilor voca­ Arma, montajul a constituit o comandanta unităţii de Şî-o ţară care-n fericire ţinut hunedorean. se află n- comuniştii, clarvăzătorii, în­ cent la Casa de cultură din să nu lase urme şi imagini
le şi a brigăzii artistice. emoţionantă .evocare a celor pionieri crede". cum cea mai tnaltă construc­ drăzneţii, dtrjii navigatori ca­ ! oraşul Brad, susţinută de ce vor dăinui piuită vreme.
Creţu,
j profesorii
MaHa
Cu prilejul emoţionantei mai semnificative evenimente Şcoala generală Zam ţie din fard fi printre cele re au înfruntat toate furtuni­ Celor cu care a lucrat, le-a
> A *i *»♦*».- • - j Mircea Valea şi Nicolae
l---- mai‘ înalte din Europa. le la postul de comandă. El Wardegger. In cadrul dez­ lăsat un admirabil exem­
baterilor au fost parcurse plu de dăruire, pasiune şi
cele mal Însemnate episoa­ pricepere, imaginea omului
de din lupta maselor mun­ care a lăsat aici o puter­
citoare hunedorene. sub nică amprentă a persona­
Ce mînsemnat pentru conducerea Partidului Co­ lităţii sale. In uzină există
munist RomAn. un obicei bun: ucenicii din
anii II şi III sint încadraţi
dumneavoastră anii cincinalului? „La confluenţa celor in formaţiile de lucru de
la secţia vagoane. Aici işi
două cincinale*4 consolidează cunoştinţele,
lucrează efectiv pe întrea­
Muncă rodnică, bucurii cultură din oraşul Orăştie, ga filieră, astfel incit la
ORAŞTIE: La Casa de
sfirşitul unei perioade de
fn cadrul simpozionului in­ un an, un an şi jumătate
băieţii pot executa
orice
titulat „Oameni şi fapte",
MlneruJ Aron G h erm an — sa­ noi eu m inereu. Şl le-am găsit. lucrări Cîţi astfel de uce­
lul unei brlgUzl de la B arza — Cu m inereu bun, bogat. L -am au tinut expuneri tovarăşii:
In tlrd c r is p u m u l. Iţi alege p a r­ scos. N e-am străd u it să nu râ- Gheorghe Călinescu, mem- [ nici au trecut prin partida
e i faptele despre care «1 vor- tntnă nici un pic In u rm a n o as­ lui Ivonici fn 35 de ani ?
bcascA. tră. Ne-am făcut datoria, am bru al biroului Comitetului j Cine poate stabili clţi 7 Ci­
— Ce-au în sem n at p entru mi­ m uncit — zic cu — bine. Am şl Judeţean de partid, despre j
ne anii cincinalului 7 G reu de clştlgat bine. ToatA brigada. S-a „Judeţul Hunedoara la j ne ştie exact clţi muncitori
spus p en tru că ăştia S ani au slmtlt şl acasA. La flecare... de prima mină in afară de
Însem nat foarte m ult. Şl pentru — La Aron G h erm an acasă confluenţa celor două cin- | Andrei Rusu, loan Măgu-
m ine el pentru brigada pe care cum ,,s-a simţit" ? cinale", iar conf. univ. dr. j
o conduc. — Noi nm avut m ulte bucurii Mihai FAtu din Bucureşti 1 reanu, Petru Petroescu, A-
— N-all vrea totuşi tă În cer­ în anii Ăştia cinci. Ne-om tras dam Stanciu au rămas in
cau ca din acest „foarte mult" curent. Nc-am cu m p ărat radio, despre „înfăptuirea revolu- j atelierele uzinei calificaţi
să n e vorbiţi d espre „o felie'*, televizor. CA dacă al curent... ţiei populare in România — |
despre Aron G h erm an 7 Ne-am Juat mobilă nouă. Ne-am 1944—1947". La confluen- j de Ivonici ? A lăsat in uzi­
Omul zlmbeşic, evident itln- pus casa la punct. Nu vl le-atn nă şi un băiat — tot Emil
ghcrlt. spus clilar pe toate clte le-am (a celor două cincinale Ju- j “ care e maistru strungar
— n u ştiu cam să spun, cA făcut, cA-s multe. Iaca, m ă r u n ­ deţul nostru oferă imagi- j
noi lucrâm tn echipă. Succesele ţişuri. Cile nu-s Intr-o gospo­ nea a ceea ce înseamnă : şi care păstrează multe din
slut ale echipei( greutăţile tot dărie ! 7 calităţile tatălui. A lăsat şi
echipa trebuie sA Ic InvlngA; — Vorbeaţi de bucurii. Care politica fermă a Partidu­ un mare număr de inovaţii.
dacA planul a fost depăşit lu­ d intre ele a fost cea mai m are lui Comunist Român de in­
nă de lună, tot echlpa-1 „de p entru Aron G h erm an ? dustrializare socialistă. O Toate acestea, încărcate
vină". — Apoi, bucuria n o astră cea de multă emoţie şi căldură
— Şl din „vina* asta. cit U a- m al m are In ultimii cinci ani a singură comparaţie: fn
fost clnd fetiţa a term inat In ­ tovărăşească, au fost spuse
pnrtine Iul Aron G h erm an In stitutul de construcţii din Tlm l- 1970 judeţul Hunedoara a la cel de-al doilea punct
ultimii cinci ani 7 realizat o producţie indus- .
— Noi am lucrat cit am p u ­ S. POP trială cu 8,6 Ia sută mai j al ordinii de zi a adunării
tut m al bine. Am căutat zone de partid,
mare decit a întregii ţâri i
fn anul 1948. C. ARMEANU
ar
Criza economică din anii cilor funcţionari C.F.R. ară­ Siguranţa din Lupeni anunţa zintă cea mai mare ridicare şl, începînd de la 9 august dlte în centrele muncitoreşti, Livezeni încetează lucrul fi­ Refuzul ţăranilor de a plăti
1929-1933 a cuprins industria ta : „Muncitorii, ţăranii şl îngrijorată forurile superioa­ a muncitorimii hunedorene 1930, trece iarăşi la conce­ demască politica trădătoare a indcă nu li s-au plătit sala­ impozitele şl datoriile către
şi agricultura Judeţului Hu­ funcţionarii n-au vrut şi nu re ; „Aproape întreaga mun­ împotriva exploatării. din dieri în piasă burghezo-moşierimii române riile încă din noiembrie 1931. stat este semnalau de către au­
In regiunea auriferă
nedoara ; rind pe rînd impor- vor să fie victime în folosul citorime se găseşte înlr-o Sub conducerea Partidului şi cheamă proletariatul la De teamă ca greva să nu se torităţile comunale de-a lun­
lante întreprinderi din indus­ salvării situaţiei privelegiate stare de enervare, ceea ce Munţii Apuseni, Societatea Comunist Român, muncitori­ luptă pentru ieşirea din cri­ extindă şl la alte mine, con­ gul întregului an 1933. Ast­
„Topliţa - Mâgura-Concordia”,
tria extractivă şi metalurgi­ a clasei stâpînitoare, în folo­ cauzează desele întruniri şi care deţinea o parte din mo­ mea minieră din Valea Jiu­ ză pe cale revoluţionară. In­ ducerea societăţii Petroşani fel, In luna ianuarie, pretura
lui desfăşoară în anu! 1930 n-
că şi-au încetat activitatea. sul salvării sistemului de ex­ manifestări”. Nerecunoscîn- nopolul minelor, hotărăşte să proape zilnic greve sau alte tr-un manifest ol Comitetu­ satisface pentru moment ce­ plâşll Avram Iancu raporta
Astfel, începînd din anul ploatare si asuprire". du-li-se contractul colectiv lui regional P.C.R, adresat in rerile minerilor grevişti. prefecturii câ agitaţiile ţără­
1920, o serie de mine de căr­ Deoarece conducerea între­ de către instanţele Judecăto­ sisteze lucrările începînd cu acţiuni pentru revendicări e­ anul 1931 muncitorimii hune­ Concomitent cu acţiunile neşti „ameninţă aă ea lăţeas­
buni din Valea Jiului şl de prinderii a redus salariile cu reşti cărora s-au adresat, mi­ data de 15 decembrie 1929. O conomice Imediate. Astfel, în dorene, după ce sînt demas­ greviste din Valea Jiului, că tot mal mult In sînul
aur de la Brad slnt închise 15-47 la sută, la 12 februarie nerii hotărăsc să declare gre­ dată cu închiderea minelor, 3 Ianuarie, minerii din Lo- cate planurile de „raţionali­ printre ceferiştii din Simerla populaţiei", Iar în Iunie 1933,
vă generală. In 5 august, gre­
de către capitalişti, ca „ne- 1929 muncitorii turnători de cea mal mare parte din mun­ nea Intră în grevă, care du­ zare" ale guvernanţilor, reali­ sînt râsplndite manifeste ale aceeaşi pretară arată că în
rează pînă la 8 ianuarie. A­
i entabile". (Dacă în Valea la uzina din Călan Intră în viştii ocupă uzina electricâ citorii mineri devin şomeri, zate prin concedieri, reduceri partidului comunist, care de­ comunele Rlşcullţa, Gărâstâu,
Jiului, de pildă, în anui 1929 grevă. Conduşi de comunişti, pentru a întrerupe orice ac­ La iniţiativa comuniştilor o ceastă grevă, condusâ de co­ de salarii si evacuarea celor mască politica de fascizare a Rîbicioara, ţăranii „au căutat
s-au extras 1 026 710 tone, în muncitorii continuă greva tării. să-el facă singuri dreptate
1933 s-au extras numai 333 475 timp de peste 2 luni. In cele Laptele ceferiştilor şl pe­ prin vlolenţâ".
tone de cărbune). De aseme­ din urmă, conducerea uzinei troliştilor din lanuarie-fe- Intre 1929-1933 s-au desfă­
nea, uzinele de fier din Hu­ se vede nevoită să accepte bruarle 1933. conduse de şurat e serie de acţiuni ale
nedoara si Câlan şi-au stins ducerea de tratative cu re­ ini tn înscris ii gmius# n u in Partidul Comunist din Româ­ micilor funcţionari, învăţăto­
furnalele, lâsînd pe drumuri, prezentanţii muncitorimii gre­ nia, au avut o mare Influen­ rilor şl profesorilor. Semnifi­
muritori de foame, mii de oa­ viste. Cu ocazia tratativelor, tă asupra maselor larglpopu- cativă în acest sens este o te­
meni. muncitorii au reuşit să smul­ lare. înţârind în permanentă legramă a prefectului Judeţu­
O dată cu sistarea muncii gă din partea patronilor în­ ISIHII iu n EROICE UI CUSII NOASTRE MM IU» combativitatea lor revoluţio­ lui Hunedoara către Ministe­
în întreprinderile industriale, semnate revendicări, cum ar nară. Minerii din Valea Jiu­ rul Instrucţiunii, în anul 1930,
a urmat o tot mai gravă în­ fi : anularea reţinerilor din lui. cei din regiunea aurife­ prin caro so arăta câ i „cor­
răutăţire a situaţiei clasei salarii ; sporirea salariilor ră a Bradului şi lucrătorii de pul didactic din Judeţul Hu­
muncitoare ca de altfel şi a muncitorilor zilieri cu 5-10 la la uzinele din Hunedoara au nedoara nici pînâ azî nu a
tuturor celorlalte mase de oa­ sută; corespunzător creşterii dus, sub impulsul evenimen­ primit salariile pe Ianuarie şi
meni ai muncii din Judeţul producţiei din uzină să crens- tivitate In mină. Noaptea delegaţie a minerilor şomeri munişti — după cum recu­ fără lucru din locuinţe. chea« telor de la Griviţa. acţiuni februarie. Pentru liniştirea
Hunedoara. In 1932, în între­ câ şi salariile muncitorilor; slnt duse la Lupeni două încearcă să ducă tratative cu noaşte o adresă a poliţiei din mă muncitorimea la luptă revoluţionare de solidaritate lor vă rog să binevoiţi a dis­
gul judeţ numărul celor ce nu să se respecte ajutorul de companii de grăniceri şi jan­ conducerea societăţii, cu care Deva către prefectură — a pentru „punerea in libertate si de protest împotriva măsu­ pune achitarea salariilor ime­
aveau de lucru se ridica la familie în bani. Datorită ob­ darmi de la Deva, tn acelaşi ocazie se cade de acord ca, constituit un imbold în lupta a celor arestaţi ; contra te- rilor care accentuau mizeria. diat*. Cn toate măsurile lua­
19 455. ţinerii revendicărilor, greviş­ timp sosind la faţa locului începînd din 16 februarie muncitorilor din alte centre roarei fasciste ; contra con­ Criza care a adus grave te, au continuat să se ţină în­
In lama anului 1932, admi­ tii reiau lucrul la 22 aprilie prefectul şi procurorul tribu­ 1930, să fie reprimiţi la lu­ miniere din Valea Jiului. In­ cedierilor : pentru reprimirea prejudicii maselor muncitoa­ truniri ale micilor funcţio­
nistraţia minelor din Vulcan 1929. nalului din Deva. In diminea­ cru o parte din muncitorii tre 1-12 ianuarie are loc o celor concediaţi ; contra eva­ re a determinat crearea unei nari şl în special ale corpu­
interzice şomerilor pînâ şi In cadrul luptei revoluţio­ ţa de 6 august, prefectul cere concediaţi- începînd însă de grevă a muncitorilor de la cuării din localitate : pentru stări de profundă nemulţumi­ lui didactic. Intr-o notâ in­
strîngerea cărbunelui nefolo­ nare a proletariatului român, muncitorilor să părăsească la 1 iulie 1930 societatea tre­ mina Sălătruc-Livezeni. Djn- timp de lucru pentru toată re. manifestată de cele mal formativă a legiunii de jan­
sibil. aflat pe haldele mine­ la începutul crizei economi­ curtea uzinei, dar potrivit u- ce din nou la concedieri ma­ tr-un raport al preturii din săptâmîna ; pentru ridicarea multe ori prin revolte şi în darmi Hunedoara se spunea t
lor închise. ce, un rol foarte însemnat l-a nuî raport al postului de jan­ sive. Revoltaţi, muncitorii se Petroşani rezultă că minerii salariilor ; contra plâtirii im­ rîndurile ţărănimii hunedo­ „Sintem informaţi câ învăţă­
Ciincena exploatare a ma­ avut eroica grevă a mineri­ darmi din Lupeni „muncito­ adresează comisiei de arbi­ grevişti, în număr de aproxi­ pozitelor şi datoriilor la ban­ rene. In 1931, pretura plâşii torii din Valea Jiului se vor
întruni la Deva între 7-9 mai
selor muncitoare în perioada lor de la Lupeni din august rii nu au voit, voci ferind că traj din Deva, care, sub pre­ mativ 150. s-au ridicat împo­ că ; pentru răsturnarea dicta­ Ilia anunţa alarmant prefec­ 1932, spre a protesta pentru
crizei economice a constituit 1929 — prima mare bătălie nu o părăsesc". A urmat ma­ siunea maselor muncitoreşti, triva unor puncte nefavora­ turii fasciste ; pentru un gu­ tura că starea de mizerie în neprimi rea salariului... Vă
baza obiectivă a atitudinii lor de clasă din această perioadă sacrul împotriva minerilor stabileşte reprimirea munci­ bile din contractul colectiv. vern muncitoresc-ţârânesc". care se aflau oamenii „îi con­
revoluţionare, atitudine mani­ de erele privaţiuni pentru grevişti şi au început arestă­ torilor concediaţi, munca de Intensa activitate desfăşu­ Luptele muncitorimii din a­ duce spre Idei şi contamina­ rugăm a da dispoziţii pentru
festată de cele mai multe ori masele muncitoare. La repeta­ rile celor bănuiţi ca instiga­ 0 ore pe zi şi majorarea sa­ rată de către Partidul Comu­ nul 1932, şl în special cele re comunistă". Despre „agita­ măsurile ce urmează să Je
prin acţiuni deschise, îndrep­ tele cereri ale minerilor de a tori la grevă. Dar, cu toate lariilor cu 5 la sută. Intrucît nist Român în rîndurile mun­ din 1933, reprezintă un rezul­ ţiuni” ale ţăranilor informa luăm"...
tate împotriva celor ce-i a­ li se recunoaşte şi respecta maltratările la care au fost nu exista un contract colec­ citorimii hunedorene a con­ tat al muncii politice neobo­ prefectura şi notarul din Hâ- Luptn desfăşurată de către
supreau. Exprimînd tocmai n- contractul colectiv, direcţia supuşi, minerii reuşesc să se tiv încheiat între muncitori tribuit la creşterea prestigiu­ site duse de Partidul Comu­ râu (plasa Deva) iar legiunea cei exploataţi $i asupriţi în a-
censlâ poziţie holărUâ. de minelor le răspunde printr-un menţină în grevă pînâ la 9 şi patron, comisia de arbitraj lui său şi a influenţei sale în nist Român în condiţiile pie­ de jandarmi din Petroşani
luolâ a maselor largi de oa­ refuz enlegoric Acest lucru august. a holârît ca punctele stabili­ rîndurile maselor. Organizînd le ale ilegalităţii. In ciuda ie- raporta câ starea de spirit a nîi crizei a fost îndrumată şi
meni ai muncii, raportul Co- a provocat mari nemulţumiri Prin amploarea lor. prin te de ea să fie socotite drept şi conducind fără încetare roarei toi mai accentuate. în populaţiei „esle extrem de condusâ îndeaproape de‘Par­
miteiului Central de acţiune în rîndurile muncitorimii Re­ dîrzenin şi eroismul manifes­ contract colectiv. Conducerea lupta celor exploataţi, Parti­ Valea Jiului izbucnesc noi rea şi câ tot mai mult pă­ tidul Comunist Român.
pregătit pentru Congresul a feţ ilor la frămintârile mine­ tat. luptele minerilor din Lu­ societăţii nu ţine seama de dul Comunist Român, prin greve Astfel, la l-l ianuarie trunde în rîndurile maselor
Central al muncitorilor şî mi­ rilor în urma acestui refuz, peni din august 1929 repre­ hotăririle comisiei de arbitraj numeroase manifeste râspîn- 1932 minerii de la Sălătruc- propaganda comunistă". Prof. ION FRAJILA