Page 61 - Drumul_socialismului_1971_04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
1 5

B încheierea lucrărilor

Plenarei C.C. al P.C.

Italian

B Comunicatul privind dez­

voltarea economiei

bulgare pe primul tri­

mestru al anului

| B Curier, Atlas |

INWIIAII1L TOVARĂŞUL U I CIMIŞIU
In m area în tre c e re în c hinată

sem icentenarului partidului
$1 TOVARĂŞUL MORII AAROOIS.

RECORD NATIONAL LA SĂPAREA

Şl DETONAREA PUŢURILOR DE MINĂ SECRETAR ULM IIAI AL P.C. RIN ARŞI RAI IA

Brigada de mineri condusă de comunistul cii pe b a z a u n u i g ra f i c c i ­
clic, puşcarea in m a s ă , î n ­ Sîinbâtâ dimineaţa, tovară­ întări aceste legături In inte­ liticii imperialiste dc dictat stătător linia politică inter­
Dionisie Barta de la mina Livezeni a săpat şi c ă r c a r e a m e c a n i c ă a s t e r i ­ şul Nicolae Ceauşescu. secre­ resul ambelor partide, al u­ şi agresiune, pentru cauza li­ nă şi externă.
betonat într-o lună 94,3 metri de puţ lului, b e t o n a r e a p u ţ u l u i in tar general al Partidului Co­ nităţii mişcării comuniste in­ bertăţii şi independenţei po­ (Partidul Comunist Român
c o f r a j m o b i l a u constituit munist Român, s-a întîlnit cu ternaţionale Totodată. s-a poarelor, împotriva colonialis­ şi Partidul Comunist din Aus­
p ir g h ii d e s e a m ă în c r e ş t e ­ tovarăşul Lauiie Aarons, se­ reliefat că extinderea în con­ mului şi neocolonialismului. tralia şi-au reafirmat şi cu
Ieri d i m i n e a ţ ă , la no ua m â n , a c e a s t ă st r ă l u ci t ă p e r ­
rea v i t e z e i d e a v a n s a r e pe cretar general al Partidului tinuare a raporturilor multi­ pentru triumful idealurilor această ocazie solidaritatea
m i n ă L i v e z e n i s-a p e t r e c u t f o r m a n ţ ă .
ve r t i ca l ă . Comunist din Australia, care laterale dintre România şi păcii, democraţiei şi progre­ militantă şi sprijinul deplin
u n u l d i n cele m a i r e m a r c a ­ — C i n d s-a p o r n i t m a r e a
bile f a p t e de m u n c ă p e car e î n t r e c e r e în c i n s t e a lui 8 . Dar, m a i p r e s u s d e a c e s ­ face o vizită în tara noastră. Australia corespunde intere­ sului social A fost relevată faţă de cauza dreaptă a po­
tea, m ă i e s t r i a şi c o m p e t e n ţ a porului vietnamez, a celor­
m i n e r i i d i n V a l e a J iu lu i le Mai, am h o t ă ri t cu o rt ac ii La întîlnire au participat selor popoarelor român şi părerea comună că un rol ho-
î n c h i n ă m ă r e ţ e i s ă r b ă t o r i a să s ă p ă m şi să b e t o n ă m 80 p ro f es i o n al ă , t e n a c i t a t e a şi tovarăşii Paul Niculescu-Mi- australian, cauzei păcii, înţe­ tărîtor în asigurarea unităţii lalte popoare din Tndochina.
d ă r u i r e a m i n e r u l u i Di o n isi e
s e m i c e n t e n a r u l u i p a r t i d u l u i . d e m e t r i d e p u ţ — nc s p u ­ zil, membru al Comitetului E- legerii şi colaborării interna­ mişcării comuniste şi munci­ Ele consideră imperios nece­
B a r t a s-au c o n f i r m a t d i n
O d a l ă cu t e r m i n a r e a ş u t u ­ n e Di on isi e B ar ta . Şi, d u p ă xccutiv. al Prezidiului Per­ ţionale. toreşti internaţionale îl are sar să se pună capăt războ­
lui d e n o a p t e , m i n e r u l D i o ­ c u m se v e d e , a m reuşit să n o u prin r e c o r d u l o b ţ i n u t . manent, secretar al C.C. al Cu acest prilej, s-a reafir­ promovarea între partide a u­ iului. să fie retrase fără fin-
n is ie B ar ta , î m p r e u n ă cu f g c e m cu 14,3 m e t r i m a i m u lt . U n r e c o r d e x c e p ţ i o n a l pe P.C.R.. şi Ştefan Andrei, mat hotârirea celor două par­ nor relaţii bazate pe princi­ tîrziere toate trupele Statelor
cei 21 d e or ta c i ai săi, a ra­ A l t c e v a , ce să zic ? S-a c a r e r e n u m i t u l şe f d c b r i ­ prim-adjunct de şef de sec­ tide de a acţiona neabătut Unite ale Americii şi ale a­
g a d ă îl î m p ă r t ă ş e ş t e g e n e ­
portai re a l iz a r e a i n t r- o s i n ­ m u n c i t . A t i t a tot ! ţie la C.C. al P.C.R. pentru dezvoltarea solidari­ piile marxist-leniniste şi ale liaţilor lor, astfel ca popoa­
gu ră lu n ă d e lu cr u a u n ei D i n c o l o d e s i m p l i t a t e a cu- ros cu to ţi o rta cii s ă i : m i ­ Viscoza — Lupeni. Solesi In cadrul discuţiilor, s-a tăţii internaţionaliste c u toate internaţionalismului proletar, rele vietnamez, cambodgian şt
v i t e z e d c a v a n s a r e d e 94,3 v î n t u l u i rostit m o d e s t şi cu n erii G n g o r c T ă t a r u , N ic o - laoţian să-şi poată hotărî sin­
lac Ba rt a, Ş t e f a n Ni st or , luliona la spălătoria chimică relevat dezvoltarea continuă partidele comuniste şi munci­ ale respectării independenţei,
m e t r i lini ari la s ă p a r e a şi m ă s u r ă se d e z v ă l u i e o a d e ­ gure calea dezvoltării, fără a-
b e t o n a r e a pufului p r i n c i p a l v ă r a t ă b ă t ă l i e eroică, un m a i ş t r i i R o m u l u s R o d e a n u , de bobine. a relaţiilor de prietenie fră­ toreşti, pentrn întărirea uni­ egalităţii depline în drepturi, inestec dinafară
d c e x t r a c ţ i e al m i n e i . v o l u m d e m u n c ă uriaş. A ­ V a s i l c Bo rj o g a , O c t a v i a n ţească dintre Partidul Comu­ tăţii de acţiune a tuturor for­ neamestecului în treburile in­ Intîlnirea s-a desfăşurat fn-
S u c c e s u l r a p o r t a t d e m i ­ ce a s t ă b r i g a d ă d e în al tă c a ­ D o b r e s c u , t o p o g r a f u l Ion nist Român şi Partidul Co­ ţelor revoluţionare, progresis­ terne, a dreptului fiecărui tr-© ambianţă de caldă prie­
n e r u l c o m u n i s t Di o n i si e lifi car e şi s p e c i a l iz a r e , Tu M i h a l c e a , inginerii M i r o n munist din Australia .şi s-a tenie tovărăşească.
B a r t a c o n s t i t u i e u n nou r e ­ c a r e o r d i n e a , d i s c ip l i n a , R e b e d e a , P e t r e M u n l c a n u subliniat voinţa comună dea te şi populare împotriva po­ partid dc a-şl elabora de sine
c o r d n a ţ i o n a l In re a l iz a re a conştiinciozitatea şi respon­ şi to ţi cei l a l ţ i ortaci. ............ *’ ’ i I
a c e s t o r fucrâri m i n i e r e d e sabilitatea sint s i n o n i m e cu Aulorii recordului naţio­ ţ l
m a r e d i f i c u l t a t e şi i m p o r ­ p e r f e c ţ i u n e a — in c i n c i n a ­ nal înregistrat ieri la Lîve- S-a vorMt $1 s-a scris dc aprovizionării şl folosirea raţio­ rea u n o r echipam ente en ergeti­ genului ca Intensificator Io p ro ­
t a n ţ ă , m e n i t e să d e s c h i d ă lul t r e c u t a re a liz a t s i n g u ­ zeni — record realizat în ! Creşte zestrea mullc ori despre hArnlcla o a­ nală a utilajelor. Mal sint şl ce care sint Im une la coroziuni cesul do topire, o etapă s u p e ­
d r u m s p r e noile c î m p u r i d e ră p e s t e 2 k i l o m e t r i d e p u ­ cinstea măreţei sărbători de menilor care piAmâdesc m e ta ­ alte rezerve. şl utile la fabricarea ţevllor rioară a luptei pentru folosirea
tim pului şi a vctrelor. La c u p ­
lul Hunedoarei. Prin m uncă şt
Eroul Muncii Socialiste • se ­
pentru cazane. Exploatate cu a-
c ă r b u n e di n a d î n c u r i l e V ăi i ţu ri — a f ă c u t a ces t s p e c t a ­ la 8 Mai — au trimis o te­ pricepere, prin iniţiative şi su c ­ sizat bine cheia problemelor. In tcnţle, noile cuptoare de cttc torul S s-a elaborai lu n a tre c u ­
Jiului. c u l o s salt s p r e adincuri în legramă Comitetului Cen­ i tehnică a cese ci şi-au cucerit un m eritat nţclârii şl secundele nu devenit 50 tone au atins repede şi mult tă o şa rjă cu d u rată dc circa
tral al partidului, tovarăşu­
R e c o r d u l se d a t o r e a z ă c o n d i ţ i i d e o s e b i t e . In p o fi d a lui NICOLAE CEAUŞESCU renum e pe rarc-l apără şi-l foarte preţioase, roloslrea efi­ mal devrem e param etrii proiec­ s ore. Se spune câ-l un record
in m aterie dar tot atlt dc se m ­
m u n c i i e r o i c e p l i n e d e a b ­ t u t u r o r g r e u t ă ţ i l o r , cei 21 completează. Cu cltcva luni (n nificative sint şl alte realizări
u rm ă cele J colective ale o|c-
n e g a ţ i e a ce lo r 21 d c m i n e r i d c m i n e r i a u s ă p a t î n t r - o personal. în care, printre IAriilor s-au angajat să Intlm- ale colectivului. Faţă de a c e ­
în f r u n t e cu c o m u n i s t u l s i n g u r ă lu nă peste 2 700 m e ­ altele, se arată : ..Cu neţăr­ minelor ! pinc sem icentenarul partidului eaşi perioadă a anului trecut,
indicii de utilizare au crescut
Bar ta , c a r e în a c e a s t ă lună tri cu b i d e rocă şi au t u r ­ murită dragoste şi din adîn- cu realizări deosebite In p ro ­ cu aproape 300 kg oţel pe m p
ducţie şi să obţină In
acest
au d a t o b ă t ă l i e te n a c e , n e ­ nat 850 m c d e b e t o a n e , b r i ­ cul inimilor noastre, închi­ prim an nl noului cincinal 22 000 v atră şi zi. Cea mal m are p a r ­
c o n t e n i t ă zi şi n o a p t e , p e n ­ g ad a r e u ş i n d să o b ţ i n ă un năm acest record naţional In primul trimestru al a- : tone nţel Martin şl electric p e ­ te din producţia dc m etal a o-
gloriosului semicentenar al ste sarcinile stabilite. E o Itolâ- ţclărJei se realizează folosln-
tr u a infringe — cu m i j l o a ­ r a n d a m e n t d e p e s t e d o u ă partidului şi ne angajăm să nului. mina l)ilja a primit j rîrc îndrăzneaţă şl curajoasă. du-se oxigenul, Iar cca m al m a ­
rc p arte din producţia de oţel
c e l e te h n ic ii m o d e r n e şi ori m a i m a r e d ecl t cel p l a ­ muncim cu tenacitate şi dă­ in dotare noi utilaje mi- j Pentru prim a dată. anul trecut a H unedoarei se realizează Ia
lucrărilor |
nierc destinate
la H unedoara s-au produs 3 m i­
p r i n t r - o în al tă o r g a n i z a r e a nific at La a ce a s t ă p r e s t i g i ­ ruire pentru a ne încadra miniere din subteran. Este [ lioane' Innc dc oţel. Orice av an ­ oţelăria nr. 2. O (clarii şl-au cu ­
cerit ren u m e prin noile m etode
în planurile directoare de sare peste această colA record,
lu cru lu i — t ări a roc ilo r d i n o as ă re a l iz a re nu c o n t r i b u i t vorba îii primul rînd dc- \ fără Investiţii noi, cerc eforturi de rep arare a vctrelor folosite
deschidere şi punere in deosebite şi solicită insistent de Ştefan Trlpşn, Aurel Stanclu
ad i n c u ri , pentru a realiza, c o n s i d e r a b i l t e h n i c a şi m e ­ , spre .î maşini de încărcat 1 şi alţii, prin lancea Inventată
funcţiune a noii mine Live­ , pneumatice folosite la lu- \ iniţiativa creatoare. Oţelarll au
în ci n st ea gl or io as ei a n i v e r ­ t o d e l e m o d e r n e d e lu cru a ­ zeni din Valea Jiului, obiec­ crărilc de pregătire care | hotărit Insă ra să realizeze mai <ie m aistrul loan Clsmaş, prin
indicii superiori şl progresivi de
sări a 50 d e an i d c la c r e a ­ pl ic a te şi p e r f e c ţ i o n a t e d e tiv de seamă al actualului 1 aduc o contribuţie dc sca- j mult. La consfătuirea de lucru utilizare a cuptoarelor care se
cincinal**. a activului Judeţean dc partid înregistrează In toate secţiile.
rea P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o ­ bri ga d ă. O r g a n i z a r e a m u n ­ I mă la realizarea unor vi- ' şi a cadrelor dc bază din In­ cientă a tim pului cere Insă o r­ taţi. Colectivul oţelărici electrice Şl renum efe se com pletează m e ­
| teze dc avansare sporite la ■ dustrie, construcţii şi tran sp o r­ ganizare raţională a muncii, In­ a a Îndeplinit planul pe trim estrul reu. La Jum ătatea lunii m artie
utilizare
t cu cltcva zile mai devreme.
dici superiori de
I înaintări. j turi, m aistrul ŞtefAn Trlpşa sp u ­ cuptoarelor şi calitate su p e rio a­ Dar şl In celelalte oţelărll liu- s-a elaborat cca dc-a 10 000-a
tonă de oţel dată in acest an
De asemenea pentru să- j nea eu siguranţă î ră. Dc fapt. aceste problem e şl nedorene graficele întrecerii au peste plan. A ngajam entul luat
| parca rapidă a suitorilor se j — Putem să depăşim an g aja­ interesul pentru prom ovarea colectat semnificative dovezi d e ­ in cinstea sem icentenarului p a r ­
noului reţin atenţia celor trei
spre hărnicie. Prim ul trim estru
I foloseşte cu succes o nouă | colective. In ulilmele luni la o- din noul cincinal a m arcat p e n ­ tidului a fost îndeplinit. E încă
m entul luat. Trchuic să acţio­ r» dovadă că oţetarli hunedoreni
1 şi modernă maşină ce rea- j năm insă mal hotărit pentru ţelâria electrică s-au asimilat tru colectivul dc la oţelăria tşi respectă cuvlntul şl-şl co m ­
încă două noi m ărci dc oţel M artin nr. 2 o nouă etapă Iii pletează rcnum clc.
lizează un diametru de fo- \ scurtarea duratei de elaborare
foarte căutate pen tru calitatea acţiunea pentru perfecţionarea
raj variind între 400—700 î a şarjelor, pentru Îm bunătăţirea absolut necesară la confecţiona­ tehnologiilor dc folosire a oxi­ T. ARDELEAN
mm. I)e un real folos în |
munca minerilor de la Oîl- j
ja este şi instalaţia mobilă j
dc perforat găuri tic mină j
utilizată in special la lu- j Pagina a ll-a
: crărilc ce prezintă un înalt 1 Reporteri în satele
grad de dificultate in cxc- j
cuţic ! Omagiu
Prin îmbogăţirea zestrei i
| tehnice a minei, va fi po- j judeţului - BĂIŢA
| sibită realizarea unor ran- j
J damcnle sporite. redudn- !
du-se considerabil efortul i partidului Redacţia a primit in ultima vreme multe scrisori dîn munei. Toate vor fi cercetate
j fizic al minerilor- satele comunei Băiţa, mai ales din Sâlişte, Hărţâgani, cu atenţie şi rezolvate.
Ormindea, Lunca, Fiieş. Cetăţenii doreau să se consta­
te fa faţa locului treburile care-i frămtntă. Zi de vacanţă
Desigur, scrisorile semnalau, in acelaşi timp, unele
neajunsuri şi deficienţe din anumite domenii de activi­ Zi de vacanţă la Şcoala ge­
nerală de 10 ani din Bâiţa.
tate ale comunei pe care reporterii vor încerca, în rin- Dar forfota e aceeaşi ca şi in
durile d e faţă, să le scoată la lumină.
Timpul este deosebit de favorabil pentru realizarea Pe cind rezolvarea ? terenului de sport Am avut perioada cursurilor. La apel
răspund prezent elevi, cadre
didactice, directorul loan Te-
un asemenea teren aici în bieş. Pe agenda activităţilor
centrul de comună, frumos, inlîlnim notate, în ziua vi­
unor viteze zilnice sporite ia semănatul porumbului de vorbă cu tovarăşii Aurel marcat, îngrijit, dar Direcţia zitei noastre, următoarele
L,n primăria comunei stăm
puncte ; „Cel mai frumos şer­
generală agricolă l-a cedat u­
comitetului
Bolot, secretarul
comunal de partid, loan Ln- , nui cetăţean. Avem promi­ veţel cusut de mîînile înde­
mânatice** şi alcătuirea unui
siuni că ni se va da înapoi.
zâr. primarul comunei, şi Va- Cei aproape 400 de tineri şi fotomontaj pe tema „P.C.R,
• In cooperativele agricole să se foloseas­ plantatul cartofilor în C.A.P. din zonele Brad şi Haţeg, unde O condiţie hotărîloare pen­ sile Lupşa, secretarul consi­ peste 400 de elevi ai comu­ — conducătorul nostru iubit".
să fie scos de pe agenda ac­ realizările de pînă acum sînt tru executarea semănatu­
că cu randament maxim toate tractoarele şi ţiunilor întîrziale. destul de palide — realizîn- lui la un înalt nivel calita­ liului popular comuna). nei îl aşteaptă. N-au nici o In mijlocul elevilor se afla
— Dintre diversitatea mate
şi directorul căminului cul­
bază sportivă.
semănătorile. Paralel cu încheierea grab­ du-se semănatul pe abia cile tiv o constituie aportul spe­ de probleme pe care le ridică — In scrisorile primite la tural, loan Stanca, sub a că­
nică a plantatului cartofilor, H0-t50 hectare. cialiştilor Ja organizarea si zi de zi viaţa, necesităţile ce­
• Se cere un ritm mai intens de lucru in se impune ca atenţie maxi­ In întreprinderile agricole coordonarea activităţii coo­ tăţenilor. sînt unele care nu redacţie, cetăţenii din Sâliş- rui supraveghere s-a alcătuit
te. din alte sale fac o seric
Aceasta
amintit
montajul
întreprinderile agricole de stat. mă să se acorde însămînţă de stat au mai rămas de in­ peratorilor şi a mecanizatori­ se pot soluţiona pe plan lo­ de propuneri privind con­ certifică preocuparea conju­
fii porumbului. Cele aproape să minţat cu porumb peste lor Prezenta zi de zi a ca­ cal ?
• Prezenţa specialiştilor in cimp este o 16 procente realizate pină ieri 2 400 hectare reprezentînd drelor tehnice la locul unde — De peste doi ani se tot struirea unor drumuri, maga­ gată a conducerilor şcolii şi
zine săteşti corectarea unor
căminului cultural pentru or­
necesitate de prim ordin. la semănatul porumbului — mai mult de flO la sută din se efectuează semănatul este, promite că se va definitiva cursuri de rîuri. construirea ganizarea cit mai plăcută,
totalizând mai puţin de ‘1 10(1 suprafaţa planificată Dispu- fără îndoială, datoria de că­ schiţa de sistematizate a sa­ linei brutării, club muncito­ mni( interesantă a vacanţei e-
hectare — nu reflectă stator­ nind dc o dotare tehnică co­ petenie a acestora, de fel al tului centru de comună. A­
In sâplâmîna cmc a trecut drele tehnice, cooperatori şi resc. Cum s-ar putea fina­ levflor. Tot în această peri­
vem pentru această impor­
timpul s-a menţinut favora­ mecanizatori, s-a început mai nicirea unui ritm intens de respunzătoare consiliile de cum se supraveghează cali­ tantă lucrare o sumă de liza ? oadă, după cum ne mărturi­
conducerile
luciu, utilizarea la întreaga
administraţie si
bil desfăşurării în ritm sus­ din vreme semănatul porum­ fermelor dc stat au datoria tatea lucrărilor depinzând ne­ 500 000 lei. Dacă nc-ar veni — La Sâlişte am fost la fa­ sea tovarăşul Tebieş. cadrele
ţinui a lucrărilor agricole, bului. ceea ce a permis ca capacitate a tractoarelor S' să ia măsuri energice pentru mijlocit soarta recoltei. schiţa, am putea trece ime­ la locului cu o comisie de didactice, împreună cu elevii,
îndeosebi pentru plantatul acum acţiunea să fie destul semănătorilor Este adevărat ca zilnic să se îndeplinească Pentru terminarea grabnică diat la treabă. specialişti pentru amenajarea au mai lucrat la întreţinerea
că doar în ultimele zile s-a
cartofilor şi semănatul po­ «le «avansata Există astfel cer­ pornii mai hotârît la acţiune, a semănatului porumbului pe 0 altă situaţie vizează con­ unui nou drum. Am stabilit şi aranjarea materialului di­
dactic.
locul pe unde ar trebui tra­
rumbului — acţiunile res­ titudinea că în aceste uni­ dar nu s-a intrat de la înce­ exemplar norma dc lucru pe întreaga suprafaţă planifica­ ducerea I.G.C.L. Brad Deşi sat Intîmpinăm greutăţi din
pective deţinind cea mai în­ tăţi producţiei i s-au asigurat put în cadenţa normală de lu­ fiecare utilaj, numai astfel tă este de aşteptat ca în fie­ avem contract să ne execute partea unor cetăţeni care nu Am făcut o vizită şi la
semnată pondere In volumul baze trainice, că eforturile cru Ca urmare, viteza zilni­ fiind posibil ca semănatul să care zi. inclusiv astăzi, pc o- lucrările la piaţa dc alimen­ vor să cedeze nici un metru Şcoala generală din Hârţâ-
muncilor de sezon. Bilanţul depuse în vederea îndeplini­ că la semănat nu se silueaz.ă se încheie în limitele perioa­ gnarc să sc lucreze din plin. te din Bâiţa şi am vorbit de de teren din grădina lor, pc gani. Era închisă. Am aflat
însă că un grup de elev}, sub
realizărilor înregistrate nu rii prevederilor planului vor nici măcar la jumătatea ce­ să sc utilizeze cu randament multe ori cu directorul, n e -a m unde sâ treacă drumul, iar al­ conducerea profesoarei Doina
îndreptăţeşte însă pe deplin fi încununate de succes. lei posibil dc realizat Pentru dei optime maxim timpul favorabil. ales doar cu promisiuni. ţii nu ies la treabă pentru Badiu, au făcut deplasarea la
la concluzii optimiste. în tr - o Revenind In rezultatele în­ a sc încheia tnsâmînţarea în I.R.E. Deva ii solicităm spri­ a-l construi. Tot la Sâlişte Deva. pentru a participa la
scrie de cooperative agrico­ registrate pînă acum privind cel mult zece zile favorabile jin şi înţelegere pentru re­ este necesară construirea u­ un concurs de rachetomodele.
le scmnalîndu-se deficiente insâmînţârile de primăvară, — aşa cum de altfel împunşi In comuna Cobra—116 ha însămînţate I zolvarea problemei electrifi­ nui magaz.in Dar tot cu spri­ Un lucru frumos. Am fi vrut
de ordin organizatoric a că­ se constată o situaţie nesa- cei inţclc agrotehnice — este cării satului Peştera, singurul jinul cetăţenilor se poate fa­ sâ-l înlîlnim şi pe directorul
ror înlăturare trebuie sa tisfâcăloare la plantatul car­ necesar ca zilnic să fie rea­ rină la data de 17 apri­ eam, Dobra şi Rădulcşti, i sat încă neelcctrificat. între­ ce. Brutărie se va construi şcolii. Viorel Groza. pentru
constituie o preocupare de tofilor atlt a celor timpurii lizată acţiunea pe cel puţin lie a.o., în cooperativele a- lucrarea este realizată pe : prinderea dc transporturi au­ a discuta cîtc ceva despre
prim ordin pentru organiza­ cîi si a celor de toamnă Pî 1 000 hectare Folosirea cu >n- grieole din comuna Dobra ■10, 20 şi respectiv 15 ha j to Deva ne-ai putea ajuta in La Bâiţa se va da în cu rînd programul vacanţei, al cămi­
ţiile de partid. consiliile nâ la îndeplinirea integrală ti^aga capacitate a maşinilor din cele 420 hectare desti­ Cooperatorii din Lăpuş- : isensul ca autobuzul care în folosinţă un club munci­ nului cultural, al cărui direc­
populare comunale, organele a planului, cooperativele agri­ anale în datarea staţiunilor nate culturii porumbului, nrc — ne spunea primarul : pleacă din Deva spre Bâiţa, toresc. Corectarea cursului
agricole judeţene şt conduce­ cole mai trebuie să efcctue/e de mecanizare a agriculturii s-au insăminţat 116 ha. To­ comunei — puteau să ter- j la ora 6. să prindă satele rîului Valea Sălişţei se poate tor este. dar din păcate nu
rile unităţilor cooperatiste lucrarea amintită pe supra­ asigură însă un randament varăşul Adrian Costa, pri­ mine semănatul la porumb ■; j Trestia şi Hărţâgani şi să a- face numai cu utilaje specia­ l-am întîlnit Orarul prezen­
marul comunei, ne-a infor­
jungâ la Bâiţa în jurul orei
dacă aveau asigurată
in-
Este demn de i'elevat fap­ feţe de ordinul sulelor dc mai mare. Deoarece există mat că cea mai mare su­ treaga cantitate de ierbici- \ 7,40—7.50. le. Un asemenea utilaj sîntem ţei în şcoală mai suferă ci-
tul că în uncie cooperative a­ hectare Se invocă peste tot suprafeţe însemnate pe care prafaţă — 51 ha — a fost de Dat fiind că din cau- ; 1 CM Hunedoara-Deva — tcodalâ .
gricole cum sînt cele din lipsa acută dc sămînţă. insă s-a pregătit patul germinativ, semănată la C.A.P Lăpuv- za lipsei de ierbicid se în- : cu toate insistenţele noastre informaţi că acţionează în
Bretea Mureşană. Cigmau. conducerile unităţilor, deşt au se cere ca in fiecare unitate nic. Acesta este rezultatul lîrzie semănatul şi în mul- ; repetate — nu vrea să înţe­ prezent la Vaţa de Jos Apoi N. BADIU
Câstâu. Iteriu — să amintim cunoscut cu multe tuni in să fie puse în funcţiune ţoa­ bunei orermizări a muncii Ic alte cooperative agricole \ leagă că trebuie sâ-şi ridice va veni la noi. GH. |. NEGREA
doar ei Ic va exemple — unde urmă planul pc culturi, nu le semănătorile să se lucie ritmului susţinut cu care din judeţ, sc impune ea or- j cantităţile de fier vechi, co­ Celelalte scrisori, caic s-nu M. BODEA
buna organizare a muncii şi au întreprins măsurile cuve­ ze din zori şi pînă în seară la lucrează mecanizatorii din ganelc agricole judeţene să j lectate la magazinele din referit la slaba activitate a
folosirea judicioasă a timpu­ nite în vederea procurării a- însămînţări. Cerinţa respecti­ această unitate. In coope­ ia măsuri şi sâ soluţioneze \ Lunca. Fjzeş. Băiţa, Crâciu- pădurarilor, la furturi din a­
lui favorabil au reprezentat ccşteia Dacă nu sc aştepta rativele din celelalte loca­ cit mai urgent această pro- [ neşti, Hărţâgani
cuvîntul de ordine pentru ca lotul să pice de-a gala vă este deosebit de acută lităţi ale comunei t Roş­ bleină. 1 O altă problemă pe care vutul obştesc şi altele, au fost nuare An pao. a /3-a)
consiliile de conducere. ca­ era posibil ca la ora actuală pentrn unităţile cooperatiste n-o putem rezolva este cea a notate de către primarul co-