Page 62 - Drumul_socialismului_1971_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5062 • DUMINICA 18 APRILIE 1971
i i ■ iimii iiin iii'T »■!■!— ii iiiwmwrT ii ii mirfim— nf

L a Uzina de utilaj m inier şl Inslalâţll miniere, la creşte­ Stlnd de vorbă cu tovarăşul Duncca Int1r2ln deseori sau
Manifestări consacrate aniversării Măsuri pentru din Petroşani Işl desfăşoară ac­ rea continuă a calităţii re p a ra ­ loan Banettl, secretar a) orgR- discuţia organizaţiei U.T.C., tl-
lipsea nem otivat. Fiind pus In
ţiilor capitale este din ce In ce
tivitatea un uumAr m are de ti­
nlzaţlct
Ia sectorul
U.T.C. de
neri. Dintre aceştia. 630 slm mal mare. mecanic, am Aflat că Iniţiativa nărul am intit $1- b schimbat
m em bri al organizaţiei U.T.C Iniţierea acestei acţiuni a m o ­ „Flecare minut fructificat cu com portam entul şl a Înţeles să
semicentenarului partidului reducerea alnt axate obiectivele celor 1» U.T.C., pe toţi tinerii. Exemplul m axim um de eficienta* se se IncAdrcze fn condiţiile p re­
Principala problem ă pe cate
bilizat
puternic
organlzAţlllc
bucură de o largă Apreciere, Iar
văzute In concursul Inltlat pc
consumului specifici organizaţii ale U.T.C. din uzină personal al utcclştllor Florca rezultatele cl nu Intlrzie să se tem a economisirii şl folosirii
tineretului Iu
este an g renarea
tim pului de lucru.
CONCURS „CINE ŞTIE. ria" Călan a fost organizat organizată de către Comi­ realizarea exem plară a sarcini­ P entru ca această lni|latlvă să
context
lor de plan. Io acest
CIŞTIGA" simpozionul „File de isto­ tetul Judeţean pentru cul­ La Exploatarea mlolerâ Pe- j organizaţia de tineret, în d ru ­ O inijiafivâ valoroasă dr.a rezultate bune, comitetul
U.T.C. de la U2lna des utilaj m i­
rie", Cu acest prilej Eroul tură şi artă şl comitetul Irlla au fost luate o serie de ■ m ată de comitelui de pArtld al nier din P etroşani susţine în ­
La căminul cultural din Muncii Socialiste, Adolf sindicatului de ta combinat, m ăsuri pentru reducerea con- ■ uzinei, dft exem plu de Iniţiativă d eap roape acţiunile organizaţii­
sum ulul «peclflc de cherestea, j
Uroi s-a desfăşurat, de cu- Druker, directorul uzinei, a la care au participat un | Astfel, a-a extins procedeul ■ In organizarea unor acţiuni In lor U.T.C. din scc(i| In vederea
rind, un concurs „Cine ştie, prezentat expunerea „A- mare număr de salariaţi. ! de b andajare a galeriilor cu ! ta re să fie cuprinşi toţl tinerii. „Fie c a re m inut fru c tific a t lichidării, In totalitate, a Intlr-
De pildă. In luna februarie a.e.,
zicrllor $1 absentelor ncm otlva-
ciştigă”, dotat cu premii pe inintiri din anii ilegalită­ Au prezentat cu acest prilej deşeuri provenite din prelu- : In fnltm plnarea sem icen ten aru ­ te. ridicării nivelului de Înde­
crarea lem nului, şl cei recu- !
tema : „Pagini din lupta şi ţii", iar tovarăşul loan Po­ perat din lucrArllc mal vechi. : lui partidului a fost lansat con­ plinire a norm elor de pro d u c­
cursul: „Flecare m inut fructifi­
activitatea P.C.R.". organi­ pa. secretarul comitetului expuneri tovarăşii Costa- De asem enea la podtrea aba- : cat cu m axim um de eflcIcnţ.V. cu m axim um de e fic ie n tă " ţie. sporirii contribuţiei tineri­
lor la realizarea Integrală a s a r ­
tije lo r frontale din 6lratul 3 :
zat de căminul cultural şi orăşenesc de partid, a ex­ che Trotuş, directorul gene­ se va utiliza tot mal m ult pla- : Regulam entul concursului pre­ cinilor de plan.
U rm ărirea Îndeaproape a a-
biblioteca comunală din ral al Centralei industriale ea metalică care va crea (tl j vede, printre altele, folosirea In­ cestel acţiuni, aplicarea un o r
tegrală a tim pului de lucru, în­
Sintandrei. După epuizarea pus „Oraşul Călan — micro­ Hunedoara, pe tema „Ma­ posibilitatea form irll unul ta- : lătu rarea Inttrzlerllor şl ab sen ­ Măciuca de la secţia de p relu­ arate. El no-a Inform at că, în a­ m ăsuri eficiente, form area unei
crări prin aschlerc, Dart Frnn-
inte de lansarea acestui con­
luerărlle :
pentru
van clasilc
concursului formala de monografie", din fcllâ Inferioara. : ţelor nemotivate, reducerea n u ­ ciso de la seulărle. viorica Păs- curs, unii tineri ca, de ex em ­ opinii de m asă tn Jurul c o n ­
gistralele Hunedoarei" şi T ran sp u n erea tn practică a : m ărului de învoiri, depftşlrca trAvcanu de la secţia electrică cursului Iniţiat dau garanţia că
teatru a căminului cultural MICROMONOGRAFIE Acestor m isu ii a ficu t posibil : nivelului actual al norm elor de a avut un m are efect asupra plu, Carol Lup, Gheorghe ller- tinerii de la U.U.M. Petroşani
m on şi Pranclsc Kupaş, intlr-
din Sintandrei a prezentat conf. dr. ing. Anton Saimac, ca In primul trim estru al a- : producţie, realizarea unei pro ­ celorlalţi tineri. El au fost u r ­ zlau de la serviciu sau nu-şl Îşi vor respecta cuvlntul dat.
piesa „Maria" de Horia Lo- Se Intitulează acţiunea prorectorul Institutului de nulul In curs consumul specl- : ductivităţi înalte a muncii. maţi fi do alţii ca, de pildă, de Indeplincou normele. Or, In p re­ vor aduce o contribuţie s u b ­
In vederea obţinerii unor re ­
vinescu. dedicată semicentenarului sublngineri Hunedoara, in­ flc do cherestea s.i fie redus : zultate eficiente, organizaţiile strungarul Baltnzar Nyuloş, de zent. aceşti tineri se încadrează stanţială la realizarea cu succes
a m g a ja m c n te lo r pe care co­
In disciplina întregului colectiv.
lăcătuşul loan Dobre. de bobl-
cu 0,7 mc In 1 000 tone eărbu- :
„PILE DE ISTORIE" partidului ce a avut Joc de titulată „Ştiinţă, tehnică, ne extras, dlm lnulndu-se In a- i U.T.C. uroiflresc îndeaproape natoarea Floarea Rusttlceanu, Un Alt exem plu l-om Intllnll la lectivul acestei uzine şl le-a
cest fel preţul tic cosi nl tonei i realizarea obiectivelor stabilite. care şl-att pcrfccţlonAt cunoş- secţia de rcpai Aill electrice unde luat In clostea marii aniversări
La clubul Uzinei „Victo­ curîml Ia C.S. Hunedoara, producţie". de c irb u n e cu 0,4S lei. : Ia felul acesta, contribuţia ti­ tin|cle In meserie, au căpătat este secretar tovarăşul Mlhai a partidului.
nerilor la fabricarea de utilaje o calificare superioară. Palotal. Ale), lăcătuşul BAluţ D. O.
Partid— nile de n t u l b u r ă t o a r e rea­ t e n ( a lui, de d e s t i n u l c o p i i ­
N e l a s c i n e a z ă
a zi p a g i ­
Documente din trecutul de luptă revoluţionară litate d e s p r e o a m e n i ţi (ară. V o r b e l e a c e s t e i (ări
lor a c e s t u i j r ă m l n t a t coif de
t r e z i t e la noi p u l s u r i d e vi a *
lo cu ri d i n l e g e n d a r a
Ţ a r ă
de piatră, cu c h i p u r i d ă l ­ ţ ă p ă s t r e a z ă în v i e r s d<*\
înaltul t u i t e in m e m o r i a v e a c u r i l o r d o i n ă j i r u l d e j al e şi r e v o l ­
tă al t i m p u r i l o r î n sc r i se in
p i l d e d e e r o i s m
p ri n
in
lupta î m p o t r i v a î m pi lă ri i. p a g i n i d e istorie. „ V l n d la
Şi tot ei, ac e ş t i s t r ă j e r i oa i e şi la s p e t e ! De mi nca t...
ai c ă r ă r i l o r s p r e inima Ţ ă - u r z i c ă v e r d e j S ă r ă c i e , s ă r ă ­
meu cer 'rii de pi at ră, m o ş t e n i t o r i ai cie,/ De t e - a r j i m i n c a t p u s ­
t i e / Eu î n c e r c
să scap d e
u n o r o c u p a ţ i i s t r ă v e c h i , o ­
larii, rotar ii , c i u b ă r a r i i , ne t i n e ] F u nu t e m a i laşi de
tulbură azi c u e p o p e e a d r u ­ m i n e ”/.
Partid înaltul meu cer m u l u i s t r ă b ă t u t d e la p o s ­ D e ş i r u p t d i n real ita te,
Fluviu lung tu ra de rob i la o v i a t ă d e v e r s u l p ar e n e v e r o s i m i l ,
Peste nisipul cald al Ţârii
Pretutindeni,
Iţi aud glasul Satul pe drumul emancipării socialiste
De părinte adevărat.
Pretutindeni iti simt
Iubirea,
Puterea LUMINI PE CĂRĂRILE
Şi menirea.
In drumul tău prin noapte
şi zi.
Iti cunosc mersul. TĂRII OE PIATRĂ
Cărare albă a sufletului,
Numele tău
întreg şl drept Portretele membrilor, Comitetului Naţional Antifascl jt 1933, printre care fl cel al tovarăşului Nicofae Ceouşescu. o a m e n i d e m n i , e t ă p i n l pe ros ti t In sala c ă m i n u l u i c u l ­
b og ă f i il e p ă m l n t u l u i şl ale tu ra l , Intr-o s e a r ă sc ă l d a tă
E nume împlinit.
Partid — înaltul meu cer m u n c i i lor. în s t r ă l u c i r e a i n c a n d e s c e n t ă
A i c i — fn s a t e le de o f r u ­ a b e c u l u i ele ctr ic. D e c e n i i l e
Merele coapte frumos ard în m u s e ţ e n a t u r a l ă , s ă l b a t i c ă , au î n l o c u i t v e a c u r i l e , î n ­
ramurile tale înşirate salbă p e fi rul u nu i s c r i i n d In răbojul timpu/w
La rea de-a ctncizecea pl ri u cu i z v o r u l in h o r e l e şi s o c ia lis t p r e f a c e r i l e p ro pr ii
l e g e n d e l e „ T ir g u l u i de f e t e " u n u i d e s t i n c o n d u s d e p a r ­
aniversare.
M P — fn s a t e l e c o m u n e i T o - ti du l c o m u n i s t s p r e r e a l i ­
MIRON JIC m e ş l i . i g n o r a n ţ a şi m i z e r i a , ză r i şi î m p l i n i r i .
g A , bo l i l e şi ţ o a m e a v e n e a u să E desfid să tc o p r e ş t i in
şt e a r g ă din su f l e t u l o a m e ­ O b i r ş a sau in o r i c a r e sat
sx . » ■ * * * * * * / > n i l o r b u c u r i a z e s t r e i naturii. al c o m u n e i ca să t e inlil-
Ib or D o c u m e n t e sc ris e pe h lr ti e n e şl i cu c a s e şi o a m e n i noi.
şi In su f l e t u l lor sta u m ă r ­ D o a r d o u â - t r e i iţi m a i a-
t u r i e v r e m u r i l o r In cr u st a t e mfnfcsc c h i p u l d e d i n a i n t e
* * * * r ? c * - - i i *■. p e n t r u t o t d e a u n a fn a m i n ­ al sat ului. Iar m u n c i t o r i i cu
Mi-s drazi nespus căderile • --- --------- • .
t i re : „...am conslrmt cu su­ i n a l l â ca li fic ar e, profes ori i,
de ape T * ' doarea oamenilor de aici un cei 6 î n v ă ţ ă t o r i crescuţi aici
Din stincile cu muşchiul ■ . W: ■; . mic local de şcoalA — nota iţi v o r b e s c , pr i n î n su ş i d n t -
verde-crud — ST? ... f i n t r - u n r a p o r t î n t o c m i t in m u l s t r ă b ă t u t d e ei, d e no ul
Amurgurile-n tremurat de C O N G R E S U L ai V - le a 1935 î n v ă ţ ă t o r u l C. Sfdnes- d e s t i n al satelor de m u n t e .
clape ' $ 0 i - cu Am transportat pe u- Ş c o a l ă g e n e r a l a de 8 ani,
mcrl ădndura, ţigla, gea­ c ă m i n c u l t u r a l . co n sil iu
Prelins din nord spre aripa murile şl alte materialo, ca­ p o p u l a r , d i s p e n s a r , b ai e c o ­
S P A R T I D U L U I C O M U N I S T
de sud. le de S km, din cauza dru­ m u n a l ă — ci n e a m a i p o ­
Hyşy1 . : - . ' ■ ' mului neprnctîcabil. Iar m e n i t pe aici ? Ce l p u ţ i n
Şi nopţile, cetâtî fosforescente
d in 8 0 M A N I A şcoala au tcncult-o cu pâ- c i t e i/n „î n vă ţ a t " fn f i e c a re
Care împart atita farmec mînt. PArinţii aveau lacrimi
& ? « * & * * * * f a m i l i e — sîn t d o a r c i t a m
pur — în ochi cînd primii copii au r e p e r e al e s a t u l u i socialist
****** < % &*+ r £ «V H T m k
Sint inedite lumi pe intrat în şcoala nouă. Du­ p r e - c n t c şi în 7'omrşli.
- p p c m - : & * < & & &
continente § 1 % - reros e că nu totî pot urma S -a u a p r i n s l u m i n i ne c ă ­
răr ile Ţ âri i d e pi at ră . L u ­
Răsfrinte în firidele de-azur f & ca»--®## şcoala, unii sînt nevoiţi să m i n i l e b u n ă s t ă r i i , h m i i n i l e
stea iarna în casă. deoare­
Te piedestalul vreinilor cind ce nu au ce îmbrăca mai ş t i i n ţ e i d e car te, sc l ip i r i l e
bate gros" D e s p r e v i a ţ a i m ă ţ ă - e l e c t r i c i t ă ţ i i şi. o d a t ă ru
to ri l or de at u n ci , a f l ă m din ele a l e c o n f o r t u l u i şi c i v i ­
A timpului clepsidră fără
a c e l a ş i r a p o r t ; „A mai tre­ lizaţiei.
greş. cut o lună de cînd nu am
Şi, in a n u l g l o r i o s u l u i s e ­
In înălţimea liniştii mirate primit salariul, trăiesc din m i c e n t e n a r al pa rt i d u l u i ,
Din suflet pierd petale de mila oamenilor care cu dra­ o a m e n i i m e l e a g u r i l o r da le ­
cireş. %. ■■■ ' '/■ ' goste îmi dau din puţinul g e n d ă sînt h o t ă r i ţ i să d e a
lor".
Apoi cind coapsa nopţilor ' \ / ? i w c M I M a c e s t o r l u m i n i m a i m u l t ă
Şi tot ca im memenfn al
se sparge a c e l o r nremt a p u s e stau st r ă l u c i r e , c o n t r i b u i n d prin
munca lor e n t u z i a s t ă la î n ­
Şi ne inundă ziua ca un f p n t : % A V A m m v t A ' A m r m : W m & m A m ă r t u r i i l e v ii ale î n v ă ţ ă t o ­ f r u m u s e ţ a r e a c o m u n e i . la
dor — rul u i e m e r i t î, au re an Mi- c o n f e r i r e a de noi d i m e n s i u n i
m c m v s T i clea. de p e s t e 35 de ani l u ­ s c ă l d a t e în l u m i n a s o c i a l i s ­
Pe ale ţării sute de catarge In acenstâ fotografie va prezentam doua pagini din Co nferinţa celulei P.C R. din Dof-
Pornesc în largul drum spre tono „P.oblemele centrale in faţo celulei Doltana" - prima şedinţă plenară a noului Comi­ m i n ă t o r al fiilor dc m oţ i, m u l u i. l e g e n d a r e i Ţ ă r i de
piatră.
l oa n
ori ale î n v ă ţ ă t o r u l u i
viitor. Coperlo broşurii „Congres ul a! V-lea al P.C.R." - 1932. tet de partid şi pagina Hotărirjle Plenarei (dm Arhiva Institutului de istorie a partidului). Po p, c a r e de p e s t e 30 de ani
D. CARTOJAN şi-a lega t d e s t i n u l lui, e x i s - Prof. AUREL VUZDUGAN
!■
scensiunea fascismului, războiului Necesitatea de a In a doua jumătate a anu­ neşti o importantă contribu­ aceleaşi obiective generale, un apel în care se cerea ca căruia cele două organizaţii partid în Bucureşti şi în mul­
care aducea cu sine pe­ cuceri o serie de revendicări lui l'JllT) i/bucnesc alte greve, ţie a adus „Frontul plugari­ ca şi pentru satisfacerea ne­ „toate forţele muncitoreşti şi participante urmau să desfă­ te al te localităţi din ţară, sub
ricolul de înrobire a economice şi politice, de a-şi în cadrul cărora muncitorii lor”. organizaţie legală de voilor care-i împovărau pe zi intelectuale să formeze pretu­ şoare acţiuni comune împo­ semnul unităţii de acţiune a
A celor ce muncesc şi de sub­ apăra libertăţile şi drepturi­ acţionează de asemenea în masă. care a luat fiinţă sul) ce trecea s-au ridicat în pri­ tindeni, în toate oraşele, sa­ triva fascismului şi pentru maselor muncitoare împotri­
minare a independentei na­ le democratice şi de a frînn front unic. Statisticile Minis­ conducerea dr. Petru Groza măvara şi toamna anului 1937 tele. fabricile, birourile şi realizarea programului lor. va pericolului fascist, au fost
ţionale a tării noastre, s-a ascensiunea foitelor fasciste terului Muncii, Sănătăţii şi în februarie 1933. In rinduri- numeroşi ţărani din comune­ cartierele. comitete antifas­ Acordul de la Bâcia a fost un apreciate de opinia publică
lovit de împotrivirea cres- a constituit principalul mo­ Ocrotirilor Sociale arătau că le maselor ţărăneşti au mai le Văleni, Drăceni, Mălin. ciste". Printre semnatarii a­ germene promiţător al frontu­ democrată şi progresistă in­
cîndă a maselor populare, bil al luptelor muncitoreşti numai in cursul anului 1933 activat. în această direcţie, şi Şasea, Bogdâneşti, Dolhasca pelului care erau şi membri lui comun de luptă împotriva ternaţională. Cu toate aces­
organizate şi conduse de par­ din această perioadă. Lupte­ au avut loc în întreaga ţară alte organizaţii democratice ca (judelui Baia), Creţeni, Os- ai comitetului antifascist se fascismului. ' El a reprezentat, tea, clasele dominante n-au
tidul comunist. Rezistenta le greviste se succedau la de greve şi aproximativ Blocul democratic, Liga mun­ troveni, Copâceni (Judeţul numărau i P. Constantineseu- dupâ aprecierea ziarului de­ ţinut cont nici acum de voin­
cea mai hotâritâ şi mai efi- intervale scurte cuprinzînd 200 de conflicte de muncă la cii, Madosz-ul, Comitetul na­ Vîlcea) precum şi In alte co­ Iaşi. lorga Iordan, Nicolae mocrat „Valul”, un „act de o ţa maselor populare. Dictatul
cieniâ împotriva creşterii pe­ mase de oameni ai muncii care au participat 76 813 ţional antifascist. Prin inter­ mune din judeţele Ilfov, Pra­ Ceauşescu, Ilie Cristea, Bar­ importanţă covîrşitoare în de la Viena, de la sfîrşitul
ricolului fascist în România din cele mai diferite ocupa­ drumal pentra realizarea lunii arsgust 1940, a oomprs-
au constituit-o eroicele lupte ţii şi centre industriale. frontului popular din Româ­ mis definitiv regimul de dic­
ale muncitorilor petrolişti şi In vederea sporirii salari­ nia. Acordul de la Deva este tatură regală încheindu-se
feroviari din ianuarie-februa- ilor. pentru reducerea zilei un început El trebuia să de­ Prin părăsirea scenei politice
rie 1933 Aceste greve au de­ de municâ şi îmbunătăţirea vină un exemplu în drumul de către Caro! a! IMea la 6
monstrat existenta unui po­ condiţiilor de lucru, munci­ lupta împotriva pericolului fascist—coordo­ de realizare definitivă a fron­ septembrie 1940. Instaorarea
tenţial imens de energie re­ torii de la fabrica Schiel din tului popular, a cărui bază o dictaturii mîlitaro-fascîste, în
voluţionară de care dispunea Braşov, conduşi de celula co­ formează proletariatul''. persoana generalului Anto-
proletariatul din România, munistă locală. au declarat Un moment deosebit de nesem, ca sprijinul reprezen­
au evidenţiat forţa de con­ grevă în dimineaţa zilei de important în lupta pentru tanţilor hitlerişti din ţară —
ducător şi organizator încer­ 2.1 ianuarie 1934 In timpul crearea Frontului popular an­ apreciată co cea mai neagră
cat pe care o avea partidul grevei care a durat pînâ la tifascist l-a reprezentat Ple­ pagină din istoria contemp»-
comunist şi au reprezentat o ,’î februarie acelaşi an, au nată majoră a activităţii P.C.R. (1934-1910) nara a V-a lărgită a C.C. al ranâ a României — reprezin­
şcoală de educaţie revoluţio­ fost organizate, din iniţiativa P.C.R. din iulie 1936 care, pe tă o consecinţă directă a res­
nară a clasei muncitoare, a comuniştilor, o serie de adu­ baza unei analize amănunţi­ pingerii sistematice de către
ţărănimii muncitoare şi a in­ nări. mitinguri, demonstraţii, te a situaţiei politice interne oficialităţile politice româ­
telectualităţii legate de po­ întruniri în faţa direcţiei în­ şi internaţionale, a reliefat neşti a propunerilor şi luptei
por. Luptele ceferiştilor şi treprinderii. Cu acest prilej consolidarea nazismului în necontenite desfăşurate de
petroliştilor din 1933 au avut s-a făcut o largă propagandă muncitori. Luptele muncito­ mediul acestora, .partidul co­ hova, Iaşi etc. ba Lâzâreanu, Radu Cernâ- Germania şi creşterea ame­ PC.R. împotriva pericolului
ca prim rezultat pe plan so­ ideii unităţii de acţione a reşti desfăşurate pe baza munist a dat o mai mare ex­ Activitatea partidului co­ teseu şi alţii. ninţării lui în exterior. In fascist.
cial şi politic zăgăzuirea pen­ celor ce muncesc, propagan­ frontalul unic de jos în ulti­ tindere activităţii sale de or­ munist în direcţia atragerii In condiţiile existenţei n- contextul general al acţiuni­ Realizarea unităţii dc ac­
tru o anumită perioadă a pe­ dă ce a prins şi în rîndul mii ani ai acestei perioade ganizare a luptelor ţărăneşti. maselor muncitoare de la nor adinei frâmîntâri în ma­ lor antifasciste, ascuţişul lup­ ţiune a clasei muncitoare,
netraţiei fascismului în muncitorilor care nu partici­ s-au deosebit de cele prece­ Frămîntârile ţărăneşti, de­ oraşe şi sate în lupta comu­ sele muncitoreşti şi ţărăneşti, tei P.C R, s-a îndreptat cu precedată de crearea în vara
România In scopul închegă­ paseră la grevă Tot în cursul dente atît prin amploarea cit terminate în special de creş­ nă împotriva exploatării. a determinate atît de intensifi­ precâder. împotriva Gărzii anului 1943 a Frontului pa­
rii unei puternice rezistente anului 1934 au mai avut loc o şi prin durata lor. In rîndul terea impozitelor, de teroa­ fascismului şi războiului a carea exploatării cît şi de as­ de fier, demaseîndu-i actele triotic antihitlerist, a consti­
antifasciste. partidul comu­ serie de greve care au cu­ lor se înscriu greva muncito­ rea jandarmilor, de măsuri­ fost puternic susţinută de censiunea fascismului pe plan teroriste, asasinatele şi ame­ tuit un moment politic deo­
nist a desfăşurat o vie acti­ prins mii de muncitori de la rilor de la fabrica de vagoa­ le autorităţilor comunale, organizaţiile legale de masă. intern şi internaţional, parti­ sebit de semnificativ în con­
vitate printre cete mai dife­ „Industria linii" — Timişoa­ ne „Astra" (Arad), care a îmbrâcau pe alocuri forme care în aceşti ani au lucrat dul comunist şi-a sporit efor­ ninţările cu moartea. textul luptei pentru pregăti­
rite categorii de oameni ni ra. întreprinderea ..Hess" din durat de la 9 iulie pînâ la 23 violente Asemenea acţiuni sub direcla îndrumare a co­ turile pentru închegarea unui In aceşti ani. PC.R. s-a rea şi realizarea insurecţiei
muncii. La repetatele apeluri Braşov şi de la minele de august 1936. greva muncito­ s-au înregistrat în anul 1934 muniştilor. Una din aceste front comun de luptă antifas­ ■ dovedit o dată în plus a fi armate de In 23 August
ale comuniştilor şi sub in­ cărbuni din Comăneşti (Ba­ rilor de la fabrica de vagoa­ într-o serie de comune din organizaţii. care venea să cistă. Din iniţiativa comu­ promotorul, organizatorul şi
fluenţa luptelor din ianuaric- cău) Totodată s-au declan­ ne ..Unio'1 din Satu-Mnrc. Munţii Apuseni, Oltenia, Do- răspundă necesităţii de a or­ niştilor. a fost convocată, la 1944, care constiluie cotitura
februarie 193:t. muncitori de şat acţiuni ale muncitorilor grevele şi demonstraţiiLc brogea. Cea mai viguroasă ganiza rezistenţa maselor îm­ 24 septembrie 1935. o con­ conducătorul unor mari ac­ radicală pentru istoria patriei
diferite convingeri politice, ceferişti din Bucureşti. laşi. muncitorilor de la Reşiţa şi acţiune a ţărănimii in aceas­ potriva fascismului şi răz­ sfătuire a reprezentanţilor ţiuni antifasciste care. depă­ noastre.
organizaţi şi neorganizaţi. Galaţi. Timişoara, greve ale de la o scrie de alte între­ tă vreme a fost organizată dc boiului. a fost Comitetul na­ Frontului plugarilor şi a or­ şind graniţele ţârii, au avut
prinderi din diferite centre Comitetul regional P.C.R. ţional antifascist. Comitetul,
s-au întilnit în numeroase muncitorilor de la unele son­ ganizaţiei Madosz. Consfătui­ un larg răsunet şi pe plan in­ ION POPcSCU
industriale. Cluj şi a cuprins ţăranii ro­ alcătuit din profesori, munci­
cercetător ştiinţific la
acţiuni pe poziţii comune de de petroliere de pe Valea La acţiunea partidului mâni şi ceangăi din comune­ tori, avocaţi, scriitori, zia­ rea, care a avut loc ta Bâcia. ternaţional. Puternicele de­ Institutul de studii istorice
luptă împotriva exploatării Prahovei şi ale muncitorilor comunist dc strîngerc a le­ le Ghimcş — Făget. Lunca de rişti şi studenţi, a lansat în a discutat şi a încheiat un n- monstraţii muncitoreşti de la şi social-politice de pe lingă
capitaliste, a fascismului şi forestieri din Tîrgu-Mureş. găturii cu masele ţără­ Jo* şi Lunca de Sus. Pentru zilele de 10 şi 11 iulie 193J cord de colaborare pe baza 1 Mai 1939, organizate de C.C. al P.C.R.