Page 64 - Drumul_socialismului_1971_04
P. 64
4
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5062 • DUMINICA 18 APRILIE 1971
secvenţe internaţionale . secvenţe interna
ORIENTUL APROPIAT încheierea lucrărilor
Acord privind crearea Plenarei C.C.
„Federaţiei Republicilor Arabe" al P. C. Italian
„ESCADRONUL MOR
CAIRO 17 (Agerpres). — ..Al Ahram", citat de agenţii ŢII'* I$I FACE SIMŢI
Preşedinţii Amvur Sadat le de presă TASS. France ROMA 17. — Coresponden La primul punct, a prezen
(R.A.U.), linie/ Assnd (Siria) Presse şi Reuter. Potrivit zia tul Agerpics, Nicolae Puicea. tat un raport Fernando di TĂ PREZENŢA
şi Monmer K) Cedaţi (Libia), rului egiptean, în cursul con transmite : La Roma au luat Giulio, membru al Direcţiunii D u p ă a p r o a p e o p t l u n i d c
în e
P.C.I. Raportul a scos
prezenţi la reuniunea tripar vorbirilor. preşedinţii R.A.U., sfîrşit lucrările Plenarei Co videnţă rolul pozitiv al acti i n a c t i v i t a t e , „ B s c a d r o n u l
mitetului Centra) al Partidu
tită do la Benghazi, au sem Siriei şi Libiei au convenit a lui Comunist Italian. caro, vităţii desfăşurate de F.G.C.I. M o r ţ i i*' d i n B r az il ia , c o m
supra unui acord total pri
nat sîmbălâ dimineaţa un a timp de două zile. a dezbă în diferite domenii. „Sarcina pus, d u p ă c u m se ştie, in
vind adîncirea colaborării şi
cord privind crearea „Federa unităţii între cele trei state tut, sub preşedinţia lui Lui- principală. In momentul de s p e c i a l d i n foşti po li ţi şti ,
şi-a f ă c u t s i m ţ i t ă d i n n o u
ţiei Republicilor Arabe*', re arabe în domeniul politic, mi gi Longo, secretarul general faţă, a spus di Giulio, este o- p r e z e n ţ a in r i n d u l l u m i i
al P.C.I., temele : „Acţiuni
ceea de a uni strîns mişcarea
latează cotidianul egiptean litar şi economic. le comuniştilor in vederea de reînnoire, care animă ti i n t e r l o p e b ra z i l i en e. O p t
dezvoltării luptei şi unităţii neretul italian. într-o per c a d a v r e a l e u n o r d e l i c v e n ţ i
p u r t t n d
de d r e p t c o m u n ,
întrevederi ale lui Mahmud Riad tineretului, după Congresul al spectivă generală de transfor s e m n e l e v ă d i t e ale t o r t u
Xrx-lea al Federaţiei Ti mare democratică şi socială
nerelului Comunist Italian a Italiei” Trehuie să se sta rii, a u f o s t d e s c o p e r i t e in
CAIRO 17 — Coresponden blicii Arabe Unite că proble (F.C C.I > şi „Pentru o cotitu bilească relaţii noi, ample, a c e a s t ă s ă p t ă m î n ă in d i f e
tul Agerpres, Constantin O- ma libertăţii de navigaţie în între P.C.I. şi F.G.C.I., pre r i t e o r a ş e al e ţării.
pricâ, transmite : Comentînd canal trebuie să fie soluţio ră spre slînga în politica ita cum şi cb cele mai largi ma
vizita pe care o efectuează nată într-un acord total". liană, pentru realizarea unei se de tineret — a subliniat CINCI LUNI DE ACTI
la Moscova Mahmud Riad. Pe de* altă parte, ziarul noi majorităţi în regiunea Si- vorbitorul. VITATE A STAŢIEI AU
ministrul egiptean al afaceri „Journal d’Egypte", referin- CAMDODGIA. - Forţele de Eliberare din Cambodgia au eliberat 7/10 din teritoriul ţă- TOMATE „LUNOHOD-1*
lor externe, corespondentul du-se la întrevederile pe ca rii cu circa 4 000 000 de locuitori, scoţind din luptă un mare număr de ostaşi inamici şi dis- cilia. pentru o nouă înainta Cea de-a doua temă a fost
ziarului „Al Ahram" din ca re Mahmud Riad le-a avut la trugînd o cantitate apreciabilă de material de război. re a P.C Î. în cadrul alegeri tratată într-un raport prezen A u t r e c u t c i n c i lun i d i n
pitala sovietică scrie : „Con Londra cu Pearson. asistent IN FOTO : Populaţia din provincia Memot primeşte cu multă căldură pe ostaşii Arma lor administrative din 13 iu tat de Carlo Galluzzi. mem m o m e n t u l in c a r e a u t o m a
vorbirile dintre cele două al subsecretarului de stat la tei de «Eliberare. nie". bru al Direcţiunii P.C.I. Ra t u l s e l e n a r s o v i e t i c „L u n o -
părţi se referă la recenta Ini Foreign Office, notează „ati portul a evidenţiat importan h o d - l “ şi-a i n c e p u t a c t i v i
ţiativă egipteană care suge tudinea pozitivă luată în ul ta apropiatei scadenţe electo t a t e a pe s a t e li t u l T e r r e i şi
ra redeschiderea Canalului timul timp de către Marea rale, atît din punct de vede lu cr u r i l e e f e c t u a t e zi l n i c
de Suez. Uniunea Sovietică Britanie în legătură cu criza Funeraliile ambasadorului Ctmrnicat privind dezvoltarea re al numărului alegătorilor la C e n t r u l d e l e g ă t u r i cos
împărtăşeşte părerea Repu din regiune". (peste 8 milioane), cît şi ol zo mice la m a r e d i s t a n ţ ă c o n
nelor în care se desfăşoară t i n u ă cu a c e e a ş i i n t e n s i t a t e
Iugoslaviei, Vladimir Rolovici economiei bulgare pe primul (Sicîlia, oraşele Roma. Geno c a in p r i m e l e zile.
M a n e v r a r e a a p a r a t u l u i în
Presa engleză despre exportul va. Bari. Foggia), subliniind p r i m a j u m ă t a t e a a c t u a l e i
că este vorba de „zone şi o
BELGRAD 17 (Agerpres).— şedintele Vecei Executive Fe trimeslru al anului raşe ande se afirmă ascuţit z i l e l u n a r e — a ş a s e a d e la
a s e l e n i z a r e — a a v u t loc in
de armament în Africa de Sud In capitala Iugoslaviei au a derale, Mirko Tepavat, secre înfruntarea socială şi politi c o n d i ţ i i l e p a r c u r g e r i i u n u i \
trebuie
rezolvate
că. unde
vut loc sîmbâtâ funeraliile e-
tarul de stat pentru afacerile
roulul naţional Vladimir Ro externe, şi alţi membri oi gu SOFIA 17. — Coresponden rii metalelor. Acestor ramuri probleme de fond. cum sînt re l ie f e x t r e m d e d i f ic il şi
LONDRA 17 (Agerpres). — merţul cu tarile membre ale lovici, victimă a atacului te vernului. care au fâcut de tul Agerpres. Gheorghe le le revine aproape 50 la sută cele privind dezvoltarea eco a n e c e s i t a t c h e l t u i e l i c o n
Intenţia guvernului sud-afrl- Commonwealth-ului". roriştilor ustaşi, în timp ce gardă la catafalc. va. transmite: La Sofia a fost din creşterea totală a pro nomică. lupta împotriva şo s i d e r a b i l e d e e n e r g i c
can de a cumpăra şase frega Pe de altă parte, la Foreign se afla la postul său de am La funeralii au participat, dat publicităţii comunicatul ducţiei realizate în acest tri majului. progresul democra Di n a c e a s t ă c a u z ă , in
te din Marea Britanie, men Office s-a confirmat că mi basador în Suedia. Dispărutu pe lingă înalte oficialităţi iu direcţiei generale de infor mestru. tic al oraşelor", ..Ne «aflăm p r e z e n t ar e loc r e i n c ă r c a -
ţionată, prima dată, vineri de nistrul de externe. Alee Dou- lui î s-au acordat onoruri de goslave, reprezentanţi ai cor maţii de pe lingă Consiliul astăzi, a declarat Galluzzi. în re a s u r s e l o r d e e n e r g i e
ziarul londonez „Financial T i glas Home, a avut o întreve stat. Un ultim omagiu a fost pului diplomatic, cetăţeni ai de Miniştri privitor la dez Comunicatul relevă, de ase tr-un moment de răscruce e l e c t r i c ă a f l a t e la b o r d , iar
mes", a provocat vii proteste dere cu ambasadorul la Lon adus de Mitia Ribicici, pre Belgradului. voltarea economiei naţionale menea. o însemnată creştere pentru impunătoarea înfrun e f e c t u a r e a p r o g r a m u l u i ş t i
In rîndurile opoziţiei laburis dra al Africii de Sud Autori a R.P. Bulgaria pe primul tri In sectorul zootehnic tare socială şi politica, iniţia in ţi fic a r e loc in c o n d i ţ i i l e
u n o r d e p l a s ă r i r e d u s e al e
te. In Camera Comunelor. tăţile britanice au dezminţit mestru al anului curent. Planul trimestrial al con a p a r a t u l u i .
Denis Healey, purtătorul de însă ştirea privind noile co Datorită întrecerii socialis strucţiilor a fost depăşit cu tă cu prilejul alegerilor gene
cuvînt al laburiştilor, a de menzi de arme ale R.S.A. te, care s-a desfăşurat în cin 4.9 la sută. Succese importan rale din 1968 şi luptele de C o n f o r m d a t e l o r o b ţ i n u
clarat că „dacă primul mi Presa britanică continuă să încheierea turneului în stea Congresului al X-len al te au fost obţinute şi în do masă din 1969-70, într-un mo te în c u r s u l l e g ă t u r i i r e a
nistru Heath se îngrijeşte cu susţină, însă. că Marea Bri P.C. Bulgar, precum şî folo meniile transporturilor şi co ment în care mişcarea demo l i z a t e la 16 a p r i l i e , s i s t e
adevărat de interesele brita tanic va accepta într-un vii ţările Africii de esl a lui sirii îmbunătăţite a factorilor municaţiilor. cratică se află în acţiune, iar m e l e d e la b o r d ş i - a u p ă s
nice, el ar trebui să anunţe tor apropiat să vîndâ frega materiali şi de muncă, se a- Rezultatele obţinute în dez încercările forţelor de dreap tr at c a p a c i t a t e a n o r m a l ă d e
lucru, ia r a p a r a t u r a ş t i i n
imediat c& nu acceptă nici o te Africii de Sud. Cotidianul Krste Ţrvenkovski ratâ în comunicat, au fost voltarea economiei naţionale ta de a o izola înregistrează ţi fic ă f u n c ţ i o n e a z ă t n b u n e
cerere de vînzare de fregate „Times" apreciază că această obţinute noi şi mari succese în primul trimestru, se spune serioase eşecuri". c o n di ţi i. In i n t e r v a l u l r ă
către Africa de Sud". După cerere va fi examinată foarte în dezvoltarea economiei şi in încheierea comunicatului, Raportorul a menţionat că m a s d i n a c t u a l a z i l u n a r ă
cum a afirmat Healey, fost curînd de cabinetul britanic BELGRAD 17 (Agerpres). — o declaraţie în care s-a refe în sporirea eficientei ei. In indică un început reuşit în este necesară ducerea unei v o r c o n t i n u a c e r c e t ă r i l e
ministru al apărării în guver şi. după toate probabilităţile, La încheierea turneului său rit la rezultatele convorbiri comparaţie cu aceeaşi peri îndeplinirea noului plan cin bătălii politice care să modi şti in ţi fic e, p a r a l e l cu p r e
nul laburist, vînzăriîe de ar acceptată. Ziarul aminteşte, prin tarile din Africa de est, lor pe care le-a avut cu oa oadă a anului trecut, produc cinal de dezvoltare social-e- fice raportul de forte, să în g ă t i r e a a p a r a t u l u i p e n t r u
me către regimul de la Preto în acest sens. că o misiune Krste Ţrvenkovski, membru meni de stat din R.A.U., Su ţia industrială o crescut cu conomică o R P. Bulgaria. frîngâ dreapta fascistă şi să v i i t o a r e a n o a p t e se le n a ră .
sud-africanâ însărcinată cu dan, Etiopia. Kenya. Tanza sporească forţa şi unitatea
ria ar comporta „pericole al Biroului Executiv al Pre nia şi Zambia, în calitate de 11,1 la sută. ea depăşind în Hotârîrile celui de-al 10-lea
cumpărarea de armament a treaga producţie a anului congres a) partidului vor stîngii. „Calea unică pentru a \ TAINA CASTELULUI ţ
foarle grave în ceea ce pri făcut, luna trecută, o vizită la zidiului U.C.I., membru al trimis personal .a) preşedinte 1958 Faţă de prevederile duce la accelerarea în conti realiza o politică avansată es
veşte relaţiile viitoare şi co Londra. Consiliului Federaţiei, a făcut lui Iugoslaviei, losip Broz Ti- planului, a fost realizată o nuare a ritmurilor de creşte te aceea a întăririi şi lărgirii I n t r - u n ca s t el d i n o r a ş u l
to. a fo st
depăşire de 4,8 la sută. In rit re a economiei naţionale Şi pe plan politic a unităţii stin l i t u a n i a n K a u n a s
In mesajele preşedintelui muri mai înalte decit cele de sporire a eficienţei eco gi)" — a subliniat el. d e s c o p e r i t ă î n t r - o nişă z i
Atentate SAIGON Tito pe care le-am înmînat medii au continuat să se dez nomice, Ia îndeplinirea cu După discuţii. Plenara C.C. di tă . cu p r i l e j u l u n o r l u
unor şefi de state, a spus volte industriile petrochimi succes a sarcinilor de edifi al P.C.I. a adoptat o rezolu c r ă r i d e r e s t a u r a r e , o fn-
Ţrvenkovski, se exprimă în că. chimică, cea a construc care a societăţii socialiste ţie care aprobă documentele tinsăi c o l e c ţ i e d e p i c t u r i
neofasciste la Milano Noi succese militare ale grijorarea faţă de încercările ţiilor de maşini şi a prelucră dezvoltate în R.P. Bulgaria. prezentate. f l a m a n d e d i n s e c o l e l e X V I -
X V l l d e s p r e c a r e s-a c r e
de a se împiedica, pe diferite
ROMA 17. — Coresponden căi, procesul de emancipare zu t pî n ă a c u m că a u fost
tul Agerpres. Nicolae Puicea. forţelor patriotice a popoarelor din Africa şi d i s t r u s e în timpul r ă z b o
transmite : Noi atentate au consolidarea independenţei ti NEW YORK. — Pur- j MOSCOVA. — La Mosco iului. P r i n t r e t a b l o u r i l e g ă
fost sâvîrşite în noaptea de SAIGON 17 (Agerpres). — snigonezâ în provincia cen nerelor state de pe acest con f va a fost dat publicităţii s i t e s e află ..R ăs ti gn ire a"
d e R u b e n s , o p e r ă c a r e d a
vineri spre sîmbâtâ ta Mila Postul de radio Eliberarea trală Bînh Dinh. Intr-o altă tinent. Mesajele au fost pri ) tătorul dc- cuvînt al j comunicatul privind vizita t e a z ă d i n p e r i o a d a d e t i n e
no împotriva unor sedii ale transmite că trupele inamice provincie, Han Nghia, în ime mite cu mare atenţie şi s-an ; O.N.U. a confirmat vi- | in U.R.S.S. a preşedintelui re ţ e a pi cto ru lu i.
partidului comunist şi parti staţionate în perimetrul ba diata apropiere a Saigonului, exprimat simpatii faţă de j neri că secretarul gene- j Consiliului Revoluţiei Suda
dului socialist. Explozia bom zei militare numărul 6. din detaşamentele patrioţilor au punctele de vedere expuse. j ral U Thant îşi menţi- neze, Gaafar EI Numeiry. „JU CĂ R II" r a r e
belor a provocat pagube clă zona Plntourilor înalte, se a- bombardat poziţii deţinute de Mulţi dintre oamenii de : ne hotfirîrea dc a nu j In comunicat se arată,
dirilor respective. Autorii a flâ în continuare sub tirul brigada americană motoriza stat cu care am avut convor ? mai rămlne la postul j printre altele, că părţile C i n e v a , in S t a t e l e U n i t e ,
cestor acţiuni criminale şi-au forţelor patriotice. Forţele de tă nr 20. i său o dată cu expirarea, • sînt gata să lărgească cola s-a g i n d i t să c o n s t r u i a s c ă o
lăsat semnătura pe asfalt : eliberare din Vietnamul de biri, a spus Ţrvenkovski, şi-nu [ la 31 decembrie 1971, j borarea rodnică sovieto-su- j u c ă r i e c a r e a d e v e n i t pf-
De «asemenea, agenţiile de
trei triunghiuri negre şi ini sud au scos din luptă în ulti presă semnalează importante exprimat hotârîrea de a de j a actualului mandat, j danezâ în domeniile politic, n ă la u r m ă f o a rt e p o p u
ţialele S.A.M. (echipa de ac mele două sâptămini şase ba pune noi eforturi pentru ca i Precizarea urmează în- S economic, cultural, precum lară. Es te v o r b a d e u n
ţiune Mussolini). angajamente militare între ţările neangajate să se reu j cercărilor mai multor ! şi în alte domenii. Ele şi-au m a g n e t o f o n m i n i a t u r a l . d o
talioane saigoneze, printre unităţi ale Frontului Natio \ delegaţi la O.N.U. de j
Pentru a protesta faţă de care un batalion mixt de ar nal de Eliberare şi forţe sai nească la un nivel adecvat i a-1 convinge pe U Thant : reafirmat solidaritatea cu ta t cu o s i n g u r ă b a n d ă pe
aceste acţiuni de inspiraţie tilerie şi infanterie. De ase spre a examina aplicarea ho- j să accepte un nou man- j flat că autorităţile brazilie poporul vietnamez, cu pa c a r e e s t e î n r e g i s t r a t u n h o
fascistă. „Comitetul perma menea. au fost distruse 4 lu goneze, evaluate la mii He târîrilor de la Lusaka şi a e- I dat. { ne au reţinut patru nave trioţii din LaOo Şi Cam- | ho t d e ris A f a c e r e a s-a d o
soldaţi în zona strategică din
nent de apărare a ordinii re nuri de 10.“> milimetri. 60 de Valea Shnu. dm apropierea feetua un schimb de păreri în : Se ştie că pînâ acum I franceze ce pescuiau ilegal bodgia. care duc lupta îm v e d i t r e n t a b i l ă . d e o a r e c e
au m a i fost v i n d u t e şi fio
publicane împotriva fascis posluri de transmisiuni şi au frontierei cu Laosul. legătură cu evenimentele in : şi-au anunţat candida- j la gurile fluviului Amazon, potriva agresiunii imperia le în c a r e l u s e s e î n ch i s
ternaţionale actuale.
liste a S.U.A., pentru asigu
mului" care reuneşte tonte fost doborîte 34 de avioane. | tura la postul de secre- în interîorol limitei de 12 rarea libertăţii, independen ,.aer p u r d i n M u n ţ i i S t i n -
forţele democratice şi pro ★ | tar genera] al O.N.U. I mile marine a apelor terito tei şi' viitorului paşnic al coşi". S u c c e s u l a fo st d e o
gresiste (de la domocral-creş- SAIGON 17 (Agerpres). — I doi diplomaţi cunos- j riale ale Braziliei. Cele pa ţărilor din Indochina. se b it, o a m e n i i a u n e v o i e şi
tru vase au fost conduse în
tini pînâ la comunişti) a dat In zilele de 16 şi 17 aprilie, Vizita în Italia a ministrului j cuti i Max Jakobson j portul Santana. de a e r c u r a t şi d e ris.
publicităţii o declaraţie în ca în Vietnamul de sud au con ; (Finlanda) şi Liy Ma- j BERLINUL OCCIDENTAL.
re cere să se adopte măsuri tinuat luptele dintre forţele de externe al Ungariei j konnen (Etiopia). j ANKARA — Vineri au — Ambasadorii U.R.S.S., S ELBRUSUL VA ERUPE ? \
urgente şi eficace contra neo- patriotice şi trupele regimu luat sfîrşit la Ankara con S.U.A.. Angliei şi Franţei
fascismuiui. să se dea ripos lui de la Saigon. Pe lingă ac vorbirile dintre reprezentan s-au întilnit din nou la 16 N u e s t e e x c l u s , au d e c l a î
ţiunile desfăşurate în regiu ROMA 17 (Agerpres). — A- zolva singure problemele. Cei MOSCOVA. — La invita rat re c e n t s p e c i a l i ş t i i so
ta cuvenită celor care aten nea bazei nr. 6 unităţile For gonţia MTI a transmis comu doi miniştri au constatat că. ţia Camerei Deputaţilor din ţii guvernului turc şi tide- aprilie în Berlinul occiden v i e t i c i in v u l c a n o l o g l e , ca
tează la li'berlâtile republi ţelor Armate Populare de Eli nicatul cu privire ia vizita o în ultima vreme, în evoluţia Luxemburg.o delegaţie a So rul populaţiei cipriote tur tal. Potrivit comunicatului E l b r u s u l — cel m a i în alt
cane. berare au atacat o unitate ficială în Italia n ministru situaţiei din Europa au înce vietului Suprem a) U.R.S.S., ce, Rauf Denktaş. S-a a difuzat la încheierea întîlni- o î r f d i n C a u c a z — să e r u
lui afacerilor externe al Un put să apară elemente poziti condusă de Naguş Arutiu- nunţat că urmează să fie rii, ambasadorii celor pa pă tn se co lu l u r m ă t o r . E l
gariei. Janos Foter. şi la con ve. care trebuie încurajate. nian. vicepreşedinte al Pre publicat un comunicat refe tru puteri au continuat exa b ru s u l . c u î n ă l ţ i m e a d e
de
Ambele pârli şi-au exprimat
Armata pakistaneză deţine controlul în vorbirile purtate de el cu mi dorinţa ca dialogurile purtate zidiului Sovietului Suprem, ritor la aceste convorbiri. minarea. într-un spirit care S 6J.7 m . er a c o n s i d e r a t p î
nistrul italian al
afacerilor
lucru, a problemelor
In ultima zi a discuţiilor.
va face. în viitorul apropi
nă a c u m u n v u l c a n stins.
externe. AMo Moro In ca în prezent în Europa să con at, o vizită in Luxemburg. Rauf Denktaş s-a întilnit cu constituie obiectul convorbi D u p ă o e r u p ţ i e c a r e a d u
zece oraşe principale din Pakistanul de est drul convorbirilor — se ara stituie un aport la găsirea ministrul turc a) afacerilor rilor. Ei s-au înţeles să se rat 1 m i l i o n ani, el s- a p o
tă în comunicat — o atenţie metodelor prin care să se NEW YORK — Asociaţia externe, Osman Olcay, şi cu tolit în u r m ă c u a p r o x i m a
CAHACI 17 (Agerpres). — Ranghpur şi Rajsahi. Purtă deosebită s-a acordat situa contribuie la ţinerea confe de tenis a S.U.A. a anuntat alte oficialităţi. Anterior, el întîlnească din nou Ia 7 t i v un m i l e n i u . O a m e n i i d e
Un purtător de cuvînt al gu torul de cuvînt n adăugat, ţiei din Europa. Cele două rinţei general-europene. Ton că a invitat forul corespun a avut convorbiri şi cu pri mai. Această întilnire va fi ş t i i n ţ ă au c o n s t a t a t i n s ă o
vernului pakistanez, citat de însă, că „mai există unele părţi împărtăşesc opinia că es te statele interesate ale con zător din R.P. Chineză să mul ministru al Turciei, Ni- precedată de noi consultări m a r e c a n t i t a t e d e c l o r in
agenţia Associated Press, a puncte întărite ale elemente te necesar să se depună toa tinentului trebuie să partici trimită o echipă de jucători hat Erim. la nivelul experţilor. i z v o a r e l e d e pe î n ă l ţ i m i şi-
comunicat că armata pakista lor antistatale". te eforturile pentru crearea pe la toate etapele conferin pentru a participa Ia Cam o t e m p e r a t u r ă f o a r t e r i d i
neză deţine controlul efectiv Oficialităţile pakistaneze avi pe continent a unei atmosfe ţei — menţionează comunica- pionatele „OPEN" din 1971 c a t ă a a p e l o r , f a p t e c a r e a
asupra următoarelor princi afirmat, totodată, că în regi re de colaborare constructivă lul. de la Forest Mills. Turneul BRAZZAVILLE. — Preşedintele Republicii Popu t e s t ă o a c t i v i z a r e a p r o c e s e
unile nordice ale Pakistanu şi de încredere, respectînd lare Congo, Marien N’Gouabi. a primit in audienţă pe lor v u l c a n o l o g i c e d i n a d i n -
pale oraşe din Pakistanul de S-a relevat necesitatea de a este prevăzut să se desfă
lui răsăritean „sînt curăţite ambasadorul Republicii Socialiste România Ia Brazza- c u r i l e E l b r u s u l u i . S p e c i a l i ş
est: Qiillagong, Sylhuet, Jas- toate punctele dc rezistenţă, principiile independenţei, su se întreprinde toate eforturi şoare intre 1 şi 12 septem ville, Alexandru Tujon. Cu acest prilej, au fost abor tii s t u d i a z ă d e p e a c u m
sore. Khulna. Comylla. Pab- între Dinajpur şi Thakurgap", veranităţii şî neamestecului, le pentru evidenţierea posibi brie. date probleme privind relaţiile bilaterale româno-con- p r e i n t i m p i n a r e a e v e n t u a l u
lităţilor de natură să facă
n«t. Lalmonîrhat, Saidpur. relevă agenţia citată. dreptul popoarelor de a-şi re şi mai constructivă colabora RIO DE JANEIRO. — goleze. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă lui p er i co l in c a z u l c i n d
rea economică dintre cele do Din surse informate s-a a- L cordială. E l b r u s u l a r r e d e v e n i a c t i v .
uă târî.
Notă externă supra resurselor naturale re algeriene a fost urmată de lier au rămas lipsite de re ■\
petro
Franţa în domeniul
prezintă o condiţie
pentru
consultări rapide ale diplo
punerea în valoare a aces maţiei algeriene cu Maro zultate. editorialele presei
tora în vederea dezvoltării cul, Tunisia şi Libia. Deşi din Alger continuă să fie
Codul algerian al petrolu urmăreşte îmbunătăţirea ac
lui a adus mărturia hotâ- tivităţii de cercetare şi de economice şi, implicit, pen conţinutul acestor consultări favorabile colaborării pe di
rîrii do a folosi bogăţiile exploatare din unele regi tru creşterea nivelului de nu a fost dezvăluit, se con ferite târîmnri, iar de par
naturale în conformitate cu uni petrolifere, şî. în spe trai al poporului respectiv. sideră că este vorba de o tea franceză s-a înregistrat
interesele naţionale: s-a a- Se exprimă, astfel, o core încercare de coordonare a promisiunea că impasul în
nuntat abolirea concesiuni cial, intensificarea exploa- laţie strînsâ între deţinerea poziţiilor statelor nord-afri- domeniul petrolului nu tre
lor petroliere, naţionaliza buie să afecteze alte târi-
rea unor zone petrolifere şi muri. Mai mulţi comenta
acord«area dreptului exclu tori vest-europeni au apre
siv de a trata cu compani Disponibilitate la cooperare ciat că pentru evitarea „as
ile străine — în condiţii de fixierii energetice" a econo
participare majoritară alge miei ve^i-europene, care es
riană — societăţii de stat te aprovizionată în bună
măsură cu combustibil din
„Sonatrach". Clauzele codu
lui au deci ca obiect an tării zăcămintelor din regi controlului de către stat a cane in lumln.a recentului Algeria şi din alte târî de
samblul intereselor străine unea sahariană Zarzatine. supra bogăţiilor naturale şi acord de la Tripoli. Cît pri pe coasta africană a Medî-
după anunţarea succesivă Din partea algeriană a procesul de industrializare veşte contactele algeriano- teranei. nu există «altă mie
începînd din luna februarie fost exprimată, totodată, o a ţării. Aplicarea princi tunisiene, ele s-au referit la dccît să se tină seumn de
dreptul fiecărei ţâri de a
a naţionalizărilor largă disponibilitate de co piilor codului petrolului a conducta TRAPSA (Compag- dispune liber de bogăţiile
Au fost adoptate, totoda laborare în condiţiile res schimbat acum profilul re nie des transports par pîpe- naturale, de a-şi exercita
tă. măsuri pentru organiza pectării drepturilor sale su laţiilor cu Franţa şi, potri line au Sahnra). ţinîrtd sca suveranitatea permaneniâ n-
rea noilor structuri ale so verane. vit opiniei ziarului „Le Fi- ma că o parte a conductei supra resurselor proprii, in
cietăţilor străine naţionali Concepţia care a stat la garo", s-a trecut de la „re trece pe teritoriul tunisian conformitate cu planurile
zate, ale căror bunuri au baza elaborării normelor co laţiile speciale" la „relaţii şi, deci, măsurile adoptate naţionale şi în interesul
fost transferate către socie dului algerian al petrolului de drept comercial comun". de autorităţile algeriene in
FRANŢA. - La Palatul Apărării - CNIT, a fosl deschisă Expoziţia de arte menajere propriei dezvoltări
tatea „Sonatrach"; prin a confirmă că folosirea tuturor întreruperea ultimei run teresează statul vecin.
1971. plicarea acestor măsuri se atributelor suveranităţii a- de a convorbirilor franco- Cu toate că negocierile cu ZANEL FLOREA
(N FOTO : Vedere par{ia'â din interiorul expoziţiei.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, ar. 35, Telefoane ar. 123 17 şi 1 15 88. Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva. 4 4 l»65