Page 69 - Drumul_socialismului_1971_04

o
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA*

B Deschiderea lucrărilor

l I
| celui de-al X-lea Congres al |

| Partidului Comunist Bulgar I

| I
| B Vizita delegaţiei de paria- f

| mentari români la Washington |

| b Criză politică în Cambodgia I

I !
B Curier, Atlas

ANUL XXIII, Nr 5064 MIERCURI 21 APRILIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
1 I

Minerii din Vulcan Spre cote maximale X £ TELEX £ TELEX £ TELEX
•
u
u O VALOROASA H
W
A 1 _ V -■ LUCRARE p
eşi onorează în activitatea « ÎNCHINATA SEMI­ X
PI
X
u CENTENARULUI ©
PARTIDULUI
a
angajamentele forestieră <9 jubileu a) partidului. *
b
In cinstea gloriosului 2
x sectorul din Iaşi al In­ •
UI stitutului de studii is­
b torice de pe lingă C.C.
Angajat în marea întrecere ce se desfăşoară în cinstea Colectivele noastre de forestieri încearcă satisfacţia de 8
semicentenarului partidului, colectivul de muncă al E.M. a fi demarat acest nou cincinal cu rezultate pozitive, de a fi ui IVC.R. şi secţia de PI
X
Vulcan şi-a stabilit drept obiective pe acest an depăşirea adus o contribuţie însemnată la bilanţul rodnic cu care eco­ © propagandă a comite­
planului de producţie cu 10 000 tone cărbune, din care 7 000 nomia Judeţului nostru a încheiat primul trimestru din a­ tului judeţean de partid £
tone pînă la 8 Mai ; obţinerea unor sporuri peste sarcina de cest an. x au scos dc sub tipar vo­ H
creştere a productivităţii muncii de 180 lei pe salariat la îndeplinirea şi depăşirea tuturor Indicatorilor de plan u lumul Iui Ionel Hagiu P
total activităţi şi cu 3 tone pe muncitor la producţia de din primul trimestru, acumularea unor importante spo­ u „Rezistenţa antifascis­ r*
h
cărbune ; îmbunătăţirea calităţii producţiei prin reducerea ruri de producţie fizică în prima jumătate a lunii aprilie sînt tă in Moldova. Pagini X
procentului de cenuşă cu 0,1 puncte, reducerea cheltuielilor argumente concrete demne de luat în considerare. Astfel, la © eroice din lupta Parti­ •
cu 1 leu la 1 000 lei producţie marfă, realizarea a 200 mîi lei producţia globală am realizat un spor de 7,4 milioane lei, la V dului Comunist Ro­ b
U mân". Lucrarea, redac­
economii la producţia de cărbune şi a 244 mii lei beneficii producţia marfă 3,8 milioane lei, iar la producţia marfă vîn* PI
peste plan. dutâ şi încasată 2,5 milioane lei. Depăşirea valorică de plan u tată pe baza unui bo­ s X
H
Punînd în valoare potenţialul uman şi material de ca­ s-a materializat în 1660 mc buşteni, 590 mc lemn de mină, gat material documen­
re dispune, colectivul acestei exploatări dă viaţă sarcinilor 3 020 mc lemn de celuloză, 1 860 mc lemne pentru diferite © tar. reprezintă o con­ £
de plan sporite şi angajamentelor luate trimilînd la „ziuă" prelucrări Industriale, 4 5C0 traverse de cale ferată, 1350 X tribuţie la ilustrarea H
cantităţi tot mai mari de cărbune. In sectoarele şi abatajele mc cherestea, 8 450 tone lemne de foc, 280 tone mangal hi luptei comuniştilor din PI
J
P
Moldova în
perioada
minei, sub conducerea organizaţiilor de partid, se desfă­ şl altele. Este deosebit de important pentru noi că aceste Institutul de mine - secţia de subingineri - Petroşani. Pentru formarea de cadre U Pi
h
X
şoară o întrecere susţinută încă din prima zi a anului pen­ sporuri de producţie le-am obţinut în condiţiile în care con­ cu pregătire superioara necesare industriei mineritului, pe lingâ facultatea de mine şi elec­ dictaturii militaro-fas-
tru realizarea şi depăşirea indicatorilor de plan. sumurile specifice de materiale, carburanţi şi lubrifianţi tromecanica miniera, la Institutul de mine din Petroşani funcţionează, jncepind din anul uni­ © ciste şi a celui de-a! ©
— Sectorul III — ne spunea tovarăşul Gheorghe Sâcâ- s-au redus simţitor faţă de perioadele precedente, ceea ce versitar 1970-1971, secţia de su bingineri. Aici frecventează cursurile peste 260 de studenţi X doilea război mondial. H
Cu acelaşi prilej a apă­
luş, secretarul comitetului de ne^a permis ca mia de lei la zi şi paste 160 la fără frecvenţă. u rut şi lucrarea cu ca­ P
partid al minei — a chemat producţie marfă să ne coste Cursurile deslâşurindu-se in aceleaşi condiţii materiale cu cele ale studenţilor ce vor Ui Pj
X
H racter monografic „Geo­
la întrecere toate celelalte cu 23,26 lei mai ieftin. deveni ingineri, asigură o foarte bună insuşire şi pregătire a viitorilor subingineri.
caro •
sectoare, angajîndu-se să dea Consiliul de administraţie © grafie continuă", dez­
prezintă succint
-
peste planul anual 3 000 tone
pînă la 8 Mai. ziua în care En marea întrecere consacrată şi cadrele de specialişti ale u voltarea impetuoasă a 3
cărbune, din care 2 000 tone
r
combinatului, precum şl co­
industriei şi agricultu­
Ej
pi
lectivele
ale u-
de muncă
poporul nostru va sărbători nîtâţilor şl sectoarelor noas­ Educaţia prin muncă şi pentru muncă p rii, precum şi avîntul X
împlinirea a 50 de an] de e­ tre sînt conştiente că re­ • vieţii social-cultarale B
xistenţă a gloriosului nostru zultatele obţinute pînă în X in judeţul Iaşi. H
u
partid ; să reducă procentul semicentenarului partidului prezent nu oglindesc cote­ J N
P
de cenuşă cu 0,2 puncte ; u SORTIMENT NOU PI
t-
să economisească 0,4 mc ma­ le maximale ale potenţialului Sînt necesare acţiuni profunde, eficiente, DE VAR PENTRU X
terial lemnos la 1 000 tone ------- nr— mu— iiiim ■ ii — — uman şl tehnico-material de • SIDERURGIE •
cărbune. Brigada minerului care dispunem. Deşi ne-am X
Dumitru Milea. care lucrează într-un abataj frontal me­ creat în primul trimestru un avans substanţial la toţi indi­ u Valorificînd rezulta­ H
PJ
canizat cu combină, a chemat la întrecere toate brigăzile catorii de plan, căutăm să descoperim şi să punem în valoa­ cu ecou in rîndul tinerilor siderurgici UI tele unor studii de cer­ r R
care lucrează în cărbune, angajîndu-se să realizeze o pi'o- re noi rezerve interne care să ne permită să ne apropiem cît cetare ştiinţifică, efec­ X
ductivitate de 8 tone pe post, să îmbunătăţească calitatea căr­ mai mult de aceste cote. să ridicăm permanent toate latu­ © tuate de către specia­ #
bunelui extras, iar brigada lui Vasile Cerceza pe cele de la rile activităţii noastre la un nivel mult superior. Şi aceasta X lişti în materiale de
pregătiri şi investiţii, angajîndu-se să depăşească planul a­ cît mai urgent posibil, deoarece sarcinile de plan pe tri­ A fi siderurgist la vîrsta Aurel Napâu, ne împărtă­ rale ale U T.C. Dar, să ştiţi, u construcţii, Fabrica de 1 H
J
n
nual cu 50 ml şi să execute numai lucrări de bună calitate. mestrul doi — trimestru de vîrf în activitatea noastră — tinereţii într-o unitate de şeşte : e foarte greu să-i aduni pe u ciment din Bicaz a in­ r n
b
_ Este .demnă de rem aiat energia eu care şe acţionează sînt mult mai mari decîl-ceie dia.primele trei Juni ale anu­ prestigiu cum e C S . Hune­ — Noi ne-am ocupat de tinerii noştri. $i mai e un trodus în producţia in­ 1*
pe toate liniile pentru ca întregul colectiv să-şi poată ma­ lui. In mod concret prevederile la buşteni cresc cu 15 400 doara înseamnă mult. în­ tineri pentru încadrarea şi adevăr: comitetul U.T.C. n-a © dustrială un nou sorti­ ©
nifesta în mod plenar capacitatea şi potenţele sale pentru a mc, lemn de mină 6 000 mc, lemn de celuloză 7 600 mc, che­ seamnă angajare responsabi­ participarea lor la cursurile tras la răspundere pe mem­ X ment de var, cu un con­
w
îndeplini cu cinste sarcinile puse de partid în faţa oameni­ restea 3 000 mc, lemne pentru diferite prelucrări industriale lă în coordonatele unei munci pe meserii de împrospătare a brii birourilor pe schimburi, J u ţinut de 92 la sută oxid
lor muncii din industria carboniferă a patriei în noul plan 8 000 mc, mangal 1 000 tone şi altele, materializate într-o pro­ dezinteresate, ce-ţi cere pro­ cunoştinţelor In unele adu­ iar acestea n-au reuşit să-şi b de calciu. Datorită în­ PI
p
cincinal, să le concretizeze în fapte, în cît mai multe tone ducţie globală şi marfă în valoare de 15 milioane lei. Rea­ bitate profesională, participa­ nări generale am invitat maiş­ impună punctul de vedere în © suşirilor calitative su­ m
*
de cărbune peste plan, într-o eficienţă sporită. re matură la înfăptuirea ma­ tri care au vorbit tinerilor organizarea unor activităţi a­ perioare. acest produs
lizarea acestor niveluri de producţie trebuie să conducă la rilor sarcini pe care econo­ tractive. Avem foarte mulţi X
Comuniştii — ne spunea secretarul comitetului de par­ creşterea valorii masei lemnoase puse efectiv în circuitul e- mia ţării le pune în faţa a­ despre sarcinile de produc­ tineri cu care ne putem mîn- u îşi găseşte o largă în­ •
tid — sînt în primele rîndori ale întrecerii, însufleţind prin conomîeî naţionale — implicit şi la sporirea veniturilor — cestei ramuri de bază. Cum ţie. despre importanţa reali­ dri, şî aş enumera pe Eugen u trebuinţare. ca mate­ H
munca şi exemplul lor întreaga masă de mineri. Organizaţii­ cu cel puţin 22 milioane lei. este îndrumată această activi­ zării lor. Am organizat „O­ Bocoş, Ioan Ruşeţ, losif A- b rial auxiliar în proce­ P
le de partid, folosind metode specifice muncii de partid în In mod cert că în trimestrul doi condiţiile atmosferice tate de către organele U.T.C. limpiada strungarilor". Trei © sele de catalizare şî de i X m
exploatările miniere, acţionează în mod hotârît, cu compe­ sînt mult mai prielnice atingeri» unor randamente sporite din combinat, ce metode şi tineri de la noi din secţie au Anchetâ realizată de X turnare a metalelor, în I
tenţă şl autoritate pentru a asigura ca în toate sectoarele şi în parchetele forestiere, ceea ce ne va permite să adăugăm acţiuni se întreprind pentru ajuns în faza judeţeană, iar IOAN VLAD u industria chimică şi ©
J
locurile de muncă să se desfăşoare o activitate susţinută, noi plusuri de producţie globală la cele 7.4 milioane reali­ ca tinerii angajaţi în aceas­ Laorîan Cunţan a participat u siderurgică. 3
pentru unirea tuturor eforturilor muncitorilor şi cadrelor zate în trimestrul I. tă muncă să se ridice la înăl­ la etapa pe ţară a acestei H p
pi
tehnico-inginereşti în scopul organizării în cît mai bune con- ţimea sarcinilor ce le revin? întreceri. E adevărat că de­ (Continuare in pag. a 3-a) © X
diţiuni a producţiei şi a muncii, desfăşurării ritmice a pro­ Am luat măsuri pentru asigurarea forţei de muncă la O anchetă în cîteva secţii ale şi avem printre cei mulţi £ TELEX £ TELEX £ TELEX
ducţiei. Activitatea pe care o desfăşoară organizaţiile de nivelul numărului mediu scriptic planificat. Creşterile de combinatului a reuşit să con­ buni şi tineri slabi în proce­
partid, de sindicat şî U T.C., minerii şi specialiştii pentru producţie ale trimestrului II trebuie însă să le obţinem în tureze un răspuns întrebări­ sul de producţie, nu am or­
îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi angajamen­ cea mai mare parte pe seama sporirii productivităţii mun­ lor noastre. ganizat niciodată un dialog \
telor. este urmărită şi sprijinită îndeaproape de comitetul cii cu 2 950 lei pe salariat. In acest sens pe baza unui grafic Da secţia mecanică I , se­ între eî Doar cu ocazia dez­
de partid şi conducerea exploatării. Aşa de exemplu, con- cadrele tehnice din combinat sînt împărţite pe unităţi şi cretarul comitetului U.T.C., baterilor, în adunările gene­ Pe un drum de curînd ta aşteaptă ca la sfîrşitul a­
statîndu-se că sectorul IV întîmpina greutăţi în realizarea sectoare pentru a se ocupa în mod efectiv de raţionalizarea săpat, ce şerpuieşte de-a cestei luni să extragă pe
sarcinilor s-au luat măsuri pentru a se întări unele brigăzi organizării procesului de producţie şi de muncă, folosirea lungul văii Hondolului, nc put primele Vagonete cu
cu mineri, membri de partid, cu experienţă şi pentru intro­ din plin a utilajelor şi parcului de transport, eliminarea îndreptăm spre unul dintre steril.
ducerea a două combine în stratul 15, blocul 8. Astăzi secto­ timpilor neproductivi, asigurarea condiţiilor optime de sectoarele de lucru ale In­ — Este o necesitate impu­
rul IV, datorită ajutorului ce î s-a dat şi i se dă în continua­ muncă şi viaţă ale personalului din parchete. Un accent deo­ I treprinderii de prospecţiuni să de însuşi ritmul în care
re ca de altfel tuturor sectoarelor, a ajuns să se numere sebit acordăm unităţii de exploatare din Petroşani, onde şi explorări geologice Deva. se lucrează la lucrările geo­
logice. vechea instalaţie ne-
printre sectoarele fruntaşe ale minei. mai sînt de rezolvat unele neajonsuri. Aici avem în ve­ Aici, după cum am fost in­ maiputînd face fotă cerinţe­
Succese de mare prestigiu a realizat şi colectivul secto- dere să extindem într-o proporţie mai mare metoda de formaţi, se desfăşoară o
ralui II — şef de sector îng. Joan Diaconii, secretar al or­ exploatare în trunchiuri şi catarge care asigură rezulta- amplă acţiune de punere în lor — continuă maistrul O
simplă cifră este ilustrativă
evidenţă a noi resurse de
ganizaţiei de partid, Nâstase Brîalung — unde randamen­ minereuri. în acest sens. Peste 3 000 ml
tele pe abataj şi sector sînt superioare celor planificate. Ing. CORNELIU FULGA Şeful sectorului, maistrul de drumuri subterane care
Director general al Combinatului de exploatare şi vor fi executate numai în
N. BADIU Ioan Iftimie, ne pune la
industrializare a lemnului Deva curent cu stadiul lucrărilor acest an vor reuşi să contu­
de explorare. reze precis dispunerea fî-
— Pînă în prezent s-au loanelor de minereu.
(Continuare in pag. a 2 o) săpat şi betonat peste 200 Drumuri şi căutări. Aces­
ml la puţul principal, ur- te cuvinte lapidare dau ade­
mînd ca 5n continuare să e- văratul sens al muncii a-
LA ÎNSĂMÎNŢAREA PORUMBULUI pierdut. Se ştie bine că m zi DRUMURI
întîrziere se soldează cm
o
pierdere de 40-50 kg la hec­
tar şi ca atare trebmie să se
impulsioneze ritmml de mun­
Nici o zi pierdută, toate forţele că la semănat. Şl conducerea Şl CĂUTĂRI
S.M.A. Deva trebuie să
se
neregulile exis­
sesizeze de
tente la secţia amintită şi să
ia măsuri pentru a pune lu­
şi mijloacele să fie folosite din plin crurile la punct atît în ce
priveşte ordinea şi disciplina,
cît şi pentru a asigura buna
funcţionare a maşinilor şi xecutâm importante lucrări cestor căutători de comori.
miniere
a
Brigada lui Ioan Iacob
Ţinta
geologice.
tractoarelor. noastră este de a contura venit în valea Hondolului
In majoritatea unităţilor motivează că nu le-a pornit semene Maşina n-a putut fi ru. Petru Bota şi Petru Pa- din Poiana Ruscâi, unde a
agricole socialiste din ju­ mai din timp. Că nu are ba­ pusă la punct şi semănatul valuc, care. de sîmbâtă (17 La C.A.P. din Cristur — uni­ cît mai precis zăcămintele contribuit la identificarea
filoniene cantonate în peri­
deţul nostru se lucrează terii şi că trebuie remorcate nu se făcea cum trebuie. aprilie), n-au mai dat nici un tate vecină— lucrurile se pre­ metrul deja prospectat, ur- unor noi zăcăminte de fier.
din plin. cu toate forţe­ pentru a porni. Dar aşa cum Acest sistem de muncă, ne­ semn de viaţă. zintă cu totul altfel. Hărni­ mînd să predăm mina — la Iacob cu ortacii lui vor fi
le şi mijloacele la semăna­ le-a putut porni la ora 8 n-o organizat. cu maşini nepuse In tarlaua unde trebuia ca cia, buna organizare a mun­ „cheie", cum s-ar spune — la înălţime şi de astă dată,
tul porumbului. Sînt unităţi putea face şi mai devreme ? la punct, explică de ce la a- mecanizatorul Petru Florea cii se concretizează în Snsâ- pentru începerea lucrărilor sînt hotârîţi să nu dezmin­
în care, datorită măsurilor Adevărul este că mecaniza­ să fie în brazdă şi să semene mînţarea a 85 hectare cu po­ de exploatare. tă titlul de fruntaş pe între­
luate pentru organizarea ju­ torii se prezintă tîrziu la da­ ceastâ unitate mai sînt încă porumb, l-am găsit aşa cum rumb, din care 20 ierbicidate. Obiectivele acestor căută­ prindere, pe care sectorul
dicioasă a muncii, folosirea torie, că nu-şi pun la punct şi acum de însâmînţat supra­ ni s-a spus pe inginerul şef In unitatea noastră — ne re­ tori de comori sînt foarte lor îl deţine încă din anul
din plin a timpului şi utiliza­ al cooperativei pregătind so­ latau tovarăşii A. Furca, se­ precise. Fiecare linie trasată trecut. Grăitoare sînt rezul­
rea cu randament maxim a luţia de ierbicid. In discuţia cretarul organizaţiei de par­ pe planşe reprezintă imagi­ tatele brigăzii care lună de
mijloacelor mecanice, se în­ © Cooperatorii din Cristur însâminţează ultimele su­ avută, dînsul ne-a informat tid, I. Tetea, inginerul şef nea convenţională a unui lună în acest an a reuşit să
registrează de la o zi la alta că la toate cele 120 hectare pe al cooperativei, P. Furca, bri­ puţ. a unei galerii, ori a al­ depăşească sarcinile de plan
un ritm tot mai susţinut de prafeţe care cooperativa le are în gadier de cîmp — azi (21 a­ tor lucrări. Practic s-a ple­ în medie cu 40 la sută
lucru. • Mecanizatori lipsă la apel plan. se administrează ierbi­ prilie) terminăm de însâmîn- cat de la nimic. O simplă Aşadar, oamenii conferă
Ieri. am fost prezenţi în 9 Măsuraţi ?n kilograme timpul pierdut I cid., Zilnic se realizează 12-13 ţat întreaga suprafaţă de 105 gaură de foraj semnala pre­ o nouă valoare acestor lo­
cîteva unităţi agricole socia­ • Ziua de muncă pe ogoare începe o dată cu răsă­ hectare Aceasta înseamnă că hectare pe care le avem în zenţa mineralizatei spre curi. De la geologii care au
liste pentru a vedea, la faţa — dacă timpul îi va aştepta plan. Mecanizatorul Gheor- care acum aceşti oameni evidenţiat primele semne a-
locului, cum este organizată ritul soarelui pe cooperatorii şi mecaniza­ che Doru. spuneau dînşii, dă înarmaţi cu cele mai mo­ lc existentei unei minerali­
şi sc‘ deslâşoavâ munca, lată torii de la C.A P. Deva — in- dovadă de multă hărnicie şi derne maşini şi utilaje se zaţii, pînă la minerii care
ce am constatat sâmînţatul porumbului se execută numai lucrări de cea îndreaptă cu repeziciune. lucrează la conturarea zâ-
Primul popas îl facem la din seara precedentă tractoa­ feţe însemnate cu culturi fu poate termina în jurul datei mai bună calitate. Deci, a­ In sprijinul oamenilor ca­ câmîntuluî, toţi sînt pionieri
C.A.P. Deva. Inginerul şef al rele şi maşinile. rajere. de 29 aprilie. Adevărul este colo unde este interes şi re execută aceste lucrări ai amplei acţiuni de valori­
sînt tot timpul perforatoa­
cooperativei, tovarăşul An­ Tot aşa păţim — spu­ Şeful secţiei de mecaniza­ că aici, unde terenul este mai preocupare se pot obţine re­ ficare a resurselor de «ub-
Muncitorul Tudor Rusu, de zultat© bune. rele şi grciferele cu care au stanlâ minerală utilă. Pen­
drei Red!, ni se spune că este nea brigadierul de cîmp re ne spunea că Petru Flo- bun ca în alte cooperative, se rupt din masivul stîncos pe­
la U.U.M. Petroşani, efec­ la tarlaua unde se seamănă Da vid Emcrie. In ziua i-ca merge la semănat po­ putea realiza mai mult. Tre­ Aceasta o confirmă şi rea­ ste 50 000 mc de rocă. uti­ tru ci. ca rle altfel pentru
porumb si pregăteşte soluţia de 19 aprilie am fost la rumb (era trecut de ora 8,00 buie spus însă că nici ingi­ lizările pe care le-au obţinut întreg detaşamentul mine­
tuează ultimele verificări şi nerul şef nu prea se grăbeş­ cooperatorii din Sîntandrei lajele de preparare şi pom­ resc care va lucra în cu-
de iorbicid semănat trifoi Maşina n-a şi nu plecase încă din secţie). pare a betonului care au a­
rînd în noua mină. trebuie •
Interlocutorul nostru — tova­
retuşâri inainte ca piesa me­ Tractoarele — deşi era ora 8 ! fost fixată cum trebuie Mer­ Drâghiţă Pati iche şi Patriciu te. Ar trebui însă ca — în- răşul Mircea Onea, inginerul sigurat materialul de bază să existe un singur ţel, a­
canică să ia dimensiunile — se aflau toate aliniate în gea sucit, cînd într-o parte, Ţap. la semănat sparcetâ şi vâţînd din experienţa anilor pentru realizarea susţinerii.
curtea cooperativei, unde îşi cînd în alta N-au scule, o trifoi, Ioan Drâgan, la stropit trecuţi cînd din cauza înrău­ N. ZAMFIRESCU Noua casă a maşinii de ex-j. ducerea în circuitul erono- j]
formei de turnare. are sediul secţia de mecani­ cheie să strîngâ un şurub. pomi. iar Alexandru Kender tăţirii vremii lucrările n-au tracţie este. de asemenea, un mica noi cnntitâţi dc melale I
zare. întrebăm pe tovarăşul Nici şuruburi n-au. Aşa nu şi Aurel Mastan. la disc. mai putut fi făcute la timp fapt împlinit. O nouă maşi­
Foto : N. GHENA Cornel Lupu. şeful acestei se poate lucra. Am fost ne­ Erau însă lipsă la apel Ni- şi de calitate. înregistrîndu-se (Contlnuore in. pag. «r 3-a) nă a cărei montare este ga D. CORNEL I
secţii, de ce tractoarele se voit ca în jurul orei 16,00 să pierderi de recoltă — să se
află aici şi nu în cîmp. Dinsul ©prese mecanizatorul să mai colae Lupuţ, Artabian Mora- măsoare in kilograme timpul