Page 70 - Drumul_socialismului_1971_04

Reîntîlnire cu eroii noştri
Manifestări consacrate aniversării IMAGINI DIN TRECUTUL
I n t r - u n a s e m e n e a m o m e n t j u b i l i a r , corr» e s t e I 9 7 t — anal
,______ s e m i c e n t e n a r u l u i p a r t i d u l u i , ne s i m ţ i m î n d e m n a ţ i să p r i v i m
DE LUPTA REVOLUŢIONARA r e t r o s p e c t i v , să m ă s u r ă m î n ă l ţ i m e a j a p t e l o r a c e l o r ce şi- au
î n s c r i s p l e n a r p a r t i c i p a r e a la î m p l i n i r e a n ou lu i c h i p al ţării,
semicentenarului partidului să e r j i l o r ă m p r o f u n z i m e a m e t a m o r f o z e i p e t r e c u t e in e x i s t e n ţ a
şt in c o n c e p ţ i i l e ci. N e s i m ţ i m iî n d e m n a ţ i să ne r e î n t î l n i m c u
eroii noştri, care au p o p u l a t , d e - a l u n q u l anilor, r e p o r t a j e l e şi
a r t i c o l e l e a p ă r u t e in c o l o a n e l e zia r u l u i , d i n d u - l e , p r i n f a p t e l e
î n scr ise , forţă , v e r i d i c i t a t e şi f r u m u s e ţ e . V r e m să n e reinifl-
» ŞTAFETA De astă dată ea este reali­ ÎNTILNIRE CU ISTORIA n i m cu m ă c a r ci ţ i v a d i n t r e ei, s p r e a-i re gă si pe t r e a p t a lui
SEMICENTENARULUI zată de cei mai mici artişti '71, aşa c u m sînt, aşa c u m au cr es cu t.
plastici din oraş : copiii. Du­ Timp de două zile, elevi In fotografia de suş : Pri­ A u r e l C r is te a a d e v e n i t er ou d e r e p o r t a j fn u r m ă cu 21
Corri itetul judeţean al pă cum ne scrie tovarăşul de la Casa pionierilor din mul număr al ziarului „Sein- d e ani, Era m i n e r in s e c t o r u l l al m i n e i A n i n o a s a . A z i A u r e l
U.T.C. a iniţiat, pentru ute- Ion Gif-Deac, expoziţia, Deva şi-au dat întilnire cu teia" apărut in 15 august C r i s t c a e tot m i n e r şi tot in s e c t o r u l l al m i n e i A n i n o a s a . De
ciştii din şcolile profesiona­ deschisă sub genericul „Co­ secvenţe din Istoria parti­ 1931. o bi ce i , m ă s u r i n d u r c u ş u l o a m e n i l o r pr i n ani, a f l ă m c r e ş t e r i
le, din licee teoretice ş\ de piii intimpină primăvara", dului, patriei şi poporului. O s p e c t a c u l o a s e , d e v e n i t e , insă, azi, f i r e ş t i : d e la m u n c i t o r n e c a ­
•pecialfttate, un album-şta- poartă semnăturile unor a­ excursie pe itinerarul De­ lifica t — la in g i n e r, de la z i d a r — la a r h i t e c t . La C r i s t e a nu
fetă care va cuprinde, fn e­ devărate talente din cadrul va — Braşov — Doftana — p o a t e fi v o r b a de a s e m e n e a creşt er i. El a r ă m a s şi r ă m î n e m i ­
tapa firaaia. aspecte din ac­ cercului de arte plastice al Bucureşti le-a dezvăluit im­ ner. D a r a c r e s c u t al tfe l de c i t u r e î n d t r e p t e l e şcolilor. El a
tivităţile* desfAşurate în cin­ clubului, ce s-au făcut cu­ presionante momente din c r e s c u t c o b o r î n d , zi d e zi, t i m p d e un sfe rt de v e a c , în a d i n c u r i l e
stea sărbătorii de la 8 Mai. noscute la numeroase între­ lupta dusă, deseori pină la m i n ei . In a b a t a j . A c o l o a fost, şi e, şcoala Un. In f r o n t u l de
Pe teritoriul municipiului ceri, atît pe plan Judeţean sacrificiul suprem, de acei lucru. A c o l o a cr es cu t , a d e v e n i t erou.
Hunedoara, ştafeta a poposit cit şi republican. Membrilor ce s-au înrolat în rînduri- — Vă mai amintit! de primul rcoortaj în care aţi apărut ?
le partidului încă In anii
la şcoala tehnică sanitară, cercului — Iosif Tellman. grei din ilegalitate. Excursia — O, da. sigur. Era la 4 a n i d u p ă ce v e n i s e m la m i n ă .
fiind adusă de delegaţia de Andrei Vass, Minerva Pis. fn fotografia din mijloc: P r i n '49. L u c r a m in g r u p ă la A n d r i c a L u d o v i c . F ă c e a m n isie
r e c o r d u r i !
utecişti de la Şcoala profe­ Ionel Ocroglic — cu reale le-a prilejuit, totodată, o în­ Oamenii muncii din Capitală
sională din Călan. Predarea talente şi realizări — li se tilnire, fn oraşele vizitate, :S D e at u n ci, c o l o a n e l e zia r u l u i i-au fost m e r e u , an d e an,
sînt solidari cu greviştii de
p o a t e c h i a r t r i m e s t r u d c t r i m e s t r u , g a z d a f a p t e l o r sale, a e r o ­
şî primirea a prilejuit tine­ adaugă. în această expozi­ cu istoria nouă a industria­ la Oriviţa in timpul luptelor i s m u l u i său. C e a n u m e şi cum s-a scris d e s p r e el, C r i s t e a nu-şi
rilor o plăcută întilnire, in ţie, nume noi, ce însoţesc lizării şi urbanizării, scrisă m ai a m i n t e ş t e , d a r d a c ă - i r e p r o d u c i u n f r a g m e n t d i n t r - u n r e ­
i, * • * ••>
cadtrul căreia a avut loc o lucrări în acuarelă, grafică în anii societăţii socialiste. din februarie 1933. $Ş;: » . ty.n - ■ p o r t a j sa u altul, i m a g i n i l e f a p t e l o r ii r e a p a r pe re t in ă şi le re­
dezbatere privind bogăţia şi sau monotipuri: „Bogăţii" Tot o confruntare istorică t r ă i e ş t e a i d o m a ,
varietatea acţiunilor între­ a fost şi concursul gen „Ci­ . — Intr-un articol se scrie despre înminarea diplomei şi a
prinse în Intimpinarea glo­ (Vasile Caila, 11 ani). ne ştie, cîştlgă", prezentat drapelului cîştigat pe ţară de brigada dumneavoastră
rioasei aniversări a semi­ „Flori" (Dorel Vilcu. 11 ani), de elevii Şcolii generale din — Era pe v r e m e a c î n d c o n d u c e a m b r i g a d a d e ti ner et. P ă s ­
centenarului partidului. In- „Primăvara" (Ionel Culea). Cristur pe scena căminului « . i ** t r e z şi azi. Ia locul ce i se c u v i n e , d i p l o m a şi d r a p e l u l După
tilnirea s-a încheiat cu un Slnt mărturii ale copilăriei cultural din localitate. Con­ t i <11 • < -- ? 9 « î ' * •1 ce s-au f o r m a t aici o a m e n i bu ni , a m luat g r u p a lui D u m i t r u
schimb de experienţă, care cursul, care a avut ca temă M«'«t ' t ' i a»
a avut ca temă munca or­ lor fericite, transpuse In „Judeţul Hunedoara Ieri şl A'* A, .
ganizaţiei U.T.C. în şcoală. gingaşe culori, spre a oma­ azi", a oferit, prin Întrebă­
gia astfel sărbătoarea care rile şi răspunsurile primite, In fotografia de jos : Re­
EXPOZIŢIE o autentică frescă desprin­ produceri după ziarele vre­ 0 B IO G R A F IE
va încununa SO de ani de
să din cronica trecută şl mii oglindind manifestaţiile
Holul Clubului din Lupenl existenţă a Partidului Co­ prezentă a acestor locuri şl împotriva Dictatului de la
găzduieşte o nouă expoziţie. munist Român. a oamenilor lor. Viena.
D I N A D I N C m i
\ !«işi
ÎN M A R E A ÎN TR E C E R E
Pilea. Era c ă l d u r ă m a r c in a b a t a j . P e s t e 70 d e g r a d e . $ i p e r i ­
col d e foc. Dar p l a n u l n „mers" lu n ă de lună.
Dar cînd aţi fost aşteptat din şut cu flori şi cu masa în­
Minerii din Vulcan îşi Spre cote maximale in 11)30 şi în articol se spunea...
tinsă afară, in incinta minei, ce eveniment s-a sărbătorit? Era
în activitatea — Ş t i u ce se s p u n e a B r i g a d a n o a s t r ă a f ă c u t a t u n c i o
onorează angajamentele t r e a b ă f a i n ă . Cri era uri a b a t a j rău al naib ii , cu foc, n u m a i sa l ­
v a t o r ii i n t r a u in el. Eu e r a m şi s e c r e t a r d e p a r t i d pe sector.
forestieră I n t r a s e m in m i n ă cu i n g i n e r u l şef, cu t o v a r ă ş u l Ion L n z ă r e s ­
eu, c a r e a c u m e m i n i s t r u a d j u n c t , l - a m s p u s că cu in tru ru
Avem rezultate bune — ne
spuneau Interlocutorii noştri. (Uftnore dm pog. 1) b r i g a d a in a b a t a j u l 17 fă ră sa l v a to r i . T o v a r ă ş u l L ă zu re s cu >n-u
întrebat : „Dar eu locul d e m u n c ă
de la nr. 13 ce faci?" „h ui
Primul trimestru din noul an las b r i g a d a la 13 — am r ă s p u n s — şi eu fac o c h e m a r e că t r e
al cincinalului 1971—1975 a m i n e r i i d i n s e c t o r : „C ar e v r e f i să v e n i ţ i cu m i n e , v r e o p a t r u
fost încheiat cu un plus de te productive şi economice
întrecerea socialistă In sec­ 1 1 000 tone cărbune brut ex­ superioare. In acest sens ca­ luni, in a b a t a j u l 17 ?". P r i m u l s-a în sc r i s m i n e r u l P o p a Ş t e ­
toarele şi abatajele minei tras. minerii din Vulcan ono- drele din conducerea unită­ f a n — era s e c r e t a r U.T.C. pe se ctor. A c u m e s e c r e t a r la C o m i ­
Şi d u p ă el nu v e n i t alţii.
t e t u l o r ă ş e n e s c de p a r t i d L up e ni .
Vulcan, arăta tovarăşul loan rindu-şi în acest fel cu reali­ ţii au făcut un schimb de ex­ N c - a m a n g a j a t ca fu 4 luni să l i c h i d ă m fo cu l, să î n c h i d e m f e ­
Paşca, preşedintele comitetu­ zări de prestigiu angajamen­ perienţă la sectoarele de la lia u r m ă t o a r e şi să r a m b l c e m . Era să a v e m n eca z, p e n t r u că
lui sindicatului, se desfăşoa­ tele. Acest succes le face cin­ Hunedoara care prezintă con­ au v e n i t t o v a r ă ş i i de la r e g i u n e să nu ne î n g ă d u i e să lucrăm,
ră pe bază de obiective con­ ate, dar ii şi obligă la o mun­ diţii asemănătoare de lucru că era pericol. Da. D a r noi ne d ă d u s e m cuvîntul că lichidăm
crete şi toţi factorii de răs­ că tot mai susţinută pentru a cu sectoarele din Valea Jiu­ focul. Şi n e - a m ţ i n u t v o r b a . A m s c u r t a t t e r m e n u i la ? luni şi.
pundere urmăresc zilnic cum înscrie pe graficele de pro­ lui. ;umăfnte.
se realizează sarcinile de plan ducţie noi realizări de presti­ O altă problemă aflată în D e s p r e o ri c a re a r t i c o l i-ai a m i n t i , m i n e r u l C r i s t e a ţ.i-ar
şi angajamentele. Activitatea giu. centrul atenţiei noastre este p o v e s t i cu l u x d e a m ă n u n t e f a p t e l e , de p ar c ă m o m e n t e l e s-ar
sindicală a fost orientată spre Important este — aşa cum valorificarea superioară a p e t r e c e a c u m nu l e- ar d e s p ă r ţ i v r e m e a , anii. „Ei. asm a fost
sprijinirea eforturilor mine­ am desprins din discuţiile masei lemnoase. Ne-am sta­ c î n d m i s-a a c o r d a t „j u b i l i a r a *' d c frunt-ăşie, d a r de a t u n c i a m
rilor, pentru sprijinirea ini­ purtate cu secretarul comite­ bilit ca limită în acest sens m a i p r i m i t trei. A c u m o lună a m primit a 8-a s t e l u ţ ă roşie".
ţiativelor oamenilor muncii, tului de partid şi preşedinte­ punerea în circuitul economic ..Asta a fost d e Z i u a m i n e r u l u i , c î n d a m lu at O r d i n u l M u n r i i
asigurarea unor condiţii cît le comitetului sindicatului — a întregii mase lemnoase în- clas a a U-a". „A ici s-a scris c i n d a m fo st a l e s p r i m a oa ră d e ­
mai bune de lucru, dezvolta­ că toţi factorii de răspundere cepînd de la grosimea de 5 p u t a t iu M a r e o A d u n a r e N a ţ i o n a l ă „ A r t i c o l u l ă st a v o r b e ş t e
rea spiritului de colaborare sînt preocupaţi în continuare cm. De asemenea deşeurile de d e f a m i l i a m ea . D a r a t u n c i f e t i ţ e l e e r a u mici. Acum D o i n a e
şi întrajutorare tovărăşească, pentru a Înlătura unele gre- 1 la sectoarele de industrializa­ pe.-a X l - a la U c e u l d i n P e t r o ş a n i iar Mă ri o a r a pe- a l X - a la.
colegială In muncă pentru a utâţi şl neajunsuri ce se mai re le dirijăm către fabricile L i c e u l e c o n o m i c d i n Or ăş ti c. A r e şi bursă. Se p o a r t ă bine.
se putea obţine un avint ge­ deP.A.L. şi P.F.L., iar o bu­ A n u l trecut, in v a c a n ţ a lor, a m b ă t u t cu „V ol ga" m u l t e locuri
neral in întreaga activitate de manifestă în activitatea unor nă parte către export. Spori­ f r u m o a s e di n ţ a r ă ", „ A c e s t a - i un a rt ic ol d e s p r e o a m e n i i car e
producţie. Faptul că minerii compartimente de activitate şi V ţ j J S ; . * • > y # r ţ [ Ş > ... - " au c r e s c u t în b r i g a d a m e a . D a r m u l ţ i d i n t r e ei sînt a c u m m a i ş ­
că o mare atenţie se acordă rea veniturilor pe această ca­ v.îs ftww*.' 1*3 JIvpMtb tri, sau a c t i v i ş t i de p a r t i d , sau şefi d e b r i g ă z i u.
se ajută şl se sprijină unii pe sectorului de investiţii — sec­ le şi reducerea în continuare ,1 , : ■■****&*.■ 'szftUz* £*4 î s£.î* u fciyt Viu R e p o r t a j e l e ce l-au a v u t ca erou, t i m p de 21 de ani, pe.
î*- <<
wy
alţii, se consultă, se consfâ- tor care este chemat să des­ a cheltuielilor de producţie o . : ' '*♦ ; ; . : • '*** : v> • ?,,•>> ^x ■: A u r e l C r i s t e a , n-a u ]>utut şi nu vo r p u t e a însă. n ici o d a t ă , c u ­
Ki
n v:
tuiesc împreună la locul de chidă noi fronturi de cărbu­ să conducă în final la îmbu­ p r i n d e c u a n t u m u l de c a li tă ţi î n t r u n i t e m o m u l f o r m a l in s t r ă ­
muncă. în grupele sindicale ie ne şi să asigure capacităţile nătăţirea situaţiei economico- \ M ss j&t f u n d u r i l e d e c ă r b u n e al e A n i n o a s e i , P e n t r u că e r o i s m u l său e.
înlesneşte găsirea celor mai de extracţie necesare sectoa­ financiare a combinatului a l i m e n t a t d e acel c o m b u s t i b i l n u m i t fo rţ a c o n ş t i i n ţ e i sociale,
bune căi şi mijloace pentru relor de exploatare. O altă nostru. c a r c -l u rcă m e r e u in ochii o a m e n i l o r , il a p r o p i e tot mai. m u l t
organizarea muncii şî pune­ problemă care stă în continu­ Desigur, nu putem prefigu­ d c ace i ce - a u p u s umăr d e n ă d e j d e la c o n s t r u c ţ i a n o u ă a s o c i e ­
tăţ ii L - a m î n t r e b a t , d e u n ă z i , cum îl g ă s e ş t e a n u l j u b i l i a r '71.
rea în valoare a experienţei are in atenţie este îmbunătă­ ra de pe acum cum va ară­ mr&t .cc f a p t e ii va d ă r u i ?
înaintate. Sint demne de evi­ ţirea aprovizionării locurilor ta bilanţul nostru semestri­ — Păi, lot miner m ă gă se şte , p e n t r u că c e - a ş p u t e a fi alt-
denţiat rezultatele bune pe de muncă, creării de condiţii al şi cu atît mai puţin cel a­ crr:a. cî n d aci m i - e rostul, in m i n ă ! A c i m - a m „ c o n s t r u i t", şi
care le obţin zi de zi în mun­ de lucru fiecărei brigăzi şi e­ nual. Cert este că demarajul I l S C l i ® i l aci s-au ..construit" şi or t a c ii m ei. F a p t e ? Ce să 2 tc ? A c u m
că brigăzile conduse de Du­ chipe de mineri. luat în lunile care au trecut, c o n d u c d ou ă b r i g ă z i — a b a t a j e l e f r o n t a l e nr. 1 şi 2. J u m ă t a t e
mitru Milea, Vespasian Căta- La mina Vulcan, unde an­ măsurile preconizate să le lu­ aifflpbi autist* d i n p r o d u c ţ i a celui, m a i m a r e se c t o r al m i n e i o d ă m noi. Ra n -
nă, Gheorghe Hang, Gheor- gajamentele nu fost realiza­ ăm în continuare pentru va­ ■>y «**?+• d a m e n t u - i b u n . că noi c a m tot aici a m „jucat" de m u l ţ i a n i —
ghe Iordan. Vasile Cerceza, lorificarea deplină a potenţi­ i n tr e 9,5—0,7 t o n e pe post. S ă r b ă t o a r e a cea m a r e a p a r t i d u l u i
Gheorghe Boblic, Nicolae E- te, comuniştii desfăşoară o alului de care dispunem con­ i. (-> \.VM > Îj(J lUeyf» n o s t r u o infîmpmum cu a n g a j a m e n t u l f ă c u t pe î n t r e g u l an.
nache. Ion Calotă, Tudor Mol- activitate vie susţinută pen­ ! stituîe suficiente garanţii că r^V/r-x-’ -îi StV)C<0 v i ' fi O a m e n i i m u n c e s c , că ştiu c u m , şi s-au l eg at d e m u n c ă . Şi p l a ­
ij*
>*<«*#*
dovan, Ilie Babiuc. Nicolae tru ca ştacheta realizărilor realizările forestierilor din H i'-it * fi * >1KM> »' t- r v.i**'* «.* ta e ca l u m e a : nu-i m i n e r să nu fi c î ş ti g a t d e la 4 500 d e lei
Vi***S *:■)
- ni, ykyo.
Stoian, Mihai Poci, Gheorghe fie ridicată tot mai sus. pen­ judeţul nostru vor fi la înăl­ jj. •,.< *'■ *>*V>fc* in sus pe lună Dar ce eiş tig p o a l e fi m a i b u n ca m u l ţ u m i r e a
Pui’dâ şi alţii, care îşi depă­ tru dinamizarea întregii acti­ ţime a sarcinilor ce ne revin, pe c a r e o tr ă i e ş t i cin<l te ştii preţuit acolo unde m u n c e ş t i şi.
şesc randamentele planifica­ iar angajamentele asumate t r ă i e ş t i !
te. vităţi. vor fi depăşite simţitor. LUCIA LICIU
Evenimentele politice inter­ tâ şl alăturarea ţârii coaliţiei le dădeau alimente, haine şi lui antonescian împotriva
naţionale din perioada 1938­ antifasciste. Pagini din lupta P.C.R. împotriva terorii bani Cu toate măsurile lua­ condiţiilor grele de ,viaţă şi
1940. concretizate printr-o a­ Pentru a face faţă situaţiei te de autorităţi, comuniştii din pentru încetarea războiului.
gresivitate tot mai făţişă din create prin venirea la condu­ Reşiţa au reuşit sâ trimită, de S-au intensificat acţiunile în
partea statelor fasciste şi Sn cerea ţârii a guvernului An- asemenea, diverse ajutoare în vederea pregătirii unor comi­
primul rînd a Germaniei hi- tonescu, cu toate urmările ca­ alimente, medicamente şi bani tete de femei ale deţinuţilor
tleristc, coroborate cu evolu­ re au decurs din aceasta şi fasciste, pentru apărarea militanţilor unor prizonieri de război so­ politici antifascişti, ale milita­
ţia crizei politice din ţara care «-au râsfrînt asupra ma­ vietici care, fiind bolnavi, e­ rilor de pe front, pentru a fi
noastră au dus în cele din ur­ selor muncitoare. P.C.R. a rau internaţi In spitalul din apoi atrase în munca propa­
mă la o situaţie deosebit de procedat la reorganizarea a o această localitate gandistică a partidului comu­
grea pentru Romănla. Instau­ serie de organizaţii de masă Sprijinul acordat de oame­ nist. In acelaşi scop partidul
rarea dictaturii mllîtaro-fas- pe care Ie conducea astfel ca revoluţionari din lagăre şi închisori nii muncii acţiunilor între­ a desfăşurat o campanie in­
ciste, urmată de aservirea ţâ­ ele să răspundă cit mai bi­ prinse dc partid a neliniştit tensă printre intelectuali mo­
rii faţă de monopolurile ger­ ne posibil momentului istoric organele represive antonesei- bil izîndu-i să facă proteste co­
mane şi tîrîrea României în respectiv Printre acestea o ene care au înăsprit teroarea lective pe lîngâ autorităţile
războiul antisovietlc, constitu­ renctivizare a cunoscut şi A­ Iar pe dc altă parte mulţi co­ C1940- 1 9 4 4 ) regulat diferite sume de bani" împotriva comuniştilor, a per­ dictaturii fasciste-antonescie-
jutorul roşu, denumit ulterior munişti dintre cei neareslaţi — se arată într-un raport al soanelor bănuite că ar avea ne, împotriva terorii din
ie factori care au deschis o erau fie pe front, fie supra­ Direcţiei penitenciarelor din legături cu partidul comunist. România şi a războiului hi-
etapă deosebit de grea şi de Apărarea patriotică. Era vor­ vegheaţi îndeaproape. Parti­ m'i printre care şi Apărarea lui nostru. Erau folosite in anul I94.T Constatări asemă­ In aceşti ani mulţi comunişti tlerist.
complexă în lupta eroică, pli­ ba nu numai de o schimbare dul s-a preocupat în această patriotică. precum şi din acelaşi scop şi alte mijloace nătoare făceau şi autorităţile au căzut victime ale măsuri­ Acţionînd în condiţii deo­
nă de sacrificii, a poporului de titulatură, ci şi de o lăr­ perioadă de înfiinţarea în în­ sirîngerea ajutoarelor băneşti de colectare a fondurilor : dictaturii militare-fasciste din lor represive luate de autori­ sebite, generate de teroarea e-
nostru pentru libertate, inde­ gire a activităţii, de schim­ treprinderi. în fabrici şi ate­ şi în natură (alimente, îmbră­ prin Intermediul unor liste tăţi, fiind arestaţi. judecaţi,
xercitatâ de organele repre­
pendenţă naţională şi progres barea formelor şi metodelor liere de noi organizaţii, noi căminte, medicamente etc.) de de subscripţie in întreprin­ unele centre din provincie. trimişi în lagăre şi închisori. sive ale dictaturii militare-
..Mişcarea comunistă, prin n-
de activitate conform noilor
social. condiţii deosebit de grele în celule care să acţioneze împo­ la diferite alte categorii de deri şi fabrici ; organizarea derenţii săi, continuă perma­ Organizarea asistenţei juridi­ fasciste împotriva clasei mun­
Urmărind să înăbuşe ori­ care partidul era nevoit să triva organizaţiilor paramili­ cetăţeni. Colectele se făceau de reuniuni familiare cu pri­ nent să colecteze fonduri... ce pentru victimele terorii citoare, a tuturor forţelor pro­
ce activitate desfăşurată de activeze Precizind că. alături tare hitleriste în care se în­ în cadrul unot* acţiuni orga­ lejul duminicilor, al sărbăto­ destinate comuniştilor din la­ fasciste constituie o altă di­ gresiste şi patriotice din ţa­
Partidul Comunist Român, de de organizaţiile P C.R. şi ce­ rolaseră elemente fascisle din nizate. în special cu oea/.in rilor legale ; vinderea la lici­ găre şi închisori" — relatea­ recţie de activitate a rezis­ ră, activitatea de rezistenţă z
organizare şi conducere a lup­ le de masă sub conducerea sa. rîndurile minorităţii naţiona­ diferitelor sărbători legale sau taţie a obiectelor confecţiona­ ză în acest sens un raport a) tenţei de care se ocupau or­ partidului, fie direct, fie prin
tei maselor populare, autori­ ..Apărarea" a suferit mari le de limbă germană, cum a comemorări ale clasei munci­ te în lagăre şi închisori sau organelor represive din Pia­ ganizaţiile P.C.R. prin Biroul intermediul a o serie de or­
tăţile guvernamentale au dez­ pierderi în urma loviturilor fost cazul în Banal dc pildă toare (8 Martie, 18 Martie, I donate de membrii şi simpa­ tra Neamţ din luna mame juridic al partidului Prin in­ ganizaţii de masă, a fost de un
lănţuit o sălbatică prigoană duşmanului la Iaşi, Galaţi. Activitatea partidului in n- Mai, 7 Noiembrie, 1.3 Decem­ tizanţii partidului comunist 1944. termediul acestuia, P.C.R. se real sprijin şi ajutor, aiît mo­
împotriva tuturor forţelor pa­ Constanţa, Mediaş şi Braşov, ceastâ parte a ţârii a înregis­ brie) sau a proceselor inten­ Din materialele documentare Râspunzînd sarcinilor pri­ ocupa de felul în care diverşi ral cît şi material pentru mi­
triotice antifasciste. In aces­ Platforma P.C.R. din septem­ trat o serie de rezultate po­ tate luptătorilor comunişti şi rezultă că în aceşti ani parti­ mite din partea P.C.R.. orga­ luptători urmau să se pre­ ile de luptători antifascişti
te grele împrejurări, In ciu­ brie 1941 cerea membrilor de zitive datorită unei bune or­ antifascişti. dul s-a îngrijit ca să fie dis­ nizaţiile Apărăni patriotice zinte în faţa instanţelor fas­ din lagăre şi închisori pen­
da terorii fasciste, comuniştii partid să nu precupeţească ganizări cit şi faptului că pe Acţiunile organizate de tribuite importante sume de s-au preocupat de ajutoraicu ciste. creîndu-le o legătură tru familiile lor înfometate.
s-nu aflat în primele rîndurl, nici un efort în vederea aju­ raza teritoriului respectiv e­ partid pentru sprijinirea vic­ bani şi alte bunuri materiale sub diferite forme (alimente, permanentă cu luptătorii pa- In aceste zile. în care între­
organizînd Şi conducînd acţi­ torării organizaţiilor Apără­ xistau două cunoscute închi­ timelor terorii fasciste erau deţinuţilor antifascişti din îmbrăcăminte medicamente) ’rioţi dinafară şi mformîn- gul nostru popor se pregăteş­
uni patriotice, de sabotare a rii in organizarea şi dezvol­ sori — Caransebeş şi Lugoj însoţite de activitate propa­ lagărele de In Tg. .Jiu, Vnp- a prizon ici ilor de război so­ du-i cu toate cele necesare
maşinii de război hltlerlste. tarea solidarităţii întregului — în care erau întemniţaţi gandistică. Prin muncă con­ niarca şi Grosolovn, dm în­ vietici, caic lucraţi în aceasta momentului respectiv. te să serbeze o glorioasă ani­
versare. se cuvine să ne în­
Exponent al intereselor naţio­ popor, pentru ajutorarea şi numeroşi comunişti şi luptă­ spirativă de Ia om la om. e- chisorile şi penitenciarele din perioadă înti-o serie de în­ In cadrul îmbunătăţirii dreptăm gînduf intr-o ndîncă
nale ale întregului popor, apărarea tuturor patrioţilor tori antifascişti. rhipele organizate în acest Ai ud, Caransebeş, Mi sica. treprinderi din Timişoara. A ­ muncii de propagandă in pri­
partidul comunist a dat glas căzuţi în luptâ în interesul Se impune sublinierea ac­ sens demasenu politica anti­ Mărgineni. Tg. Ocna. Văcă­ rad. Reşiţa, Braşov. Sibiu. mele luni ale nnului 1944, re­ recunoştinţă pentru activita­
frămînlârilor şi aspiraţiilor clasei muncitoare, al poporu­ tivităţii desfăşurate de partid populară a'-diclatuni militare- reşti, Jilava. Momeşti ş.n Ra­ Iaşi. Bacău. în judeţul Ilfov zistenţa antifascistă din ţar-i tea desfăşurată de Partidul
( omunisl
într-una
Român
uriaşei majorităţi a populaţi­ lui. împotriva terorii fasciste pentru ajutorarea materială n fnscisle. teroarea şi samavol­ poartele organelor represive şi altele. La Reşiţa şi în unc­ noaslră şi-a intensificat acti­ dintre cele mai grele perioa­
ei ţârii, a organi'.zat rezis­ şi pentru eliberarea lor Erau deţinuţilor politici comunişti niciile la care erau supuşi de­ din diferite centre (lin ţară — ie localităţi miniere din ju ­ vitatea în cartierele muncito­ de ale existenţei sale. ,
tenţa antifascistă şi lupta ma­ 'anii în care partidul trecea şi alţi antifascişti, a victime­ ţinuţii politici antifascişti in Bucureşti, Arad. Timişoara. deţul Caraş-Scverin. rapor- reşti printre sinistraţii de
Iaşi. Botoşani —
remarcau
selor pentru răsturnarea regi­ pr.in momente deosebit de lor terorii în general. Aceas­ lagăre şi închisori, populari­ amploarea din cc în cc mai 1 ■ iu organele dc poliţie, s-au război (văduve, răniţi, orfanii ION POPFSCU
cazuri
consiaiar mai multe
mului anlonescinn, ieşirea grele datorită faptului că o ta se realiza prin fondurile zau lupta revoluţionară des­ evidentă a unor astfel de a­ cînd muncitorii se duceau la şi alte pături sociale. îndom- cercelălor ştiinţific la Institutul
nîndu-i să alcătuiască dele­
de studii istorice şi socîal-
României din războiul purtat bună parte din cadrele sale provenite din partea cotizan- făşurată de aceştia în slujba jutoare. .Numeroşi comunişti tabăra unde lucrau prizonie­ gaţii şi să protesteze pe lin politice de pe lingă C.C. al
alături de Germania hitlerls- de bază «e aflau în închisori. ţî 1 or unor organizaţii de ma- clasei muncitoare, a poporu- aflaţi In penitenciare primesc rii ruşi, cărora în mod ascuns gâ diferitele foruri ale regimu­ P.C.R.