Page 73 - Drumul_socialismului_1971_04

• PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢt-VA!

m Lucrările Congresului

i
P.C. Bulgar
I

B Cuvînlarea lui Fidel Castro :

I ii încheierea vizitei lui

Mahmud Riad în U.R.S.S.

1
m Notă externă
i
$
Sg Curier, Atlas

ANUL XXII). Nr. 5065 JOI 22 APRILIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI i

III H U ÎNTRECERE iNCKINAfS SEMICENTENRRU In oraşul Vulcan-

lucrări în valoare
Oamenii muncii din între­ să realizeze peste angajamen­ ductlve, a utilajelor şi maşi­ de peste
prinderile industriale ale ju­ tele luate în cinstea semicen­ nilor, organizarea superioară
H în industria hu- deţului Hunedoara tr&iesc tenarului partidului o pro­ a fluxurilor tehnologice, a­
momente de satisfacţie şi ducţie globală industrială In provizionarea ritmică a locu­ 6 milioane lei
nedoreanâ s-a reali­ mîndrie deplină : angajamen­ valoare de 50 milioane lei. să rilor de muncă, folosirea cu
tele luate în cinstea sărbăto­ pună in circuitul economic eficientă economică ridicată Hărnicia locuitorilor a-
zat, peste angajamen­ rii semicentenarului glorio­ cantităţi sporite de produse, a fondurilor materiale şi bă­ ccstui oraş — mineri, pre­
sului nostru partid au fost să Îndeplinească angajamen­ neşti din dotare. paratori, cnergelicieni şi
tele luate, pînă la 8 realizate cu 18 zile mai de­ tele privind creşterea produc­ Continuînd tradiţia de a se constructori — şi-a găsit un
vreme. Colectivele de munci­ tivităţii muncii şi să depăşeas­ situa mereu in fruntea în­ cîmp larg de manifestare
Mal, o producţie glo­ tori, tehnicieni, maiştri şi in­ că planul de livrări la export. trecerii, siderurgiştii hune- şi pe tărîm cdilitar-gospo-
bală industrială în gineri, din industria hunedo- Hotărirea fermă a coleeti- doreni au reuşit să realizeze dăresc. Toţi cefăţenii ora­
peste prevederile de plan la şului au muncit cot Ia col,
valoare de 50 mili­ zi 8 370 tone fontă, 10 100 to­ zile la rînd, pentru a ridica
ne oţel. 3 410 tone laminate. pc noi trepte edilitar-gos-
oane lei. 1 050 tone cocs şi să livreze podăreşti oraşul in care
trăiesc şi muncesc împreu­
la export produse în valoare
pentru a-l face mai
nă.
E Faţă de angaja­ Industria judeţului de 5 milioane Iei valută. De frumos şi mai ospitalier.
acest răstimp,
asemenea, in
la Hunedoara s-au realizat La acţiunile organizate
mentele asumate pînă cei ma) înalţi indici de utili­ şi iniţiate pînă în prezent
Hunedoara a înde­ zare, s-au obţinut considera­ — ne relata tovarăşul Pe­
ia sărbătorirea se­ bile reduceri la consumurile tre Barbu. secretarul comi­
tetului orăşenesc dc partid,
micentenarului parti­ specifice de cocs şi metal, s-a primarul oraşului — au
îmbunătăţit calitativ şi di­
participat peste 10 000
de
versificat producţia de oţel şi
dului, în judeţul nos­ plinit angajamentele rurgtştii au realizat suplimen­ cetăţeni de toate vîrstele şi
urmare, side-
laminate. Ca
profesiile care au execu­
tru s-au realizat în tar 8 milioane lei economii şi tat lucrări în valoare de
10 milioane lei beneficii pe­ Intreccreo energetieienilcr de la Mintia are ca obiectiv principal funcţionarea ireproşabilă 6 048 800 Ici. Angajamentul
plus 2000 tone fontă, asumate pînă iaSMai ste plan. a grupurilor energetice in scopul furnizării în sistemul energetic naţional a unei cantităţi luat în cinstea semicente­
acestui obiectiv îşi aduce o importantă contribu­
sporite de energie electrică. La îndeplinirea
narului partidului a fost în­
Un aport deosebit la înde­
pe
plinirea angajamentului
2000 tone oţel, 1300 judeţ l-au adus şi minerii ţie şi muncitorul Vosile Szok, care efectuează verificarea şi întreţinerea aparatelor de mă­ deplinit şi depăşit. In oraş
sură şi control.
Foto : N, GHENA
s-au executat lucrări de în­
Văii Jiului, care au pus supli­ treţineri şi reparaţii pe
tone laminate, 300 tone mentar în circuitul economiei 40 000 mp străzi şi trotua­
kilometri de dru­
re, 30
cocs, 3000 mc prefa­ reană, dfnd dovadă de o înal­ velor de muncă din întreprin­ naţionale 33 270 tone cărbune muri, iar zonele şi spatiile
responsabilitate, animaţi
derile din judeţul nostru de a
tă
de dorinţa fierbinte de a oferi ridica activitatea industriei net, minerii din Poiana Ruscăi, Două „probleme de in verzi au fost extinse cu
bricate din beton, 200 marii sărbători cel mai va­ hunedorene la nivelul exi­ 500 tone fier în minereu mar­ incă 3 ha. Au fost plantaţi
4 000 arbori şi arbuşti or­
loros dar. şi-au amplificat e­ genţelor cantitative şi calita­ fă, forestierii 1 400 mc che­ namentali şi s-au făcut lu­
mc cherestea şi alte forturile la cote înalte de in­ tive, stabilite pentru actualul restea lucrătorii din industria crări de curăţire şi întreţi­
tensitate. pentru a înfăptui cincinal de către Congresul materialelor de construcţii şl nere pe 31 ha parcuri şi zo­
produse. exemplar sarcinile trasate de al X-lea al P.C.R., a declan­ activitatea căminului culluial ne verzi. In faţa blocurilor
partid, pentru a înscrie in şat incă din primele zile ale alte colective dc muncă. şi spaţiilor verzi din jurul
BB S-a îndeplinit marea întrecere socialistă re­ începutului de cincinal o an­ Rezultatele obţinute de oa­ lenta unor activişti culturali, acestora s-au plantat 2 000
zultate de mare prestigiu şi gajare maximală de eforturi menii muncii din industria „Nu mai vor să vină oa­ 1960, populaţia sătească be­ (Mârlineşli), „lipsa" spaţiilor fire de liliac şi 2 000 buc.
neficiază de mai multe po­
angajamentul la pro­ valoare economică. pentru valorificarea superioa­ hunedoreană in marea între­ menii la cămin" şi „Televiziu­ sibilităţi de cultivare, de mai destinate unor activităţi de trandafiri- S-au amenajat
nea ne concurează" — sînt
Sprijiniţi şi îndrumaţi com­ ră a potenţialului uman şi cere închinată semicentena­ cele două motive care, ori­ multe cărţi, ziare, aparate de microgrup (Pui, Velei, Orăş- terenuri de sport şi de Joa­
ductivitatea muncii, petent şi eficace de către or­ tehnico-mBterial de care dis­ cum ar fi formulate, revin radio, de televizoare, cinema­ lioara de Sus etc.). că pentru copii etc.
ganele şi organizaţiile de par­ pune industria judeţului nos­ rului partidului constituie o. deseori în discuţiile cu direc­ tografe. Cele mai multe mij­ Din punct de vedere orga­ La toate aceste realizări,
iar la export s-au li­ tid, conducerile centralelor şi tru. Rezultatul acestor efor­ garanţie fermă in realizarea, torii aşezămintelor culturale loace dintre cele înşirate se nizatoric, se impune ca dez­ care au contribuit la înfru­
vrat suplimentar pro­ întreprinderilor industriale, turi, in perioada care a trecut pină Ia măreaţa sărbătoare săteşti. In esenţă, două „pro­ găsesc in casa cetăţeanului, şi voltarea şi perfecţionarea pe museţarea şi buna gospodă­
de la începutul anului, şi-a
minerii, siderurgiştii, cliimiş-
bleme de fond".
asta înseamnă că azi, între
oraşului, un aport
de la 8 Mai, de noi succese în
rire a
viitor a căminului cultural să
Prima, are implicaţii mult
duse în valoare de 5 tii, forestierii, toate colective­ găsit materializarea in folo­ înfăptuirea exemplară a sar­ mai adinei decît pare la în- pereţii căminului cultural, aibă ca fundament colabora­ deosebit şi-au adus salaria­
sirea mai eficientă a timpu­
trebuie să-i oferim „altceva".
le muncitoreşti din industria
rea strînsâ a tuturor factori­
ţii întreprinderilor şi insti­
lor interesaţi şi responsabili
milioane lei-va!ută. judeţului nostru au muncit lui de lucru şl a forţei de cinilor înscrise în planul pri­ tîia vedere. Şi iată de ce. La sfîrşitul cincinalului 1966­ de educaţia adulţilor (şcoala, tuţiilor. deputaţii, asocia­
Intre anii 1950-1960, am a­
1970, la noi în judeţ existau
mului an şi
următorii
din
intens, cu abnegaţie şi dăruire,
muncă, creşterea indicilor de
reuşind pînă la ora actuală utilizare a capacităţilor pro- actualul cincinal. sistat la o afluenţă fără pre­ un număr de 36 345 dc tele­ U.T.C , sindicatul, organizaţia ţiile dc locatari, toţi cetă­
ţenii oraşului. Deputaţi ca
cedent & populaţiei săteşti vizoare. mii de biblioteci per­ de femei, cenaclurile şi cer­
spre aşezâmîntul de cultură. sonale. 212 cinematografe. curile literare, societatea şti­ Florica Drob, Valeria Jura,
Lumea satului era avidă de Cu alte cuvinte, dată fiind inţifică ş.n.). Din punct de Ana Grădinaru. Agneş
cunoştinţe noi, se impunea creşterea numerică a mijloa­ vedere metodic, trebuie să se Csaszar. Maria Karpati.
Laura Gavriliu. Gheorghe
COOPERATORII DIN LĂPUŞNIC Pagina a lll-a lichidarea o dată pentru tot­ celor de informaţie şi educa­ ţină cont că locuitorul salu­ Antoce, Francisc Habcr,
deauna a înapoierii spiritua­
ţie, aceste aspecte obiective
lui apelează la căminul cul­
Sigismund Szirai, Emil Lu-
spiritual
le, a întunericului
moştenit de Ia regimul bur- nu pot fi neglijate. tural pentru anumite servi­ ca. precum şi cetăţenii
Există însă şi aspectul su­
cii culturale In cazul orga­
ghezo-moşieresc. Astfel, uni­ biectiv. Asistăm uneori la o nizării unor activităţi banale, Ioan Damir. Vasilc Sava.
ISI RESPECTA CUVlNTUL D i a l o g cul focar de cultură pentru melc în acomodarea căminu­ „uscate", stereotipismul pro­ Cristea, Ioan Nistor, Adat-
Alexandru
Crcţu.
Nicu
la un ritm de
încetineală,
marea majoritate a ţăranilor
duce cu timpul acea ruptură
era căminul... lui cultural cu noile realităţi a cetăţeanului de cămin, de bert Farcaş. Octavian Ma-
Viaţa satului a evoluat. Au (Toteşti). Apoi. necunoaşterea teş şi alţii au fost perma­
C h e m î n d la î n t r e c e r e t o a ­ mai p r e d a fncă 10 c a p e t e g e r e d e i n i m ă şi p a s i u n e in c u c i t i t o r i i avut Joc prefaceri adînci în cerinţelor populaţiei (Pui), in­ nent în fruntea acţiunilor.
t e c o o p e r a t i v e l e a g r i c o le din t i n e r e t b ov in . R e a li z ă ri l e toate domeniile — economic, suficienţa (sau neglijenţa) n-
z o o t e h n i e . D e a lt fe l a c e a s t ă (CohtinUor«^)n- pog o Z-o )
j u d e ţ p e n t r u sp o r i r e a p r o ­ s i n t o g l i n d i te şi prin c r e ş t e ­ m u n c ă le a d u c e şi s a t i s f a c ­ social şi cultural. Azi. dacă sigurării unei baze materiale TUDOR MUCUTA
d u c ţ i e i ag ric ol e, c o o p e r a t o r i i rea v e n i t u r i l o r s t a b il it e a se ţii, m ă s u r i l e i n i ţ i a t e d e c o n ­ ne raportăm la anii 1950- propice anilor noştri, Indo­
d i n L ă p u ş n i c s- au a n g a j a t o b ţ i n e din se c t o r u l z o o t e h ­ d u c e r e a p a r t i d u l u i p r i v i n d
ca, pe Ungă r e a l iz a r e a a lt o r nic. A m auuf p la n i fi c a t să i n t r o d u c e r e a n o u l u i s i s t e m
o b i e c t i v e , să l i v r e z e la e x ­ î n c a s ă m 145 000 lei şi a m d e p la tă — pe b a z a a c o r ­
p o r t cu 10 la s u tă m a i m u l ­ re a l iz a t cu 22 000 lei m a i d u l u i global — constituind
tă c a r n e d e c i t p r e v e d e r i l e m u lt .
un s t i m u l e n t p u t e r n i c p e n ­ Imperativul zilei în agricultură
pl an u l ui . C i n d s-a p r o p u s a- V i z i t î n d adăposturile des­ t r u o b ţ i n e r e a d e r e z u l t a t e
cc a s i ă d e p ă ş i r e — să r e c u ­ Âu început
tinate î n g r ă ş ă r i i a n i m a l e l o r , su p e r i o a r e . In f u n c ţ i e de
n o a ş t e m nu t o c m a i u şo r d e
p e o ri c in e il i m p r e s i o n e a z ă p r o d u c ţ i i l e p e c a r e le r e a l i ­
î n f ă p t u i t — au fost ci n t ă ri -
in m o d p l ă c u t c u r ă ţ e n i a şi ze a ză , î n g r i j i t o r i i cîş lig ă în
te b i n e p o s i b i l i t ă ţ i l e e x i s t e n ­
o r d i n e a ce d o m n e s c aici, m e d i e cite 1 100-1 300 lei l u ­ ierbicidarea RANDAMENTE MAXIME LA
te şi s- a u a n a l i z a t t e m e i n i c p re ci zi a cu c a r e se respec­ n a r şi c h ia r m a i m u l t .
m ă s u r i l e ce trebuie, l u a t e in
tă programul de lucru s t a ­ P e n t r u a a s i g u r a p r e m i s e
v e d e r e a r e s p e c t ă r i i a n g a j a ­ bilit, o r g a n i z a r e a judicioasă
m e n t u l u i a s u m a t . f a v o r a b i l e r e s p e c t ă r i i a n g a ­ culturii griului
a f l u x u l u i d e î n g r ă ş a r e p ri n j a m e n t u l u i a s u m a t in î n t r e ­
P e baza e x p e r i e n ţ e i a c u ­ g r u p a r e a pe ca te g o r ii de cere, c o o p e r a t o r i i d i n I-ăpuş-
m u l a t e in anii a n t e r i o r i , s-a vî r s t ă şi d u p ă s t a r e a f i z i o ­ nic s-a u p r e o c u p a t şi se u­ iNSĂMÎNTAREA PORUMBULUI!
p o r n i t cu h o t ă r î r c la m u n c ă logică a a n i m a l e l o r p r e o c u p ă cu r ă s p u n d e r e d e In vederea obţinerii
incă di n p r i m e l e zile al e a - nor producţii sporite Ia
— Fără î n t r o n a r e a unui sp o r i r e a p r o d u c ţ i e i d e f u r a ­
n u lu i cu re nt , a s i g u r i n d u - s e hectar, la cooperativa agri­
spi ri t d e d i s c ip l i n ă şi dc je. P l a n t e l e d c n u t r e ţ s-au
o î n g r i j i r e şi h r ă n i r e r a ţ i o ­ c u l t i v a t in c o n f o r m i t a t e cu colă din Căstău se acordă o Semănatul porumblului con­ însâmînţat mai putîn de 60
r ă s p u n d e r e in r î n d u l o a m e ­
nală a t i n e r e t u l u i b o v i n a- atenţie deosebită îngrijirii tinuă să fie principala acţiu­ de hectare.
nilor ca r e l u c r e a z ă la f e r m a p r e v e d e r i l e p l a n u l u i , pe t o a ­
flal la în g ră ş at . F u r a j e l e e- te s u p r a f e ţ e l e s ta bi li te , iar culturilor. La indicaţia in­ ne pe agenda cooperatorilor §3 Unele unităţi termină se­
zo o t e h n i c ă n u ar fi fost p o ­ Pe una din tarlalele acestei
x i s t e n i e s-a u g o s p o d ă r i t cu ginerului şef al C.A.P. s-a şi a mecanizatorilor. Timpul
sibil să o b ţ i n e m r e z u l t a t e l e pe 70 d e ha p ă ş u n i s-au a d ­ unităţi l-am întîlnit pe meca­
m u l t ă grijă, s t a b i l i n d u - s e deosebit de favorabil a per­
a m i n t i t e , să respectăm t e h ­ m i n i s t r a t î n g r ă ş ă m i n t e c h i ­ trecut la combaterea pe mis ca în ultimele zile să mănatul, iar altele abia acum nizatorul Ion Jurj lucrînd la
rafii e c h i l i b r a t e d i n care nu no lo gi a i m p u s ă d e n e c e s i t a ­ mice , ce ea ce va p e r m i t e calc chimică a buruienilor semănat. Şefa de echipă Au­
au lipsit nutreţurile concen­ tea rid ic ăr ii e f i c i e n ţ e i a c t i ­ c r e ş t e r e a s u b s t a n ţ i a l ă a c a n ­ se intensifice mult ritmul de relia Ocolişan ne spunea că
trate, corespunzătoare obţi­ pe cele 160 hectare culti­ lucru pe ogoare, organizarea
v i t ă ţ i i desfăşurate, in s e c t a - , tită ţii d c m a s ă v e r d e . vate cu gnu. In acest scop încep... înainte de ora 7.00 s-a ieşit
nerii u n o r s p o r u r i m e d i i z i l ­ rul zootehnic — remarca R e a li z ă r i l e d e p î n ă a c u m , se administrează ierbicidul judicioasă a muncii şi folo­ în cîmp. ceea ce a permis cn
nice ri d i c a t e de c r e ş t e r e in sirea cu randament maxim a
p r e ş e d i n t e l e c o o p e r a t i v e i p r e c u m şi m ă s u r i l e p r e c o n i ­ 2-4-D ca pînă la ora 12,00 sâ se
gr e u t a t e. I n ţ e l e g i n d că p u t e r e a e c o ­ z a t e a se î n f ă p t u i in p e r i ­ mijloacelor mecanice eonere- ^ • ■ A V A W realizeze semănatul pe aproa­
Ca u r m a r e a fo st po sibil n o m i c ă a u n i t ă ţi i şi a ş t i - o a d a u r m ă t o a r e c o n s t i t u i e De asemenea, la cultura li2Îndu-se, într-o seric de co­ m Om zori şi pina in seara pe 10 hectare. Insâminţatni se
— n e s p u n e a p r e ş e d i n t e l e g u ri le c o o p e r a t o r i l o r sint le­ a r g u m e n t e e s e n ţ i a l e c a r e o ­ cartofilor după terminarea operative agricole, în rezul­ putea termina mult mai re­
tatele demne de evidenţiat.
c o o p e r a t i v e i , T r a i a n S u b a — gate n e m i j l o c i t d e d e z v o l t a ­ g l i n d e s c h o t ă r i r e a f e r m ă a rcbilnnării se va face ier­ Tovarăşul Ioan Buciuman, sc- să se lucreze în cîmp cu pede dacă inginerul şef al
rea se c t o ru l u i z o o t e h n i c , de c o o p e r a t o r i l o r di n L ă p u ş n i c bicidarea cu produsul Ge- C.A.P., Ion Lâzărescu, şi şe­
ca in p r i m u l t r i m e s t r u al a­
cr e şt e r e a p r o d u c ţ i e i d e c a r ­ d e a-şi respecta î n t o c m a i sagard, scutindu-se astfel oreiarul Comitetului comunal
n u l u i să l i v r ă m cu 0 t o n e dc partid Geoagiu, ne-a in­ ful secţiei de mecanizare s-ar
ne şi l apt e, m u l ţ i c o o p e r a ­ a n g a j a m e n t u l a s u m a t în î n ­ executarea praşilelor ma­ toate forţele! preocupa cu mai multă răs­
m a i m u l t ă c a r n e fa ţă d e cit tori a u î m b r ă ţ i ş a t cu d ă r u i ­ t re ce re , d e a î n t i m p i n a gl o ­ nuale pe cele 27 de hecta­ format telefonic despre un pundere de folosirea la în­
aveam plan ifi cat . P r e v e d e r i ­ re m e s e r i a d c în g ri j i t o r de rios ul s e m i c e n t e n a r al p a r ­ re destinate culturii res­ succes meritoriu înregistrat treaga capacitate a tractoare­
la cooperativa agricolă
din
le la e x p o r t s- a u i n d e p l i n i t a n i m a l e . V a s i l c Cociş, M a r i a t i d u l u i cu noi şi i m p o r t a n t e pective. Cigmău. Este vorba despre s-au însâmînţat ultimele su­ respective. Efectuînd această lor. Dar nu fost cazuri cînd
în p r o p o r ţ i e de p e s t e 200 la Ne gr il ă, S a b i n a M i h ă i l ă şi s u c c e s e pe linia sp o r i ri i faptul că în cursul zilei de prafeţe cu porumb, lucrarea lucrare într-un timp scurt. Ja tractoriştii au lucrat doar cile
sută, iar în a ce as tă lună v o m m u l ţ i alţii m u n c e s c cu t r a ­ p r o d u c ţ i e i agricole. ieri la unitatea L respectivă închcindu-se deci pe cele 80 un nivel calitativ superior şi 3-4 ore pe zi (!). La cooperati­
de hectare planificate. Co­ în limitele epocii optime, e- va agricolă din Vaidel meca­
operatorii şi mecanizatorii de xistâ certitudinea că mecani­ nizatorii Leontin Mihni, Ni­
aici au muncit cu multă tra­ zatorii şi cooperatorii au asi­ colae Tufiş. Dorel Bocn. Cor­
gere de inimă, oferind un e­ gurat astfel o bază trainică ne! Dragotâ. Ton Dobîrtâ şi
Ion Clonţu depuneaO eforturi
xemplu demn de urmat pen­
bile de la conducta princi­ tru celelalte unităţi coopera­ recoltei de porumb. în conti­ sporite In arat. discu't şi se­
nuare producţia depinzînd de
Amenajarea unei zone de pală la malul apei. Hărnicia tiste din judeţ. modul cun sc vor organiza însă acelaşi lucru despre me­
mănat. Nu se poate spune
lui IMihai Ungur. Ionel Totna,
Avram Suciu, Nicolae Pin- Cu realizări care merită a şi executa acţiunile la între­ canizatorul Vii Ier Rota care,
ţinerea culturii.
zaru. loan U’rsache. Traian fi evidenţiate se prezintă la In cele patru cooperative u- în ziua dc 20 aprilie n.c cînd
şi cooperatorii
această dală
agrement pe rîul Strei Frenţoni, inginerului Leontin din Orăştioara de Jos. Bo- gricole de pe raza comunei vorabil pentru executarea lu­
timpul a fost deosebii de fa­
Marian,
Ioan
Pctrocscu.
Komos — ne-a relatat tovară­
Traian Tuza. Ion Groza şi a bîlna, Băcia şi din alte uni­ şul Zevedei Stăni 1 â. secretarul crărilor în cîmp. a lăsat trac­
altor tineri este dovada vie tăţi unde semănatul porum­ comitetului comunal dc par­ torul la secţie şi a pir. u din
bului este mult avansat. La
Patruzeci de tineri din najarea zonei de agremcnl a dragostei cu care uteciştii unele din cooperativele agri­ tid — pînă ieri (20 aprilie — unitate. Inginerul" sei al
secţiile turnătorie I şi re­ ce se construieşte in acest participă la munca volun- cole amintite, pînă ieri. mai n.n), s-au însâmînţat cu po­ C.A.P., Aurel G hici. ne spu­
nea că nu ştie să-l fi învoit
paraţii mecanice de Ia Uzi­ loc de pe riul Strei. Dă­ tar-patriotică pe care o în­ rămăseseră de însâmînţat nu­ rumb 205 hectare din cele 546 cineva pe tractorist să plece
na „Victoria" t'âlan şi-au ruind muncii 160 dc ore din scriem în cadrul acţiunilor mai cite 15-20 de hectare din planificate. Deoarece există de la cooperativă (?). In le­
dat intilnire, după orele de (impui lor de răgaz, tinerii ce Ie organizăm în zilele ce suprafeţele planificate. Cum pregătită o suprafaţă mare dc gătură cu activitatea mecani­
muncă, pe uralul Strciului. din cele două secţii ale uzi­ ieri şi cV/i s-a lucrat şi se teren, sint condiţii depline
premerg apropiatei săr­ zatorilor de la C A P. Vaidel
în apropierea oraşului nou nei au reuşit să sape şi să La C.A.P. Căstău, mecanii atorul Stoian Somoilescu execu- lucrează din plin, înseamnă pentru ca in cel mult 5-6 zile
bători a semicentenarului bune de lucru în cîmp să se
Intilnirea s-a desfăşurat sub amenajeze un canal pc o partidului. tâ rebilonorea la cultura carto filor pe o suprafaţă de 27 de că acţiunea de Snsâmînţare a termine semănatul Lucrarea
semnul muncii entuziaste, lungime dc 70 metri, care va hectare. Foto : V. ONOIU porumbului este practic în­ este mal avansată la C A P. (Cofttmuort ln pag a 2 o )
dovedite de tineri, la ame­ servi la aducerea apei pota­ GHEORGHE SIMA cheiată în cadrul unităţilor Romos unde au mai rămas dc