Page 74 - Drumul_socialismului_1971_04

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5065 • JOI 22 APRILIE 1971

/ -

Manifestări consacrate Expoziţie ADUNARE ÎNCHINATĂ ÎMPLINIRII

cu vînzare A 101 ANI DE LA NAŞTEREA
aniversării semicentenarului La magazinul „Menaj" LUI V. I. LENIN

nr. 14, din Hunedoara, car­
tierul O.M., funcţionează o
expoziţie cu vînzare, cu-
partidului prinzlnd articole specifice. Ieri, după-amiază, Ia sala „Arta" din Deva a avut
Faptul că numai pe prime­
le două luni ale anului cu­
rent, această unitate şi-a loc o adunare închinată aniversării împlinirii a 101
depăşit planul cu 64 1)00 lei, ani de Ia naşterea Iuî V. I. Lenin — unul dintre ma­
nieri şi elev] de Ia Şcoala ge­ van, fost muncitor la atelie­
Inscrundu-se în cadrul ac­ nerată din Baia de Criş, Ei re. Au fost evocate cu acest i-a făcut pe organizatori rii gînditorl ai omenirii, strălucit discipol al lui Marx
ţiunilor dedicate sărbătoririi au avut — după cum afirma prilej momente din activita­ să-i acorde mai mult spa- T şi Engcls, făuritorul primului partid de tip nou, a
a 50 de ani dc la crearea Par­ Qzi — trei zile pline. Le-au tea partidului în rîndul fero­ ţiu. Astfel, o suprafaţă mai cărui viată şi operă reprezintă un înalt model dc slu­
tidului Comunist Român — fost dăruite de frumuseţile viarilor mare de 30 mp din maga- . jire fără preget a cauzei celor ce muncesc, de fermi­
Simeria,
din
ne scrie prof. M. Constanti- Văii Prahovei şl ale Văii Ol­ perioada anilor 1933—1944. din zin este destinată în pre- ! tate revoluţionară şi perspicacitate politică.
nescu — excursia organizată tului, de popasurile în Bucu­ zent expunerii bunurilor I Personalitatea lui V. \ Lenin, contribuţia sa In­
de pionierii de la Şcoala ge­ reşti. Doftana, Sinaia, Piteşti. De asemenea, în cadrul a respective. Sînt aşezate a- estimabilă la dezvoltarea gîndirii şi practicii revolu­
nerală nr. 4 de la Hunedoa­ Impresionantelor documente numeroase ore de muncă pa­ îci, într-o bogată şi varia­ ţionare, precum şi modul creator în care Partidul
ra la Muzeul de istorie a prilejuite de vizitele la Muze­ triotică, dedicate semicente­ tă gamă, produse de folo­ Comunist Român a aplicat şi aplică învăţătura mar-
P.C.R.. a mişcării revoluţio­ narului, elevii au lucrat la a­ sinţă îndelungată, aparţi- xist-leninislă Io condiţiile concrete ale ţării noastre
nare şi democratice din ul de istorie a P.C.R., a miş­ menajarea complexului spor­ nind industriei electroteh­ au fost evocate de către tovarăşul Aron Colccr, prim-
România şi la Muzeul Dofta- cării revoluţionare şi demo­ tiv al şcolii, care cuprinde a­ nice şi electronice, ca : te­ secretar al Comitetului municipal Deva al P.C.R.
na a fost un prilej de a răs­ cratice din România şi la Mu­ cum terenuri de volei, hand­ levizoare, aparate de radio Substanţa vie a operei lui Lenin — a subliniat
foi, cu pioşenie, cartea de Is­ zeul Doftana li s-au adăugat bal, atletism, gimnar.tică şi j şa., precum şi obiecte de j vorbitorul — rezidă în concepţia sa de o deosebită ac­
tualitate de a nu privi marxismul ca pe o dogmă
torie a neamului nostru, acea cele care atestă viata nouă a Jocuri sportive. ’ uz casnic sau gospodăreşti, | imuabilă, ci ca pe o ştiinţă vie — concepţie şi me­
carte udată cu sîngele eroi­ oraşelor. Noile cartiere. Pa­ Pe scena căminului cultu­ I din sticlă, porţelan, faian- • todă revoluţionară de cercetare a fenomenelor natu­
lor căzuţi pentru înfăptuirea latul Pionierilor din Capita­ ţă ctc. rii şî societăţii, armă teoretică şi practică de largă
a ceea ce azi numim cu mîn- lă, parcurile sub corola pri­ orientare. ,
drie socialism. După vizita­ măverii. Grădina zoologică ral din Ve(e) s-a desfăşurat , Esteticul, frumosul şi j Participanţii Ia adunare au vizionat apoi două filme
rea muzeelor elevii au popo­ de la Băneasa au fost tot a- recent un interesant şi atrac­ j fantezia ce se îmbină or- j documentare, „Lenin cel viu" şi „Monumente lui
sit în comuna Bolintinul din titea momente încărcate de tiv concurs gen „Cine ştie, I ganic în această expoziţie V.l, Lenin. Portret de l.l. Jukov. Lenin". -
Vale, unde au fost oaspeţii frumuseţe, iar Uzina de au­ i cu vînzare atestă încă o j
pionierilor din localitate, Sm- toturisme de Ia Piteşti i-a in­ răspunde”, cu tema „Pagini j dată un lucru arhicunos- j
părtăşindu-le acestora din trodus. pe micii vizitatori. în din lupta şl activitatea Parti­ ! cut, constind în aceea că j mos. curgător, cu vlbraţtl şl
frumuseţile Hunedoarei de lumea „Dariilor" şi a con­ dului Comunist Român" — | gradul dc receptivitate şi e- j modulaţii, el a d em o nstrat că
azi, din preocupările şi acti­ structorilor lor. Au fost zile j xlgenţă a) cumpărătorilor i „Există un asemenea partid dem ocraţia doreşte pace şl li­
bertate. Apoi — cu asprim e şl
vitatea lor pionierească. Gaz­ de adevărată mindrie pentru întrecerea celor cinci concu­ liotărtro — că d em ocraţia este
dele şi-au purtat oaspeţii prin locurile vizitate şi pentru oa­ rent! fiind urmărită cu viu j a crescut, iar iniţiativele j decisă să obţină această paco
prin războiul care aă ducă la
comuna care. la fel ca altele, menii lor. interes de un public nume­ trebuie să-i vină In intim- ; .. In zlun aceea a avut ioc a clallşll-rcvoluţlonarl, cel fără de sâ şl In ce anum e vede salv a­ victorie...
poartă amprenta hărniciei ţă- — ros. In continuare, formaţiile pinare la un nivel egal cel ■ doua şedinţă a congresului. *) partid, dlnafara partidului, de rea acesteia. Discursul Iul Teretell era Ia
înalt, bine făcut, elegant. In
rănilor, a noului statornicit De curînd, elevii de Ia Li­ de amatori ale căminului puţin. Începuse cu raportul lui Pozern, deasupra partidului şl m ulte al­ costum ul său negru, Teretell apogeu. Desfăclndu-şl larg b r a ­
ţele, el vorbea cu tonul un u l
reprezentantul Sovietului dc d e ­
te g rupări diverse — cu totli
azi şi In aşezările rurale. t. VLAD putat! al m uncitorilor şl solda­ Insă porniţi cu în v erşu n are îm ­ vorbea lntr-un adm irabil stil a- om conştient de faptul că-i cu ­
ceul din Simeria au partici­ (dansatori, recitatori, solişti ţilor din Mlnsk. A fost sufi­ potriva propunerilor făcute de vocăţcsc-pnrlam entar. FAcca ges­ cerise pe auditori,
— In m om entul de faţă, p e ­
braţele întinse,
cu
Un itinerar mai bogat a pat la o emoţionantă intilni- ş.a.) au oferit un reuşit pro­ cient ca Pozern să declare că bolşevici. turi largi, şl pauze de cfcct. ro ra el, in Rusia nu există nici
S-a trecut la vot : „Cine este
vorbeşte tn numele
fracţiunii
spre sală
fost oferit celor 87 de pio­ re cu ilegalistul Iosif Şiclo- gram artistic. bolşevice, ca sala să se tra n s ­ pentru ex am in area problem ei T recea de Ia exclamaţii p ateti­ u n partid politic care ar putea
Moi şosete form e Intr-un cazan clocotitor. ofensivei 7 Citeva zeci de mllni. ce Ia şoapte pline de tragism să pretin d ă : da(l-ne nouă p u ­
Flecare cuvlut rostit de P ozern „Cine este îm potrivă 7°. Covlr- şi In ritm ul discursului său se terea, plecaţi, noi vom ocupa
provoca vuiete şl urlete stri­ şitoarea m ajoritate. clătinau capetele cu plete lungi locul vostru. In Rusia n u ex is­
asfaltate dente. P rin tre fluierături şl hu i­ entuziasm . Reprezentanţii dem o­ ale soclallştllor-revoluţlonarl. şl tă u n asem en ea partid 1
Au u rm a t apoi m an ifeitărl de
Coamele lungi ale socialişti-
duieli se distingeau doar unele
ale
deşteptăţele
cele osoase,
cuvinte disparate : „cercuri eon-
La Uzina „Victoria" Călan tăm cu interes rezultatele în 6c desfăşoară Intr-un ritm 1 i j trarcvoluţlonarc". „g ru p u ri ce craţiei salutau pe reprezentanţii menşevicilor. lor-rcvoluţlonari s-au înclinat
tn sem n de Încuviinţare, b ă rb u ­
democraţiei.
El Işl ex p rim au
exploatare. Primele
şemne
M am a şl cu m ine am trecut
ţele rare ale m enşevicilor s-au
sînt încurajatoare. Intens lucrările dc modernlzA- [ !ntrc(in legături cu Im perialis­ convingerea că dem ocraţia a- mal In fa (fl. Ne-am instalat ast­ cu trem u rat afirm ativ. Deodată,
m ul am erican şl anglo-francc*‘ ,
ro a d rum urilor naţionale Vă­ Junsâ pe mllollo vechilor lu p tă ­ fel tnclt să-l vedem mal bine
Activitatea de un deceniu lenii de Munte — Dratocea — „o lovlturA îndreptată îm p o tri­ tori pen tru dem ocraţie va râ- pe Lenln. Vladlmlr filei sta a ­ insă, liniştea a fost străpunsă
<ta o voce limpede sonoră :
Dacă cilindrii de laminor dular, a cărei tehnologie de a turnătorilor de la Călan s-a Braşov, V atra Dornel — P oia­ va revoluţiei Internationale, Îm ­ m lne cu ad ev ărat dem ocraţie, plecat şt nota ceva repede In — Există t
pace*,
potriva luptei
pontru
na Telului, Tg. Jiu — Bala dc
produşi la Călan sînt aoco- elaborare a fost pusă la punct caracterizat într-o creştere A ram ă şl P rc jm c r — Im o rsu ra „pericolul care am eninţă tara**... adică va fl ferită do excesele carnet. Din cind In cind pri­ Era Lenln. Se ridicase In pl-
de dreap ta,
d a r
m al cu se a ­
Eu nu-m l
vea spre Ţeretell.
cloaro şl, privind drep t tn o»
In num ele fracţiunii bolşevi­
tîţi în multa privinţe superi­ în cadrul uzinei. Prezentind şi diversificare neîntreruptă a Buzăului — P&tlrlagcle. In eu- ce, Pozern a cerut ca congresul m ă de cele de stingă, adică cea dezlipeam ochii de pc Lenln şi cliil m inlstrulul-soclallst tră d ă ­
rlnd se vor deschide noi şan*
ori celor din Import, expli­ o rezistenţă ridicată la uzu­ producţiei. Cifrele sînt şi de i i tlcrc care au drep t scop as- să exam ineze In primul rlnd m al dem ocratică dem ocraţie d in ­ m ă chinuiam să-m l am intesc de tor, a exclam at :
tre democraţii.
caţia trebuie căutată In pri­ ră, obţinîndu-se cu un con­ această dată semnificative. i fnliarca şoselelor DrAgăşanl — problem a care frăm lnta toată Seara, prin g u ra m inistrului unde Iml p are cunoscut chipul — Există un asem enea partid l
Si peste sala în m ărm u rită, pe­
ceperea, competenţa şi pasiu­ sum redus de feroaliaje, ma­ Dacă în 1965 se turnau 500 I Giuleştl — Tlrgu CArbuneştl, arm ata şl de care depindea mcnşevlc, Irakli Teretell, din său. In sflrşlt din adtncurilc a- ste Rusia, peste lum ea în tre a­
m iluirilor m t-a ap ăru t limpede
soarta revoluţiei ruse : problc-
nea cu care specialiştii uzi­ teriale aduse din import, fon­ tone de cilindri, după 6 ani i n o n a — Borşa şi Sebeş — Lu- ! . nta ofensivei pe care o pregâ- G uvernul Provizoriu, această d e­ o stradă îngustă din Paris, o gă a răsu n at glasul Iul plin de
m odernizarea
Continuă
! goj.
casă cu pereţii Înnegriţi, o b u ­
nei „Victoria" s-au preocupat ta nodulâră este utilizată as­ cantitatea este de peste 6 ori ; d ru m u rilo r Oltenifa — Glur- teşte guvernul Iul Kcrcnskl. m ocraţie s-a pornit 6ă dea ex ­ cătărie mică, m asa acoperită cu forţă, dc paşlune, de înflăcă­
plicaţii asupra m odulul In care
Deodată s-a pornit un potop
de asimilarea şi perfecţiona­ tăzi la confecţionarea tuturor mai mare. Cilindrii, care la giu Şt Zim nicca — T urnu Mă- dc discursuri. So succedau, li­ ca, dem ocraţia, se autofnţelegc. m u şam a şi bărbatul vesel care rare :
— Există t Există un asem enea
rea tehnologiilor de produce­ cilindrilor. început luau in exclusivita­ Surele — Corabia, parte corn- . nul d u p ă altul, mciişcvici, so- Care sînt principiile d u p ă care rldea am u zat de dorinţa mea partid J Esto partidul bolşevic !
poncnlă diner-o am plă arteră ;
rea acestora. Ceea ce alţii au In urma unor studii şi cer­ te drumul Hunedoarei, pot fi i de Intensă circulaţie care u r- 1 se conduce şl pe ce se Întem e­ de a avea „o pălărie cu vişine".
Povestiri
(Fragm ent din
♦) Prim ul congres pe Întreaga
înfăptuit într-un secol, tur­ cetări întreprinse în colabo­ întilniţi astăzi în diverse col­ I m ează a fi crCAiă dc-a lungul I Rusie a Sovietelor de deputat! iază. Ce consideră ea c i este Intre timp, Ţcretch vorbea fă­ despre L en ln ’. de E. D rab-
nătorii de la Călan au reali­ rare cu Institutul de cerce­ turi ale ţârii i la Combinatul ; Dunării, dc la Orşova piuă la . ai m uncitorilor şl soldaţilor. dezastruos p en tru revoluţia ru- ră întreru p ere. La Început, fru ­ kina).
Feteşti.
zat într-un deceniu, perfor­ tări metalurgice şi Institutul siderurgic Reşiţa, Uzinele
manţă care, să recunoaştem, politehnic din Bucureşti, in­ „Republica" Bucureşti, La­
nu se află la îndemîna ori­ ginerii şi tehnicienii de In minorul de ţevi Roman, In­
cui. Călan au adoptat apoi meto­ dustria sîrmei C. Turzii, Com­
binatul siderurgic Galaţi şi
altele. Magazin modernizat Imperativul zilei în agricultură
Potenţialul maxim de pro­
;
Cooperativa
meşteşugă-
ducţie al turnătoriei a fost a­ | rească „Moţul" din Brad a tr-o îmbinare cromatică de
bun gust, in ton cu moda
ffl/m / DE problema construirii unei noi j redeschis în Deva, într-un '71. Cele 20 de modele noi. (Urmare din. pag. 1) gricolâ dm Câstău, l-am gă­ minţim cooperativele agrico­
tins. Se pune tot mai acut
local modernizat, magazi-
prezente i'n magazin. în ca­
sit în cîmp Ja
semănătoare
le din Burjuc, Leşnic, Sirbi,
turnătorii de cilindri, înzes­
re meşterii din Brad şi-au
j nut de primire a comenzi­
unde se ocupa de prepararea
Dineu Mare şi altele. Cu toa­
om mim trată cu cuptoare cu Induc­ j vardul Dr. Petru Groza nr. lentul şi indemînarea, sînt şi Romos consemnăm ca ne­ soluţiei de ierbicid şî de ali­ te că au de însâmînţat 22b
i lor
înmănuncheat fantezia, ta­
încălţăminte,
pentru
oferă
ţie, care
posibilităţi
mentarea maşinii. Interlocuto­
j Localul, deschis în Bulc-
de hectare cu porumb, co­
sporite de elaborare a unei
doar o parte din creaţiile
rul ne spunea că datorită bu­
operatorii dîn Burjuc au tă­
fonte cu carcteristicî fizieo-
pe
j 29, prezintă o gamă varia­
realizate
penţru faza
răgănat în mod’" 'nejustificat
mecanlce superioare.
nic, se realizează o viteză de
se înmineazâ zilnic ordine de
Preocupările de perspecti­ ! tă dc produse noi, în exe­ (ară a concursului cu pro­ gativ faptul că acestora nu 11 nei organizări a muncii, zil­ începerea acţiilnfl respective.
14-15 hectare
la semănatul
vă se împletesc armonios cu cuţii de calitate: Incălţă- duse meşteşugăreşti, orga­ lucru, aşa cum de altfel sînt porumbului, ceea ce va per­ De asemenea, pînâ ieri, la
nizat de UCECOM în în-
cele curente, la fel de fruc­ ■ minte pentru femei şi băr­ tiinpinarea semicentenaru­ date indicaţiile. mite ca acţiunea respectivă C.A.P. Sîrbi nu s-au însâmîn­
Pe tovarăşul lacob Muntea­
— Tocmai decalajul exis­ da de turnare a cilindrilor tuoase. Fiecare lucrător este nu, secretarul organizaţiei de să fie încheiată pinâ in ziua ţat decît 15 hcclarc din cele
tent între noi şi furnizorii de pe cochilă necâptuşitâ, meto­ stâpînit de dorinţa de a în- baţi. adaptate la sezon, în­ lui partidului. partid de la cooperativa a- de 25 aprilie a.c. Inginerul 120 planificate. Şefii secţiilor
de mecanizare (Romulus Oso-
cilindri din străinătate — es­ dă care ulterior a fost bre­ tîmplna apropiata sărbătoare şef al cooperativei. Ioan Tu- ianu — la Sîrbi şi Ştefan Her-
te de părere inginerul Aurel vetată ca invenţie. De curînd a semicentenarului P.C.R. cu rian, aprecia strădania meca­ bei — la Burjuc), inginerii,
Mitrofan, şeful secţiei — a s-a trecut Ia turnarea cilin­ rezultate cît mai valoroase. nizatorului Ion Lâscoi pentru preşedinţii cooperativelor şi
constituit factorul mobiliza­ drilor calibraţi, ceea ce con­ Maistrul Ion Munteanu, şeful a efectua semănatul în cele primarii comunelor care au
tor care ne-a condus la ob­ tribuie la o reducere substan­ de brigadă Sabin Dan, for­ mai bune condiţii. Coopera­ in raza lor de activitate uni­
ţinerea rezultatelor de astăzi. ţială a greutăţii şî la creş­ matorii Ludovic Kojan, Ioan torii sînt mai puţin mulţu­ tăţi cu rezultate nesalisfâcâ-
Pe laminatori nu-i interesea­ terea durabilităţii lor. In 1970 Ineloîu, Ioan Cristea şi alţii miţi însă de felul cum îşi face toare au datoria de căpetenie
ză unde şi cine a produs ci­ s-au turnat., după noua solu­ afirmă că strădaniile sînt în­ datoria tractoristul Ion Poa- să ia măsuri energice pentru
lindrii cu care lucrează, ci ţie, 12 cilindri, cărora li s-au dreptate spre depăşirea sarci­ fâ care în ziua de 19 aprilie a se trece cu toate forţele şi
numai dacă aceştia sînt buni adăugat în acest an încă 12. nilor de plan şi angajamen­ ac. a lipsit nemotivat de Ia mijloacele la însâmînţâri.
sau nu. Vrînd-nevrînd. pro­ Comportarea lor în exploa­ telor. obiectiv care se mate­ serviciu. In asemenea situa­ Timpul este destui de îna­
dusele noastre au fost antre­ tare, ni se spune, este satisfă­ rializează într-un mod foarte ţii, cînd se cere folosit cu intat şi nu aşteaptă după in-
nate în competiţie, cu cele cătoare. deschizîndu-se cale riguros. La ora actuală turnă­ randament maxim timpul fa­ lîrzinţi. Pentru a încheia se­
de import, fiind judecate în liberă generalizării acestei toria are la activ un plus de vorabil, lipsa de Ia datorie a mănatul într-o perioadă cît
raport cu performanţele şi tehnologii. producţie de 370 tone. strâdu- mecanizatorilor duce in mod mal scurtă se impune ca în
calităţile acestora. — In momentul de faţă. ne indu-se ca pînâ la R Mai sâ-1 inevitabil la intîrzierea lucră­ fiecare cooperativă agricolă
Cîieva puncte de reper se informează şeful secţiei, se majoreze la 500 tone Este rilor de sezon şi. în final, la să fie mobilizate toate forţe­
impun. Primii cilindri, tur­ află in cercetare problema darul ccl mai preţios pe care diminuarea recoltei. Iată de le şi mijloacele existente, să
naţi în 1960. erau destinaţi înlocuirii nichelului cu man- muncitorii, inginerii şî teh­ ce conducerile S.M.A. au o­ se lucreze cu randament ma­
laminorului de 650 mm de la gan în compoziţia fontei. nicienii secţiei se gîndesc sâ-l bligaţia să ia măsuri severe xim. din zori şi pînâ în sea­
pentru a curma astfel de nea­
Hunedoara. A urmat asimila­ Scopul urm ărit: reducerea facă partidului cu ocazia săr­ junsuri. ră, la msâmînţatul porumbu­
rea cilindrilor pentru lami- preţului de cost şi îmbunătă­ bătoririi semicentenarului. In plina campanie, (a cooperativa agricola din Deva, chiar şi după ora 8, tractoarele In privinţa realizărilor Ia lui. Viteze zilnice sporite la
noarcle cu linii continue, tur­ ţirea calităţii produsului. Am stau aliniate la secţie. Conducerea S.M.A. Deva de ce se impacâ cu o asemenea situaţie? semănatul porumbului apare semănat şi executarea lucră­
naţi din fontă cu grafit no- turnat doi cilindri şi aştep­ AL. BALGRADEANU rilor la un nivel agrotehnic
o situaţie inexplicabilă In superior trebuie să constituie
timp ce unele cooperative a- cuvîntul de ordine pentru or­
grlcole au terminat sau ter­ ganizaţiile de partid, consili­
mină în cîteva zile această lu­ ile populare comunale, con­
„Deriziune. te parcă simbolic îndrepta­ tegorii de lucrători, printre ceperea lucrărilor de des­ crare. există unităţi unde ducerile unităţilor agricole şi
Noi, Ministru. Secretar de tă în urmă. Părinţii, de braţ. care dulgheri, gaterişti, tîm- chidere şi repunerea in ex­ Vulcan 1931 de-abia acum se începe însâ- cadrele tehnice din fiecare
Stat la Departamentul In­ păşesc îndoielnic, cu feţele plari, lăcătuşi, chelneri, me­ ploatare a acestor mine şi mîntatui sau se prezintă cu cooperativă agricolă.
dustriei şi Comerţului ; supte şi privirile transfigu­ canici. funcţionari, servitoa­ concesiuni, atunci cind ne­ rezultate total nemulţumîtoa-
Avînd în vedere cererea rate de nesiguranţă. Foto­ re. La totalul general pe cesităţile de a se asigura a- re. Ca exemple negative fl­ N. TIRCOB
comună a societăţilor „Pe­ grafia este un autentic şi . săptâmîna 14-20 martie 1932 provizionarca ţării ar cere Scrisoarea
troşani”, „Lupeni" şi .Lo- zdrobitor document istoric. se adună nu mai puţin de luarea unor atari măsuri'*.
nea" înregistrată la nr. Ziarul „Viaţa muncitoa­ 1 507 oameni daţi afară din Pentru Vulcan, atari ne­
44 611/931. prin care solici­ re", sub titlul : „Grozăvia servicii. Criza avea bătaie cesităţi şi măsuri au rămas Două „probleme de fond" in
tă autorizarea suspendării minerilor din Valea Jiului", profundă, lovea nu numai iluzie pierdută. Dar „moar­
provizorii a minelor : scria: .Veşti îngrijorătoare în mineri, deşi ei erau ţin­ tea Vulcanului", cum se ex­ deznădejdii
NO. I şi II Lonea ne vin asupra situaţiei mun­ ta principală, ci în tont* prima o gazetă a vremii n
..DîIJa" şi „Vest” din Pe­ citorilor mineri din Valea categoriile, de la vizitiu şi însemnat nu numai deznă­
troşani Jiului. Patru mine au fost servitoaic pînâ la funcţio­ dejde. surpare şi înstrăinare bune şi nu veţi respinge ce­ activitatea căminului cultural
„Vest", „Chorin" şi .Est" închise, peste 1 500 de mi­ nar. Tabelul se încheie cu umană, ci prilejul şi mo­ La Vulcan se g ă s e ş t e şi
din Vulcan neri au fost lăsaţi fără lu­ a doua lovitură : „In cursul mentul unor energice acţi­ azi o s c ri so a r e z g u d u i t o a r e , rerea mea că mîine şi
„Victoria" din Lupeni, pre­ cru, ba mai m ult: alungaţi acestei săptSmîni nu s-a uni muncitoreşti. Partidul a d r e s a t ă d e m i n e r u l B ă i eş D-voastrâ veţi fi bâtrîni. o „concurenţă" ? • Răspunsul
cum şl cererea Societăţii comunist trăia în conştiin­ G h e o r g h e p r i m a r u l u i c o m u ­ Cu profund respect rog la această întrebare presupu­
„Valea Jiului de Sus'', în­ ţa şi acţiunea de clasă a n ei V u l c a n . O r e d ă m , p e n ­ onoratul Consil a-mi aproba {Urmare din ne de la început înţelegerea
tr u că pr in ce ea ce e x p r i ­
registrată la No. 53 5&1/931 proletarilor mineri. Valea m ă ar fi p u t u t s<3 p o a r t e a ­ oareşcare sumă bănească a­ (justă a utilizării elementelor
prin care solicită autoriza­ .Jiului era un nerv viu şi vi t u n c i m i i de s e m n ă t u r i : şa cum cer rîndurile de mai din categoria mass-media. Te­
rea suspendării temporare a guros, un fluviu în mişcare. sus numite. oare se plîng directorii. Refe- levizorul înseamnă civilizaţie
lucrărilor de exploatare a Lupeni — 1929 fusese doar „Onorată Vulcan la 19 I 1931. rindu-ne însă la acele cămi­ dar şi comoditate. Şi are ma­
concesiunilor „Arpad", „Te- o dovadă. Mihai Ştefan, mi­ Cu toată stima ne unde directorii, activiştii rele avantaj numit imagine.
rcz.o", „Caroltna" şi .Crivi- ner dat afară, căruia l-a Primărie Comunală culturali s-au odaplat cerin­ Televizorul îţi aduce în cosă
dia". fost smulsă plinea din mina Vulcan BAIEŞ GHEORGHE" ţelor oamenilor, ale satului, startul unei rachete cosmice,
Avînd în vedere avizul şi băgat în puşcărie, ştie din Domnule primar. (Eugen Moga — Baia de Criş, o insulă pierdută în ocean,
No. 130/931 al Consiliului propria-i viaţă că cei râ­ Subsemnatul Băieş Gheor­ Scrisoarea a g ăs it ace la şi Bujor Marcu — Uia ete.), golurile lui Pele ş.a. Dar (un
„divorţul" cetăţean — cămin
b u r g h e z i a
r ă s p u n s pe c a r e
Superior de Mine... maşi „pe baricade" au pre­ ghe, cu profund respect rog l-a d a t z e c i l o r d e m i i de m i ­ nu s-a produs. Legind logic exemplu simplu) nu va putea
Avînd în vedere... ferat să înfrunte urgia c j - să binevoiţi a-mi asculta n e r i în ace a v r e m e . I n i m i ­ căminul cu specificul şi as­ suplini niciodată atmosfera
Decidem t şî din locuinţele pe care — distribuit nici un fel de a­ pitalistâ. „Viaţa muncitoare" cererea mea. Sînt miner le n u s- a u d o v e d i t nici n o ­ pectul local, înseamnă a rea­ unei piese de teatru jucate dc
Art. 1 Se aprobă... pe terenul societăţii — le-au Jutor în bani, alimente sau din acea vreme spunea răs­ descontat de la societatea bile, nici bu n e. S c r i s o a r e a liza dezideratul de fond • a­ săteni pentru săteni. Deci,
Şi astfel se aprobă, Jn- construit zi cu zi din banii altele. Vulcan la 20 martie picat că „lucrurile nu po* Vulcan. In etate de 61 de e s t e in so l i t ă d e r e z o l u ţ i a t fluxul populaţiei spre cămin. dacă televizorul are avanta­
tr-o argumentare specific munciţi şi smulşi din pli­ 1932". Aici maî distingi * râinîne astfel. In ţaţa ex­ ani fâr de lucru de 6 luni, Se vorbeşte în ultimul timp jul imaginii pentru toţi, de
capitalistă, suspendarea Ac­ nea lor. ştampilă a comitetului pen­ ploatării sălbatice a patro­ muritor de foame cu întrea­ Notariatul cercual Vulcan foarte mult de diversificarea pretutindeni, scena căminului
beneficiază de atuul dialogu­
tivităţii unui mare număr La primăria comunei se tru ajutorul şomerilor din nilor, în faţa ternarei Jan­ ga familie. Şi nu obţin nici Băieş Gheorghe, născut activităţii culturale, dar se lui viu, direct, cald cu „ai
de mine din Valea Jiului. afişează o listă a groazei. Vulcan şi două semnături — darmeriei, muncitorimei nu-i .pensia, după cum aş fi în­ 1869 luna mai 2 în comu­ face încă prea puţin. Diver­ satului". In plus, imaginea
Un adevărat crivăţ năpras­ Iată una din ele : „Comite­ preşedinte şi secretar Ce c- râmîne decît să înceapă din dreptăţit s-o primesc, a fost na Moldova Nouă judeţul sificarea înseamnă de fapt
nic s-a abătut asupra a mii tul pentru ajutorarea şome­ courl sumbre puteau avea nou lupta". respinsă de către Casa Cer- Caraş, domiciliat în co­ polivalenţa căminului cultu­ televizorului poate fi pusă în
slujba căminului.
Unele că­
de familii. Sirenele au înce­ rilor din comuna Vulcan. aceste liste în sufletele oa­ Muncitorii trebuie sa ştie cuală Petroşani. Şi chiar de muna Vulcan str. Irina 11 ral Acesta găzduieşte specta­ mine şi-nu cuplat activităţile
tat să sune, coliviile puţuri­ Situaţia nr. 12, despre nu­ menilor I că numai prin luptă vor pu­ către Ministerul Muncii. Pc colul, expoziţia, filmul, mun­ cu televizorul (Hâ.şdal), alte
lor au încremenit. Conver- mărul şomerilor înscrişi In Decizia „Noi Minîstru. Se­ tea impune revendicările motiv că aş avea oareşcare Nedispunînd comuna de ca cu cartea, propaganda ora­ activităţi fiind o urmare a e­
tizoarele, pompele şl venti­ cursul săptfimînii de la 14 cretar de Stat"... anunţa că lor. întrerupere între anii mun­ numârar pentru a putea a1- lă, divertismentul, televizo­ misiunilor. Dintre manifestă­
latoarele au amuţit. Un jal­ martie 1932 pînă la 20 mar­ e vorba de închiderea mine­ 9 septembrie 1931. cind ciţi. Fiindcă în ţara noastră corda ajutorul solicitat, ce­ rul. audiţia muzicală, balul, rile posibile în cadru! unui
nic exod încărcat de bocce­ tie 1932 : lor pe doi ani. Cine putea s-a oprit ultimul ventilator nu se gîndeşte nimeni de rerea se respinge şi se aşea­ dezbaterea publică, procese cămin cultural înşirate mai
luţe şl calvar urca în tre­ şi ultima pompă, în mină o bâtrînii muritori de foame. ză la dosar. juridice, chiar concursurile sus, pe cîte oare le concurea­
nuri reci, pierind ţâră des­ — frizer! 4 avea Insă încredere în acest pătruns apa, aerul a muce­ Inaintînd rugămintele către Vulcan în 20 februar 1931 tematice de cultură generală, ză televizorul 7
tinaţie şi lâsînd în urmă tă­ — croitori 6 termen, cînd tot ea suna : găit. dai- speranţele oame­ onoratul Consil Comunal să Notar serbările ocazionale Este o In concluzie, se impune azi
cere apăsătoare, tristeţe. Ci­ — pantofari 7 „Această autorizaţie se va nilor au rămas vii. Se spu­ bine voinscâ a mă ajuta cu tribună a educaţiei politice a mai mult ca oricînd înţelege­
oareşcare
localnicilor, a educaţiei civi­
bănească
sumă
neva a găsit un mudv pen­ — electricieni 11 considera prelungită în mod ne că brigada lui Golgoţiu Fârind acest bine m-ar scoa­ V u l c a n u l se a p r o p i a de ce, locul unde se pot desfă­ rea de către activiştii cultu­
tru a fotografia acest mo­ Caro] s-a fotografiat înainte te din ghearele foamei cum­ în tu ne ri c. ' L i s t e l e şo m e r i l o r şura activităţi în cercuri teh­ rali a fenomenului culturii de
ment. Trebuie recunoscut că — zidari 43 automat la expirarea ter­ de închiderea minei şi a tn- plite. Dar criza ce bintuie a p ă r e a u d c la s ă p t ă m i n ă la nice. artistice, sportive ş.n. masă. ascendenţa fenomenu­
s ă p t ă m i n ă
înc ărc ate .
m a i
a pus pe peliculă cea mai — zugravi 7 menului menţionat. Ministe­ zidit intr-unui din diguri a­ la care eu nu sînt vinovat. P ri m i i „d e s c â n t a ţ i" au fost Cile însă din aceste activi­ lui. necontenitele mutaţii ca­
frapantă imagine: o fami­ — mineri 394 rul Industriei şi Comerţului Aceasta m'a aruncat pe tăţi enumerate se află înscri­ re au loc zilnic aproape în
lie formată din bărbat, 6 0 - — ajutori mineri 212 rezervîndu-şi însă dreptul ceastă fotografie. Iată ce. b ăt rin ii , a p o i „ d i s c r i m i n ă r i ­ se în planul de muncă ni viaţa cetăţeanului. Imobilis­
ţie şi copil, aflată pe acest nu mai trebuie comentat! drum muritor de foame. le" au d i s p ă r u t : t o a t e c a t e ­ căminului ? . Şi dacă sînt mul în adaptarea In mediu
drum. Bărbatul duce în bra­ — vagonetari 166". de a putea impune — după In speranţele că inimile go rii le de o a m e n i au in trat înscrise, eîtc se realizează ? este dc fapt cauza care ge­
ţe copilul a cărui privire es­ şi lista continuă cu alte ca­ un preaviz de 3 luni — in- CORNEL ARMEANU D-voaslră vor fi nobile şi în ac el aş i t r a t a m e n t . O a doua „problemă de nerează apari(în „probleme­
lor de fond"...
fond" : concurenţa exercitată
de televiziune. Este sau nu C. DR02C